y1j8jh

4.1. Inceputul prescriptiei extinctive
Prescriptia extinctiva tinde sa stinga, dupa cum am vazut, dreptul material la actiune. Ca urmar e, ea se naste deodata cu acesta, adica din momentul in care titularul este indrituit a apela la instantele judecatoresti pentru a obtine constrangerea debitorului de a-si executa obligatia.
Pentru a calcula momentul in care prescriptia se implineste, trebuie sa analizam momentul in care aceasta incepe. In fiecare caz in parte vom porni de la determinarea momentului nasterii dreptului material la actiune.
Sa vedem cum se aplica aceasta regula in cateva ipoteze particulare.
• Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simplu.
In obligatiile care urmeaza sa se execute la cererea creditorului, precum si in acelea al caror termen nu este stabilit, prescriptia incepe sa cur ga de la data nasterii rapo rtului de drept.
Aceasta reglementare poate crea insa unele dificultati in practica.
Ø Sa luam exemplul urmator: X i-a imprumutat lui Y o suma de bani fara sa precizeze termenul pana la care ei vor trebui inapoiati.
Neprecizarea termenului face ca prescriptia extinctiva sa inceapa sa curga inca din momentul incheierii contractului. Ca urmare, daca X
ii pretinde lui Y pentru prima oara inapoierea b anilor, dupa ce au trecut mai mult de trei ani de la data incheierii contractului de
imprumut, prin aplicarea reglementarii de mai sus ar decurge ca dreptul la actiune este deja prescris. In consecinta, obligatia lui Y nu se va mai putea executa decat de bunavoie, X nemaiavand posibilitatea de constrangere. Cand s-a nascut de fapt dreptul la actiune? Chiar din momentul in care s-a incheiat contractul de
imprumut?

Unii autori considera ca dreptul la actiune se naste in momentul in care X ii pretinde lui Y pentru prima data restituirea banilor, iar acesta din urma refuza. Nu am putea insa considera ca prescriptia extinctiva incepe sa curga de-abia de la acea data, deoarece in felul acesta cr editorul ar putea determina chiar el, prin propria sa vointa, inceputul prescriptiei, ceea ce nu a fost in intentia legiuitorului;
• Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva.
In aceasta ipoteza, prescriptia incepe sa curga de la data implinirii termenului sau realizarii conditiei.
Ø Spre exemplu, prescriptia extinctiva a dreptului de a pretinde restituirea sumei imprumutate curge de la data implinirii termenului pentru care s-a contractat imprumutul. Daca X i-a imprumutat lui Y
100.000 lei precizand ca Y are obligatia de a-i restitui pana la data de 1 februarie 2001, inseamna ca termenul de prescriptie va curge
incepand cu data de 1 februarie 2001 si pana la data de 30 ianuarie
2004. Ipoteza este mai simpla decat cea in care termenul de restituire nu s-a precizat;
• Ipoteza raspunderii civile delictuale.
In cazul actiunii in raspundere pentru p aguba cauzata prin fapta ilicita, prescriptia incepe sa curga d e la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ori putea sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea.
Legea asimileaza acestei ipoteze si actiunea in restituirea
imbogatirii far a just temei. Asadar, daca o persoana este prejudiciata prescriptia extinctiva nu va incepe la data producerii prejudiciului, ci abia la data cunoasterii acestuia si a autorului faptei ilicite care l-a determinat.
In justificarea acestei reglementari ne amintim de faptul ca prescriptia extinctiva urmareste sanctionarea creditorului neglijent. Daca nici el nu cunoaste inca prejudiciul sau autorul faptei prejudiciabile, functia sanctionatorie a prescriptiei nu isi gaseste motivatie.
Ø Spre exemplu, daca un automobil este avariat in parcare, prescriptia dreptului la actiune impotriva autorului faptei ilicite prin care s-a produs prejudiciul va incepe sa curga numai la momentul in care

