Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Drept civil. Teoria generala a obligatiilor - Raspunderea comitentului pentru faptele prepusului sau
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Drept civil. Teoria generala a obligatiilor :

R E F E R A T

Raspunderea comitentului pentru faptele prepusului sau

In formularea art.1000 alin.3 C.civ. stapanii si comitentii raspund de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat.

Plecand de la ideea ca redactarea textului este depasita de realitate, s-a facut observatia justa ca stapanii si comitentii nu alcatuiesc doua categorii distincte. Din acest motiv, in cuprinsul lucrarilor de specialitate se foloseste un singur termen, acela de comitent, servitorii fiind, de fapt, prepusi.

Codul civil nu contine definitiile termenilor, astfel ca sarcina precizarii acestora a re -II-

venit doctrinei si jurisprudentei. Premisa acestui demers este imprejurarea ca relatia comitent -; prepus este esentialmente una de subordonare, de dependenta functionala intre cele doua parti.

Conditiile raspunderii p4u23us
Conditiile generale :

Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului exista ori de cate ori sunt dovedite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita a prepusului, prejudiciul, raportul de cauzalitate si vina prepusului. Ultima cerinta a generat controverse, exprimandu-se si opinii potrivit carora comitentul raspunde, fiind suficient sa se dovedeasca primele trei elemente. Consideram ca, atata timp cat comitentul este un simplu garant al faptei altuia, dovada culpei prepusului este absolut necesara.

Conditiile speciale

Doua cerinte speciale particularizeaza responsabilitatea comitentului: raportul de prepusenie si savarsirea faptei de catre prepus in functiile ce i s-au incredintat de catre comitent.

Fundamentarea raspunderii

In lipsa unor precizari ale Codului civil cu privire la temeiul acestei forme de raspundere, in decursul timpului au fost elaborate atat teorii bazate pe culpa, cat si teorii grefate pe risc; teoria prezumtiei de culpa a comitentului; teoria potrivit careia culpa prepusului este considerata culpa comitentului aplica relatiei comitent-prepus regulile specifice mandatului; teoria riscului; teoria garantiei.
-III Efectele raspunderii instituite in sarcina comitentului




a. victima are posibilitatea de a obtine satisfactie fie de la comitent (art.1000 alin.3 C.civ.), fie de la prepus (art.998-999 C.civ.), fie de la comitent si prepus, in solidar (art.1000 alin.3 coroborat cu art.998-999 C.civ.). b. in conditiile in care prepusii unor comitenti diferiti, cauzeaza un prejudiciu comitentului unuia dintre ei, practica a statuat ca toti ceilalti comitenti, cu exceptia comitentului prejudiciat, raspund solidar cu prepusii lor, in limita contributiei pe care propriul prepus a avut-o la cauzarea pagubei.

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, in general :

Codul civil roman consacra, cu valoare de principiu, raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in art.1000 alin.1: "Suntem asemenea responsabili a…i de lucrurile ce sunt sub paza noastra".

Precizari terminologice

Intelesul termenului lucru cunoaste o larga evolutie jurisprudentiala. Textul amintit reglementeaza raspunderea pentru lucruri, in general, fara a deosebi dupa cum lucrurile sunt periculoase ori nepericuloase, mobile sau imobile, etc.

Paza lucrului se analizeaza prin coroborarea art.1000 alin.1 cu art 1001 C.civ. Intrucat singura precizare a textului de lege se refera la paza lucrului, in doctrina a fost definita aceasta notiune.

Concluzia general acceptata a literaturii este ca art.1000 alin.1 C.civ. vizeaza "paza juridica" a lucrului, adica puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana o poate exercita, in mod independent, asupra unui lucru sau animal.

Paza materiala consta in puterea de decizie, control, supraveghere exercitata asupra lucrului, prin contact material, dar sub autoritatea paznicului juridic. In mod frecvent,
-IV-

paza juridica coincide cu paza materiala, dar este posibil ca paznicul material sa fie o alta persoana, de exemplu detentorul precar.

Scindarea si transmiterea pazei juridice

Paza juridica a lucrului poate fi transmisa prin acte juridice: locatiune, comodat, transport, antrepriza, etc. Pe cale de consecinta, detentorul precar va exercita controlul, directia si supravegherea lucrului, sub autoritatea paznicului juridic.



In asemenea situatii se face distinctia intre paza juridica a structurii bunului, ce revine proprietarului sau posesorului si paza utilizarii, pentru care este raspunzator detentorul precar. Rezulta ca paza lucrului este scindata intre cei doi. Obligatia de reparare incumba proprietarului sau posesorului - daca paguba se datoreaza unui viciu de stuctura - si detentorului precar - daca la originea prejudiciului se afla modul de utilizare a bunului. Pentru evitarea inconvenientelor - nu se poate determina cu precizie, de la bun inceput, cauza prejudiciului - s-a propus ca victima sa-i actioneze deopotriva in judecata pe pazitorul juridic al structurii si pe pazitorul juridic al utilizarii bunului. Pot fi inlaturate astfel cheltuielile inutile si se materializeaza principiul repararii prompte a prejudiciului.

Conditiile si efectele raspunderii pentru lucruri

Antrenarea raspunderii obiective, prevazute de art.1000 alin.1 C.civ. implica prezenta a trei conditii generale: prejudiciul, actiunea lucrului si legatura de cauzalitate intre fapta lucrului si prejudiciu. Este binevenita precizarea ca, in anumite situatii, e suficient ca intre fapta omului care utilizeaza lucrul ca simplu instrument si prejudiciu sa existe legatura de cauzalitate.

Ca si conditie speciala, se cere ca lucrul sa fie in paza juridica a celui de la care se pretinde reparatia. Pana la proba contrara, opereaza prezumtia ca paza apartine proprie -V-

tarului, posesorului sau titularului altui drept real.

Ca efect al intrunirii conditiilor mentionate, victima se poate indrepta cu actiune in reparare atat impotriva pazitorului juridic al lucrului, cat si impotriva pazitorului material, daca lucrul se afla la o alta persoana in momentul producerii pagubei.

Dupa achitarea despagubirilor, paznicul juridic are la indemana actiunea in regres impotriva paznicului material, in masura in care in privinta acestuia sunt intrunite cerintele art.998-999 C.civ.

Dovedind forta majora, fapta unui tert sau fapta victimei, pazitorul juridic va fi eliberat de raspundere.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta