Are urmatoarea structura: a) Date generale: j4c11cq
- data asistentei/inspectiei scolare;
- cadrul didactic asistat/inspectat;
- gradul didactic;
- vechimea in invatamant;
- unitatea de invatamant;
- clasa;
- ora (h);
- tema activitatii didactice ( scopul lectiei corespunzator unui capitol sau grup de lectii);
- subiectul activitatii didactice. b) Aprecierea activitatii didactice /calificativ-caracterizare rezumativa exprimata prin urmatorii indicatori pedagogici:
- capacitatea cadrului didactic asistat/inspectat de a proiecta obiectivele pedagogice;
- gradul de realizare a continutului invatarii;
- eficienta metodologiei didactice;
- calitatea actiunii manageriale de evaluare. c) Aprecierea activitatii didactice/calificativ, caracterizare globala, realizabila pe baza urmatorilor indicatori manageriali de sinteza:
- calitatea corelatiei profesor-elev;
- nivelul randamentului scolar. d) Data completarii fisei de evaluare finala a activitatii didactice (Evaluator/inspector scolar, director, profesor-metodist, profesor-cercetator).
Instrumentele inspectiei de specialitate, aplicabile in cazul activitatii didactice pot fi extinse si la nivelul activitatii educative (de dirigentie etcj, cu anumite amendamente de ordin metodologic. Aceste amendamente sunt determinate de particularitatile orelor de dirigentie, distincte in raport cu particularitatile activitatilor didactice prin: a) prioritatea obiectivelor educatiei morale; b) valorificarea directa a continuturilor generate la nivelul instruirii nonformale si informale; c) stimularea strategiilor tipice instruirii morale, bazate pe dezbatere, asalt de idei, studiu de caz, problematizare etica, convorbire morala, exercitiul moral, exemplul moral.
Evaluarea calitatii activitatii educative solicita, in acelasi timp. studierea documentului special existent in acest domeniu, intitulat prin traditie "Caietul dirigintelui". Inspectorul de specialitate urmareste in aceasta directie: principiile care au stat la baza elaborarii "caietului dirigintelui" si functionalitatea structurilor "caietului dirigintelui"( , , ).
Principiile care asigura valoarea pedagogica a "caietului dirigintelui" vizeaza, de regula: a) continuitatea profesorului-dinginte pe toata perioada parcurgerii treptei de invatamant (gimnaziu, liceu, scoala profesionala); b) valorificarea relatiilor profesoru-lui-diriginte cu toti factorii scolari si extrascolari, reprezentanti ai comunitatii educative locale; c) reconsiderarea cunostintelor fundamentale si aplicative ale profesorului-diriginte, din domeniul pedagogiei si psihologiei; d) adaptarea creativa a profesorului-dinginte la situatii variate si variabile, dependente de contextul psihosocial in care se desfasoara activitatea.
Structura "caietului dirigintelui" include, de regula, trei compartimente care sugereaza evaluatorului/inspectorului scolar, mai multe instrumente de apreciere a activitatii educative conceputa si realizata de profesorul-diriginte:
A) Informatii generale necesare organizarii activitatii profesorului-dinginte: a) informatii despre elevi; b) informatii despre colectivul didactic; c) informatii despre familie/comunitatea educativa locala.
B) Planificarea activitatii educative: a) planul de perspectiva al activitatii educative; b) planul anual al activitatii educative; c) planul trimestrial ai activitatii educative; d) planurile operative; e) planificarea tematicii orelor de dirigentie; f) planificarea activitatii de orientare scolara si profesionala; g) planificarea activitatii cu familia.
C) Caracterizarea clasei si a elevilor: a) fisa de caracterizare a clasei; b) fisa de observatie curenta a elevului - investigatie longitudinala; c) fisa scolara de caracterizare psihopedagogica a elevului - investigatie transversala;
- informatii generale;
- rezultatele obtinute in activitatea scolara si extrascolara;
- dezvoltarea fizica si starea sanatatii;
- dezvoltarea psihica.
Instrumentele inspectiei scolare de perfectionare valorifica, pe de o parte, instrumentele specifice inspectiei scolare de specialitate, adaptate la cerintele metodologice ale probelor de competenta pedagogica sustinute in cazul examenelor de definitivat, grad didactic II, grad didactic I, reciclare. Pe de alta parte, instrumentele inspectiei scolare de perfectionare operationalizeaza obiectivele generale si specifice ale activitatilor desfasurate la nivelul caselor corpului didactic si al centrelor de asistenta psihopedagogica ale cadrelor didactice, elevilor si parintilor.
Oficializarea periodica a instrumentelor inspectiei de perfectionare angajeaza responsabilitatea manageriala la nivel de varf: Ministerului invatamantului/Directia Perfectionarea Cadrelor Didactice; Institutul National de Formare Initiala si Continua a Cadrelor Didactice; Institutul National de Cercetari Pedagogice.
La nivel teritorial, instrumentele acestui tip special de inspectie scolara implica activarea unei institutii de traditie - Casa Corpului Didactic si a unei institutii noi, confirmata in Legea invatamantului, votata in - Centrul de Asistenta Psihopedagogica a Cadrelor Didactice, Elevilor ,si Parintilor. Miza manageriala a acestor institutii presupune realizarea unui amplu proces de "perfectionare a perfectionarii", proces declansat dupa decembrie . "Inspectia de perfectionare" - in cele doua acceptii e-vocate la nivelul functiei de reglare-autoreglare, a sistemului si a procesului de invatamant - devine o parte componenta a conducerii manageriale a scolii, aflata in raporturi de complementaritate cu inspectia scolara de specialitate si cu inspectia scolara generala, teritoriala.
Instrumentele inspectiei scolare de perfectionare - care pot fi construite la diferite niveluri de reprezentare - reflecta obiectivele pedagogice valabile in cazul functionarii Casei Corpului Didactic:
A) Obiectiv fundamental: initierea si organizarea activitatii de perfectionare:
- complexa: in specialitate, in didactica specialitatii, in pedagogia generala, in psihologie generala si aplicata; managementul educatiei (in cadrul examenelor de definitivat, grad didactic II, grad didactic I, reciclare);
- permanenta: actiuni organizate la nivel de catedra, cerc pedagogic, comisie metodica, sesiune de comunicari stiintifice, consiliu profesoral, studiu individual dirijat si independent etc.
B) Obiective specifice/corespunzatoare unor comisii de specialitate: a) Informare-documentare:
- elaborarea tematicilor bibliografice pentru sustinerea examenelor de definitivat, grad didactic II, grad didactic I, reciclare;
- elaborarea sintezelor unor lucrari fundamentale (carti, articole, studii etc);
- ordonarea tematica a mijloacelor pedagogice existente, aflate la dispozitia cadelor didactice;
- traducerea unor lucrari fundamentale (carti, articole, studii);
- informatizarea bibliotecii Casei Corpului Didactic;
- procesarea deplina a informatiilor fundamentale. b) Asistenta psihopedagogica (prin implicarea Centrului de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor):
-elaborarea sintezelor pe teme de pedagogie-psihologie-management educational; -asigurarea circulatiei sistematice a informatiei psihopedagogice in randul cadrelor didactice din teritoriu (cursuri de perfectionare, activitati metodice etc); -realizarea unor planuri de cercetare pedagogica orientata si aplicata; -organizarea actiunilor de cunoastere psihopedagogica a copiilor care urmeaza sa fie inscrisi in clasa I (prin implicarea Centrului logopedic interscolar). c) Proiectare didactica (prin implicarea profesorilor-metodisti si a profesorilor-consi-lieri):
- elaborarea unor proiecte-model de activitate didactica (lectie etc):
- elaborarea unor modele de programare a materiei in "unitati didactice" necesare pentru individualizarea deplina a instruirii;
- elaborarea unor teste de evaluare a cunostintelor: evaluare initiala, evaluare sumativa. evaluare formativa. d) Presa-specialitate:
- redactarea unei reviste a cadrelor didactice;
- coordonarea activitatii "muzeului pedagogic" teritorial;
- redactarea Buletinului informativ pe probleme psihopedagogice;
- organizarea unei videoteci tematice;
- stabilirea sistemului de publicitate, sponsorizare etc.(in colaborare cu diferiti agenti e-conomici, culturali etc. locali, teritoriali).

e) Asistenta sociala, prin organizarea activitatii unor institutii speciale (in colaborare cu sindicatele din invatamant): clubul cadrelor didactice, cercuri de specialitate, casa de asigurari sociale, casa de autor reciproc, camin-hotel al cadrelor didactice.
Instrumentele inspectiei de perfectionare, construite prin raportare la obiectivele specifice Centrului de Asistenta Psihopedagogica, sunt centrate (si) asupra resurselor de cercetare pedagogica existente in plan teritorial si local. Angajarea lor, la scara sociala, devine posibila, mai ales dupa , prin transformarea laboratoarelor de orientare scolara si profesionala in institutii reformatoare, specializate in asistenta psihopedagogica a elevilor, cadrelor didactice si parintilor ( , , ).
Problema evocata reflecta tensiunea modelului cultural al societatii post-industriale, care solicita "o difuzare mai libera de informatii de orice natura", respectiv o stimulare continua in domeniul informatiei. In acest context, calitatea invatamantului, domeniu cu o miza sociala aparte, depinde de capacitatea structurilor sale manageriale de "a elabora un sistem propriu de aasistenta a principalilor factori subiectivi, implicati in procesul instructiv-educativ (cadre didactice, elevi, pannti), care trebuie informati sistematic si permanent in probleme intra, inter si trans-disciplinare angajate direct in modelarea educationala a realitatii": cunoasterea psihopedagogica a elevului; proiectarea pedagogica a activitati didactice si a activitatii educative, de tip formal si de tip nonformal (ore de dirigentie. cercuri tematice, actiuni realizate in colaborare cu reprezentantii comunitatii educative locale etc); aplicarea teroriilor moderne ale invatarii. in special "teoria invatarii depline": elaborarea instrumentelor de evaluare (initiala, sumativa, formativa) necesare cadrelor didactice in contextul unor programe curriculare; valorificarea cunostintelor dm domeniul stiintelor sociale in sensul conducerii manageriale a organizatiei scolare; stimularea creativitatii pedagogice in mediul scolar si extrascolar.
Centrele de asistenta psihopedagogica asigura cadrul institutional de realizare a acestor teme de cercetare care angajeaza direct resursele organizatiei scolare la nivel teritorial si local. Proiectarea lor la scara sociala angajeaza valorificarea deplina a o-biectivelor pedagogice propuse la nivel de politica educationala ( Asistenta psihopedagogica (a cadrelor didactice, elevilor si parintilor); Consilierul scolar).
Actiunile profesorului(inspectorului)-consilier solicita calitati de virtual cercetator, specializat in sintetizarea si valorificarea informatiei psihopedagogice necesare pentru (re)organizarea activitatii didactice/educative in perspectiva reformei educatiei Contributiile sale angajate la nivelul functiei de reglare-autoreglare permanenta a sistemului si a procesului de invatamant vizeaza, in mod special: a) cunoasterea psihopedagogica a elevului in vederea individualizarii procesului instructiv-educativ pe tot parcursul scolaritatii; b) indrumarea metodologica a cadrelor didactice in vederea proiectarii pedagogice adecvate a corelatiei dintre subiectul educatiei-obiectul educatiei; c) orientarea scolara, profesionala si sociala corecta a elevilor in vederea cresterii contributiei organizatiei scolare, in termeni de "iesire" din sistem, cu responsabiiizarea deplina a tuturor factorilor sociali implicati la nivel central, teritorial, local.
- Conducerea scolii, Managementul organizatiei scolare. Managementul pedagogic/educatiei.