proprietarul va lua la cunostinta de prejudiciul produs si va afla cine este vinovat;
• Ipoteza raspunderii pentru viciile lucrului, lucrarii sau constructiei.
In cazul raspunderii pentru viciile unui lucru, ale unei lucrari sau ale unei constructii, prescriptia extinctiva incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii.
Aceasta reglementare are in vedere acele lipsuri ori defecte de calitate, de natura sa impiedice intrebuintarea lucrului, lucr arii sau constructiei conform destinatiei lor ori sa micsoreze intr-o masura apreciabila folosinta acestora. Nu sunt avute in vedere, asadar, viciile de consimtamant.
Avem de a face cu doua momente alternative de la care poata sa
inceapa prescriptia extinctiva: pe de o parte, un moment subiectiv (data descoperirii viciilor) si, pe de alta parte, un moment obiectiv (data expirarii termenului de gar antie, care este de 1 an pentru viciile ascunse ale lucrului sau lucrarii si de 3 ani pentru viciile constructiei).
Daca viciile nu sunt descoperite pana la sfarsitul termenului de garantie, atunci prescriptia incepe sa curga automat de la data sfarsitului termenului de garantie.
4.2. Suspendarea prescriptiei extinctive
Prescriptia nu curge impotriva celui ce se afla in imposibilitate de a actiona.
Cum am vazut, prescriptia are o functie sanctionatorie. Or, daca titularul dreptului la actiune nu are posibilitatea de a introduce actiunea respectiva, nici functia sanctionatorie nu se poate exercita. De aceea, suspendarea a fost considerata “o perioada de stagnare, in care pr escriptia doarme”.
Suspendarea se defineste asadar ca fiind oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie pe durata unor situatii limitativ prevazute de lege, urmand ca la incetarea acelor situatii prescriptia sa curga de unde ramasese.

Ca si intreruperea, suspendarea este o institutie specifica prescriptiei extinctive. Ea nu se intalneste in r eglementarea nici un ei alte categorii juridice care presupune curgerea unei perioade de timp
(prescriptia achizitiva sau termenul de decadere).
Potrivit Decretului nr. 167/1958, cursul prescriptiei se suspenda : a) cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere.
Cazul de forta majora reprezinta un eveniment imprevizibil si de neevitat, cum ar fi o inundatie, un incendiu, un cutremur de pamant etc.
Pentru a constitui cauza de suspendare, forta majora trebuie sa il impiedice efectiv pe titularul dreptului la actiune sa formuleze cererea de chemare in judecata.; b) pe timpul cat creditorul sau debitorul fac parte din fortele armate ale Romaniei, iar acestea sunt puse pe picior de razboi.
Aceasta cauza de suspendare il poate privi fie pe creditor, fie pe debitor, fie pe ambii, dar nu este suficienta simpla participare la fortele armate ale tarii (spre exemplu, satisfacerea stagiului militar), ci este necesar ca acestea sa fie pe picior de razboi; c) pana la rezolvarea reclamatiei administrative facute de cel
indreptatit cu privire la despagubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de p restari servicii, de posta si telecomunicatii.
Reclamatia administrativa trebuie sa indeplineasca, cumulativ, doua cerinte: sa aiba ca obiect despagubiri si restituiri intemeiate pe un contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii si sa nu treaca mai mult de 3 luni de la inregistrarea reclamatiei. Daca raspunsul la reclamatia administrativa este dat inainte de implinirea termenului de 3 luni, prescriptia este suspendata numai pana la data primirii raspunsului; d) cat timp socotelile nu au fost date si aprobate, prescriptia nu cur ge:
- intre parinti, tutori si cei care sunt sub ocrotirea lor,
- intre reprezentanti si cei pe care ii reprezinta,
- intre cei care administreaza bunuri si cei ale caror bunuri sunt administrate;

e) impotriva celor lipsiti de capacitate de exercitiu, pana nu au reprezentant legal; f) impotriva celui cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu are cin e sa-i incuviinteze actele; g) intre soti pe durata casatoriei.
Observam ca unele cauze de suspendare au caracter juridic, in timp ce altele au caracter mor al.
Efectul suspendarii consta in aceea ca, dupa incetarea acesteia, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare.
Deci perioada anterioara cauzei, suspendarea, nu produce nici un efect juridic. Pe durata cauzei de suspendare efectul consta in oprirea cursului prescriptiei, deci durata cauzei de suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie.
Legea prevede totusi un efect special al suspendarii, aratand ca prescriptia nu se v a implini inainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la data incetarii cauzei de suspendare. Fac exceptie prescriptiile mai scurte de 6 luni, care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de o luna de la suspendare.
Aceasta reglementare isi gaseste justificarea in aceea ca, dupa

incetarea cauzei de suspendare, titularul dreptului la actiune are totusi nevoie de un anumit interval de timp pentru a “reintra in normal”, legea asigurandu-i un interval de timp suficient pentru a-si exercita dreptul.
4.3. Intreruperea prescriptiei extinctive
Intreruperea prescriptiei extinctive reprezinta inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze interuptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive.
Cauzele de intrerupere reprezinta tocmai situatiile in care justificarile prescriptiei extinctive, cu care am inceput analiza acestei institutii, nu se regasesc. Intreruperea prescriptiei extinctive intervine fie in situatia incetarii starii de pasivitate a titularului dreptului, fie in cea a abandonarii impotrivirii fata de titularul dreptului.
Decr etul nr. 167/1958 prevede ca prescriptia extinctiva se intrerupe:

• prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.
Recunoasterea dreptului trebuie sa fie neechivoca, fara a fi insa necesar din partea debitorului indeplinirea vreunei formalitati prestabilite, fiind suficienta o scrisoare, o cerere, o declaratie - ca recunoasteri exprese sau o recunoastere tacita cum ar fi plata dobanzilor rezultate din datoria scadenta.
Ø Spre exemplu, daca debitorul ii scrie o scrisoare creditorului in care mentioneaza in treacat: “iar in ceea ce priveste suma de 2.000.000 lei pe care ti-o datorez, te rog sa ma mai pasuiesti putin”, aceasta scrisoare poate fi utilizata de catre creditor ca proba a faptului ca prescriptia s-a intrerupt. Deci creditorul va avea la dispozitie trei ani pentru a introduce actiune impotriva debitorului sau, socotiti nu de la data la care datoria a devenit scadenta, ci de la data la care a primit aceasta scrisoare.
• prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca necompetenta.
Este necesar ca cererea sa se refere expres la acea datorie a debitorului si sa indeplineasca conditiile minime stabilite de lege pentru cererile de chemare in judecata, mai putin aceea d e a fi introdusa la instanta competenta teritorial sau material.
a Spre exemplu, daca actiunea era de competenta judecatoriei si a fost introdusa la tribunal sau daca era de competenta instantei d e la domiciliul paratului si a fost introdusa la instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul, ea va fi respinsa pe motiv de instanta necompetenta, dar va avea ca efect intruperea prescriptiei extinctive.
• printr-un act incepator de ex ecutare. Acesta reprezinta, cu atat mai mult, recunoasterea datoriei de catre debitor.
Intr-adevar, am vazut ca prescriptia extinctiva este, pe de o parte, o prezumtie ca debitorul si-a indeplinit obligatia si, pe de alta parte, o sanctiune indreptata impotriva creditorului neglijent. Or, daca intervine o recunoastere a datoriei, inseamna ca prezumtia de indeplinire a acesteia este rasturnata, iar daca titularul dreptului a introdus o cer ere de chemare in

