I Originea, intelesul si definitia dreptului

Dreptul, ca si statul, este o categorie istorica aparuta pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii omenesti, si anume in oranduirea sclavagista pentru apararea intereselor publice ale formatiunilor statale, precum si cele particulare ale cetatenilor intemeiate pe proprietatea privata asupra bunurilor. q8z5zn
Cuvantul “drept” are mai multe intelesuri a) Prin “drept” intelegem totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului in scopul reglementarii relatiilor dintre oameni in cadrul societatii. Acesta este dreptul obiectiv.
Totalitatea normelor de drept in vigoare la un moment dat formeaza dreptul pozitiv, acesta este dreptul obiectiv privit in dinamica sa. b) In al doilea rind prin “drept” se intelege prerogativa (facultatea, posibilitatea) unei persoane de a avea o anumita conduita, de a indeplinii anumite acte juridice, de a exercita drepturile prevazute si ocrotite de dreptul obiectiv si de a pretinde persoanei obligate sa aiba o comportare corespunzatoare dreptului sau, ce poate fi impusa la nevoie prin forta de constrangere a statului. Acesta este dreptul subiectiv. c) In a treia acceptiune, cuvantul “drept” desemneaza sintagma “itiinta dreptului” - stiinta sociala, care studiaza legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului, institutiile politico-juridice, si formuleaza principiile generale de conducere ale societatii, studiaza fenomenul juridic in toate formele sale de manifestare.

SISTEMUL DREPTULUI
DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI

Normele juridice sunt legate intre ele si alcatuiesc un sistem, care reflecta:
- atat unitatea dintre norme;
- cat si diferentele dintre ele.

Sistemul de drept

-reprezinta un ansamblu de norme juridice legate intre ele organic prin:
- obiectul de reglementare ,adica grupul de relatii sociale supuse reglementarii si
- metoda de reglementare.
In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate in cadrul institutiilor juridice
Institutia juridica - cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale, ce dau nastere la raporturi juridice.
Exemplu : - normele juridice care reglementeaza proprietatea formeaza - institutia dreptului de proprietate, altele alcatuiesc institutia precriptiei extinctive, a nulitatii, a contractului etc.

DIVIZIUNEA DREPTULUI

Sistemul dreptului intern se imparte in:
- drept public si,
- drept privat
Dreptul public se ocupa :
- de organizarea statului si a autoritatilor publice
- de raporturile dintre stat si cetateni si de actele facute de persoanele investite cu atributii speciale pentru realizarea unor interese generale.

Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cetatenii aceluiasi stat.
Deosebirea dintre ele - consta in natura intereselor ocrotite si natura raporturilor sociale reglementate prin normele de drept.
In dreptul public - se regasesc raporturile
- intre individ si colectivitate si
- intre individ si organele autoritatii statale.
In dreptul privat - gasim raporturi intre indivizi.
Dreptul public cuprinde urmatoarele ramuri de drept:

1. Dreptul constitutional ce ansumeaz`:
- principiile si normele referitoare la - organizarea
- alcatuirea si
- componentele autoritatilor statale

- sistemul electoral, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Principalul izvor de drept al normelor de drept constitutional este Constitutia - legea fundamentala a statului.
2. Dreptul administrativ - cuprinde norme care privesc organizarea si desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat, a serviciilor publice.
3.Dreptul financiar - cuprinde norme care reglementeaza relatii referitoare la : - intocmirea
- aprobarea si
- executarea bugetului de stat.
4.Dreptul penal - cuprinde totalitatea normelor care stabilesc faptele sociale cu un grad de pericol social ridicat - infractiuni, precum si pedepsele ce se aplica infractorilor.
5.Dreptul procesual civil - cuprinde norme juridice ce reglementeaza activitatea de judecare a cauzelor civile, si de executare a hotararilor pronuntate in aceste cauze.
6.Dreptul procesual penal - cuprinde ansamblu normelor juridice ce reglementeaza desfasurarea procesului penal atat in faza urmaririi penale, cat si in faza judecatii.
Ramuri ale dreptului privat
1. Dreptul civil - cuprinde norme ce reglementeaza : a)- raporturile patrimoniale dintre persoane fizice, dintre persoane juridice ori intre persoanele fizice si juridice;
- raporturi in care subiectele se afla pe pozitii de egalitate juridica, b)-raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu, onoare, libertate etc.
2. Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaza raporturile patrimoniale avand caracte comercial izvorat din natura actelor si faptelor juridice (acte si fapte de comert), ori din calitatea speciala a participantilor (comercianti) la raporturile juridice respective.
3. Dreptul familiei - cuprinde normele care reglementeaza raporturile decurgand din institutia juridica a casatoriei, a rudeniei, filiatiei, initierii precum si a normelor privind ocrotirea minorilor si a celor lipsiti de capacitatea (alienatii si debilii mintali).
Dreptul muncii - cuprinde norme ce reglementeaza
- raporturi sociale de munca dintre patroni si salariati;
- raporturi dintre cel ce angajeaza (de regula persoana juridic` ii angajat privind: felul ii natura muncii, locul de munca, drepturile si obligatiile partilor, raspunderea materiala si disciplinara, protectia si igiena muncii - jurisdictia muncii.

Notiunea de stat
Statul de la aparitia sa a fost si ramane principala institutie publica a societatii.Criteriul dominant al organizarii sociale prestatale il reprezinta criteriul legaturilor de sange.
Statul are la baza trei criterii: - teritoriu
- populatia
- forta publica (puterea de stat)
Vointa este esenta dreptului.
Forta este esenta statului.
TIPUL DE STAT - cuprinde totalitatea trasaturilor caracteristice tuturor statelor din cadrul aceleiasi oranduirii sociale (tip de stat sclavagist, feudalist, capitalist, socialist).
FORMA DE STAT - se refera la modul de organizare si functionare a puterii de stat.

FORMA DE STAT - cuprinde trei componente: a) forma de guvernamant b) structura de stat c) regimul politic.
Forma de guvernamant este de doua feluri:
- monarhie - absoluta - puterea absoluta apartine monarhului
- constitutionala - puterea monarhului este limitata prin constitutie
- republica - democratica - poporul detine suveranitatea
- autocratica - puterea apartine unei parti din popula\ie.

Structura de stat - exprima organizarea puterii de un teritoriu. In acest sens se disting mai multe puteri statale:
1. Statul unitar in care exist` un singur parlament exist` un singur guvern
-Romania este stat unitar exist` un singur rand de organe judecatoresti exist` o singura constitutie exist` o singura cetatenie
2. Statul compus - care poate fi: a) federatie - pe plan intern statul isi pastreaza o relativa independenta.

b) confederatia - statele din confederatia isi pastreaza - independenta si suveranitatea, iar pentru anumite interese isi aleg anumite organe comune.
Legatura intre state se realizeaza pe baza de tratat.

3. Uniunea de state poate fi: a) uniunea reala - doua sau mai multe state au aceleasi sef de stat si isi creaza anumite - organe comune
- statele au constitutii proprii, legi proprii, dar pe plan extern apar ca un singur stat (exemplu Uniunea Austro-Ungara 1967/1918 Muntenia si Moldova 1862-1864). b) uniunea personala - doua sau mai multe state se unesc sub conducerea unui singur sef de stat (Anglia si Regatul Hanovrei 1714-1837).
REGIMUL POLITIC - reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, cu referire la echilibrul existent intre stat si drepturile asigurate si garantate cetatenilor.
Acesta, imbraca forme diferite:
- regimuri politice democratice (sau regimuri politice constitutionale, specifice: cum sunt - regimul politic parlamentar si
- regimul politic prezidential
- regimuri politice nedemocratice - sunt: a) autoritare (prin care se restrang drepturile cetatenesti si sporeste puterea personala a sefului statului. b) autocratice (despotism, absolutism, tiranie puterea nelimitata apartine sefului statului rege ori monarh. c) fasciste (dictatura terorista) d) militare e) socialiste.

Regimurile democratice sunt cladite si dezvoltate pe existenta parlamentului ce are la baza principiile reprezentativitatii , separatiei puterilor , si legalitatii sunt in masura sa asigure existenta statului de drept
Reprezentativitatea - presupune ca poporul titular al suveranitatii, deleaga intreaga putere organului reprezentativ. Deputatii si senatorii apar ca reprezentanti ai natiunii.
Separatia puterilor o gasim in Anglia lui John Locke, iar Charles Louis Montesquieu este adevaratul teoreticial al conceptiei separatiei puterilor in stat). In cartea sa “Despre spiritul legilor” arata ca suveranitatea poporului trebuie exercitata de trei puteri: - puterea legislativa
- puterea executiva
- puterea judecatoreasca.
An acest sens subliniaz` Montesqui: “puterea trebuie limitata prin putere”. Astfel, nu ar exista libertate daca puterea judecatoreasca nu este separata de cea legislativa si de cea executiva.
Legalitatea - este cel de-al treilea pilon al regimurilor democratice - inseamna ca intreaga activitate economica - sociala si politica statala trebuie asezate pe norme legale.

Conceptia statului de Drept
Statul de drept exprima, istoriceste, o simbioza dintre “stat” si “drept” ca forte ce actioneaza interconditionat pentru guvernarea societatii pe baza democratiei.
Statul de drept desemneaza un sistem de organizare sociala in care relatia dintre stat si drept este intr-un echilibru favorabil majoritatii populatiei.
Statul este forta:
- care edicteaza regulile juridice, adica dreptul
- si garanteaza aplicarea dreptului.
Dreptul limiteaza puterea statului si mentine un echilibru intre puterea statului si drepturile si libertatile cetatenilor.