judecata, inseamna ca acesta nu este neglijent, iar sanctionarea lui nu se justifica. Acestea sunt motivele pentru care, d aca intervine vreuna dintre situatiile de mai sus, prescriptia se intrerupe, adica timpul car e s-a scurs deja nu se mai ia in calcul si un nou termen este inceput.
Timpul scurs de la momentul inceperii cursului prescriptiei si pana la nasterea cauzei de intrerupere se inlatura, nu se ia in calculul termenului de prescriptie Dupa incetarea cauzei de intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. Ea are aceeasi durata, putand fi la randul ei intrerupta sau suspendata in conditiile legii.
4.4. Repunerea in termen
Suspendarea si intreruperea prescriptiei extinctive au loc in situatia
in care intervin anumite imprejurari pe parcursul cur gerii termenului de prescriptie care, fie il impiedica, in mod obiectiv, pe titularul dreptului sa actioneze, fie inlatura justificarile prescriptiei extinctive.
Dar, dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit deja, mai exista
inca o posibilitate de valorificare a dreptului material la actiune: instanta poate sa dispuna repunerea in termenul de prescriptie extinctiva. Pentru aceasta trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- sa se fi depus o cerere de repunere in termen dupa cel mult o luna de la incetarea imprejurarilor din cauza carora s-a depasit termenul de prescriptie;
- cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit sa fie temeinic justificate.
Legea nu preved e, concret, care sunt motivele pentru care se poate dispune repunerea in termen, lasand astfel instantei de judecata deplina putere de apreciere a acelor imprejurari invocate de titularul dreptului.
Cu titlu de exepmlu, trebuie aratat ca in practica judecatoreasca s au statuat ca fiind cauze justificate pentru repunerea in termen:
- spitalizarea repetata ori indelungata;
- stabilirea domiciliului in strainatate si imposibilitatea revenirii
in tara;

- ex ecutarea unei pedepse privative de libertate;

- existenta unor imprejurari speciale in care s-a gasit mostenitorul
(era stabilit in strainatate), care l-au impiedicat sa afle despre deschiderea unei succesiuni la care era indreptatit s.a.
Dimpotriva, s-a considerat ca nu justifica repunerea in termenul de prescriptie:
- eroarea d e drept invocata de titularul dreptului de actiune;
- absenta sau aglomerarea cu probleme a conducatorului persoanei juridice sau a consilierului juridic s.a.
Cererea de repunere in termen se solutioneaza printr-o hotarare judecatoreasca temeinic motivata si poate fi atacata la instanta superioara de catre partea interesata (d e exemplu, de catre debitor, care are interesul prescrierii dreptului creditorului sau).
Repunerea in termenul de prescriptie are ca principal efect faptul ca prescriptia este socotita neimplinita, desi termenul a expirat. Ca urmare, actiunea introdusa de catre titularul dreptului nu va mai fi respinsa ca fiind prescrisa.
Trebuie observat ca repunerea in termen se deosebeste de institutiile suspendarii si intreruperii prin urmatoarele:
- nu opereaza de drept, ci este decisa de catre instanta judecatoreasca;
- nu intervine in situatii enumerate expres de lege, ci poate interveni in orice imprejurare pe care instanta o considera un obstacol in exercitiul dreptului material la actiune;
- poate interveni numai dupa ce termenul de prescriptie s-a
implinit, spre deosebire de suspendare sau intrerupere, care pot interveni numai daca termenul de prescriptie nu s-a implinit.
In sfarsit, trebuie aratat ca institutia repunerii in termen este considerata de catre unii autori, in conditiile actuale, ca fiind profund criticabila, deoarece aduce atingere caracterului imperativ al normelor care reglementeaza in general prescriptia, introducand o bresa de subiectivism
intr-o materie altminteri caracterizata prin precizie si rigoare.

4.5. Implinirea prescriptiei extinctive
Implinirea prescriptiei inseamna determinarea momentului la care expira termenul de prescriptie extinctiva. Cand termenul de prescriptie este stabilit pe ani si luni, are loc in ziua corespunzatoare din ultimul an sau ultima luna; daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare, termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni.
Ø Spre exemplu, termenul de sase luni care a inceput pe data de 31 martie 2001 se va sfarsi pe data de 30 septembrie 2001.
Dupa cum prevede Codul civil, prescriptia nu se socoteste castigata decat dupa implinirea celei dupa urma zile a termenului stabilit. Ziua in care incepe prescriptia nu intra in calcul, iar ziua in care se implineste prescriptia intra in calcul.
In plus, Codul civil stabileste ca: „ziua se imparte in 24 de ore. Ea
incepe la miezul noptii si se fineste la miezul noptii urmatoare”.
Intrebari si teste
Dupa implinirea termenului de prescriptie extinctiva: a) obligatia nu se mai poate indeplini; b) dreptul nu mai poate fi valorificat in instanta de catre debitor; c) ex ecutarea obligatiei se considera plata nedatorata; d) debitorul poate cere restituirea platii efectuate; e) plata facuta de bunavoie de catre debitor este valabila.
Efectul intreruperii prescriptiei extinctive consta in: a) inlaturarea definitiva a posibilitatii invocarii prescriptiei; b) cur gerea unui nou termen de prescriptie, dupa incetarea cauzei de intrerupere; c) suspendarea prescriptiei; d) continuarea prescriptiei intrerupte, dupa in cetarea cauzei de
intrerupere.

Recunoasterea datoriei de catre debitor: a) suspenda cursul prescriptiei extinctive; b) intrerupe cursul prescriptiei extinctive; c) anuleaza cursul prescriptiei extinctive.
Cauzele de forta majora: a) suspenda cursul prescriptiei extinctive; b) intrerup cursul prescriptiei extinctive; c) anuleaza cursul prescriptiei extinctive.
Legea enumera expres: a) cazurile de suspendare a prescriptiei extinctive; b) cazurile de intrerupere a pr escriptiei extinctive; c) cazurile de r epunere in termen.
Institutia prescriptiei extinctive este reglementata de catre legiuitor: a) in beneficiul debitorului; b) in beneficiul creditorului; c) in beneficiul tertilor.
Repunerea in termen: a) opereaza de drept; b) opereaza numai daca termenul de prescriptie nu s-a implinit; c) opereaza in temeiul hotararii instantei.
Cererea de repunere in termen poate fi introdusa: a) de catre debitor; b) de catre creditor; c) de catre orice persoana interesata.
X face o donatie fundatiei umanitare Y, in valoare de … lei.
Dupa doi ani de la incheierea contractului de donatie, X descopera ca, in realitate, donatarul nu este fundatia cu care credea ca a contractat, ci o alta

persoana juridica, cu o denumire asemanatoare. Solicita instantei anularea contractului de donatie si restituirea sumei donate. Precizati: a) Care este temeiul in care solicita X anularea contractului? b) Actiunea in anularea contractului are un obiect patrimonial sau nepatrimonial? c) Actiunea in anularea contractului este prescriptibila? Daca da, care este momentul din care incepe sa curga termenul de prescriptie? d) Actiunea in restituirea sumei donate are un obiect patrimonial sau nepatrimonial? e) Actiunea in restituirea sumei donate este prescriptibila? Daca da, care este momentul din care incepe sa curga termenul de prescriptie?

Intre X si Y s-a incheiat la data de 5 februarie 2000 un contract de inchirier e pentru un termen de 8 luni. Prima chirie lunara trebuia platita la data de 29 febru arie 2000. Chiriasul Y nu a platit nici acea chirie si nici pe cele ulterioare lunare. Aratati: a) Termenul de 8 luni este termen de prescriptie extinctiva sau termen extinctiv? Aratati care sunt deosebirile dintre acestea. b) Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul obligatiilor constand in prestatii succesive? c) Cand incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului la actiune a lui X? d) Cand se prescrie dreptul lui X de a actiona in instanta impotriva chiriasului rau-platnic?
Actul de renuntare la beneficiul prescriptiei: a) are car acter unilateral; b) are car acter bilateral; c) poate proveni de la creditor; d) poate proveni de la debitor; e) poate proveni de la un tert; f) poate fi tacit, constand in executarea de bunavoie a obligatiei de catre debitor, desi prescriptia s-a implinit;

g) poate fi tacit, constand in introducerea actiunii de catre creditor, desi prescriptia s-a implinit.
X i-a vandut lui Y o perech e de cai la data de 2.06.1995. La data de 7.10.1995 si, respectiv, 12.10.1995, caii decedeaza, iar medicul veterinar apreciaza ca decesul s-a datorat unei boli contractate anterior
incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Y introduce actiune, la data de 6.09. 1998, impotriva vanzatorului, solicitand restituirea pretului platit pentru cai. X se apara aratand ca:
- actiunea introdusa de reclamant este prescrisa, deoarece au trecut mai mult de trei ani de la data incheierii contractului de vanzare- cumparare;
- chiar daca actiunea ar fi admisibila sub aspect extinctiv, ea trebuie respinsa deoarece paratul nu a avut cunostinta de boala de care sufereau caii.
Ce va hotari instanta?
X a cumparat de la Y un teren la data de 3.08.1996. La data de
5.11.2000, Z introduce o actiune in revendicarea terenului, aducand acte doveditoare ale dreptului sau de proprietate asupra terenului. X se apara aratand ca actiunea introdusa de Z este prescrisa, deo arece au trecut mai mult de trei ani de la incheierea contractului.
Ce va hotari instanta?
X l-a chemat in judecata pentru a solicita, fie reducerea la jumatate a pretului convenit prin contractul de vanzare-cumparare a unui autoturism, incheiat cu Y la data de 2.04.1992, fie rezolutiunea contractului. In motivarea cererii sale, reclamantul (X) arata ca, la aproximativ 60 de zile de la cumpararea autoturismului, au aparut o serie de defectiuni grave in functionarea acestuia care, desi existau in momentul
incheierii contractului, nu au putut fi cunoscute de catre reclamant, constituind vicii ascunse de catre vanzator (Y).
Instanta a respins actiunea ca p rescrisa, deoarece, fiind introdusa la data de 7.05.1995, au trecut mai mult de trei ani de la data incheierii contractului. Cum apreciati decizia instantei?

Actiunea in rezolutiunea contractului este admisibila?
Bibliografie
BELEIU, Gh. Drept civil roman. Introducere in dreptul civil roman. Subiectele dreptului civil roman, Bucuresti, Casa de Editura si Presa
“Sansa”, S.R.L 1994, p. 197 -; 252;
URS, I.
ANGHENI, S.
Drept civil. Partea generala. Persoanele,
Bucuresti, Editura Oscar Print, 1998, p. 173 -; 190;
BOROI, G. Drept civil. Teoria generala, Bucuresti,
Editura ALL, 1997, p. 205 -; 243;
UNGUREANU, O. Manual de Drept civil. Partea generala,
Bucuresti, Editura ALL -; BECK, 1999, p. 193 -; 213;
MURESAN, M. Drept civil. Partea generala,
Cluj -; Napoca, Editura Cordial Lex, 1994, p. 242 -; 282;
COSMOVICI, P. “Prescriptia extinctiva”, in Tratat de drept civil, vol.I, Partea generala, Bucuresti,
Editura Academiei, 1989, p.18 -; 28;
STEFANESCU, D. Drept civil, Bucuresti, Editura Oscar Print,
1999, p. 94 - 103;
CORBEANU, M. Capitolul V -; “Prescriptia extinctiva”, p. 183 -; 203 in Drept civil, vol. I,
Bucuresti, Editura Lumina Lex , 2000, coordonator -; R Dimitriu
COJOCARU, A. Drept civil. Partea generala, Bucuresti,
Editura Lumina Lex, 2000, p. 297 -; 345;
ZLATESCU, V. D. Consideratii in legatura cu institutia prescriptiei, in revista “Dreptul” nr. 2/1999, p. 15 -; 22;
BELIGRADEANU, S. Modul in care urmeaza a fi interpretate -;
in prezent -; dispozitiile art. 3 alin. 1 si

art. 4 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, in revista
“Dreptul” nr. 7/1993, p. 48 -; 52;
NICOLAE, M. Repunerea in termenul de prescriptie, in revista “Dreptul”, nr. 11/1999, p. 46 -; 63.