6.1.Noua economie.

Societatea informationala a adus piata Internet. Rolul nou al informatiei in conditiile Internetului a deschis perioada unei noi economii. Termenul Noua Economie (new economy) este folosit din ce in ce mai mult in ultimii ani a6.1i. El este inteles de cei mai multi, ca fiind echivalent cu economia bazata pe Internet (internet economy) sau economia digitala (digital economy).

Rapiditatea cu care societatea informationala se transforma intr-o societate a informatiei si a cunoasterii determina o gandire asupra noii economii care sa tina seama nu numai de

piata Internet si efectul informatiei pe Internet asupra tuturor agentilor economici, ci si de efectul cunoasterii ca factor economic care impune recunoasterea bunurilor intangibile, in general, in crearea de valoare economica, precum si de cerintele realizarii unei societati sustenabile, care pe langa faptul ca nu este este posibila decat in cadrul societatii cunoasterii, va impune in economia societatii noi industrii, schimbari de orientare in raport cu gandirea economica clasica (de exemplu productivitatea resurselor, a energiei, a materialelor, inaintea productivitatii muncii a6.2i).

De aceea, economia noua nu se poate reduce numai la economia digitala (sau Internet) deoarece pe langa obiectivul societatii informationale si a cunoasterii, in secolul XXI omenirea trebuie sa atinga si stadiul unei societati sustenabile din punct de vedere ecologic. Acest obiectiv de care depinde supravietuirea omenirii nu poate fi insa indeplinit fara cunoastere si managementul cunoasterii. Problema ecologica a omenirii, global si local, nu poate fi rezolvata decat in cadrul societatii cunoasterii, iar elemente importante ale noii economii vor fi impuse de considerente ecologice, nu numai informationale.

Intr-un raport al Comisiei Europene din anul 2001 a6.3i se arata ca pentru a obtine beneficii din noua economie sunt necesare un Internet din ce in ce mai performant si reforme structurale adecvate in societate, administratie si economie..

Poate insa ca sintagma utilizata de Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, si anume “knowledge-based economy ( economie bazata pe cunoastere, pe care o echivaleaza cu societatea bazata pe cunoastere) a6.4i este mai aproape de punctul de vedere exprimat mai inainte.

Adesea sintagma knowledge-based economy, sau knowledge-driven economy, este prescurtata sub forma knowledge economy.

Totusi notiunea de noua economie devine tot mai utilizata a6.5i d3n15nq

Noua economie se bazeaza pe crearea de cunoastere, pe utilizarea cunoasterii in domeniul economic, in special prin inovare. Inovarea, in contextul noii economii, este capacitatea de a asimila si de a converti cunoasterea noua pentru a imbunatati productivitatea
(productivitatile factorului 4 amintite mai inainte a6.2i) si pentru a crea noi produse si servicii. Fara inovare a6.6i nu poate fi vorba de o noua economie. De aceea noua economie presupune incurajarea crearii si dezvoltarii intreprinderilor inovante. Asemenea intreprinderi se pot naste prin cooperarea dintre firme, universitati si institute de cercetare guvernamentale sau publice (inclusiv academice). In Finlanda, 40 % din firmele inova- tive au aparut prin cooperarea cu institue de cercetare guvernamentala, in Norvegia si Danemarca 20%, in Germania 15 % a6.7i. De asemenea, procentul firmelor aparute prin acorduri de cooperare ale intreprinzatorilor particulari cu universitati este de de 50% in Finlanda, 20% in Norvegia si Danemarca, 10% in Germania a6.8i.

Se publica multe lucrari despre noua economie a6.9i, a6.10i, a6.11i,

a6.12i cu accentul pus pe mutatiile produse de informatia pe Internet, dar au inceput sa apara si studii cu accentul pe valorile intangibile si rolul lor in noua economie.

6.2. Despre rolul informatiei in noua economie.

Thomas S. Wurster si Philip Evans in volumul lor a6.9i expun consideratii deosebit de interesante asupra rolului economic al informatiei, dezvoltand un articol foarte apreciat pe care l-au publicat in Harvard Business Review a6.13i. Asupra acestor consideratii vom insista in acest paragraf.

Autorii privesc activitatile unei intreprinderi prin doua elemente: informatie si lucruri.
Lumea fizica a fabricatiei capata forma prin informatie a6.13i:

'Every business is an information business. In many business no widely considered information businesses, information plays a surprisingly critical role. For example, about one-third of the cost of health care in the United States - some
$ 350 billion - consists of the cost of capturing, storing, processing, and retrieving information: patient records, cost accounting, and insurance claims.By that measure health care is a larger information industry than the 'information' industry (sbl.ns.M.D.).
The physical world of manufacturing is shaped by information a…i Infor- mation dominates processes as well as products a…i More fundamentally, infor- mation and the mechanims for delivering it are the glue that holds together the structure of business.
…….
The formal organizational structure of any company is fundamentally a set of channels for the rich exchange of informatrion among the employees.
……..

Information, in all these contexts, does no just mean data. Qualitative judgements, affiliation, and emotion are all part and parcel of information we exchange, and are inextricably intertwined with the sharing of numbers and facts (sbl.ns.M.D.).
……..
The contribution of information to GNP is high and clearly rising.
……..
Information is the glue (liantul) that holds value chains and supply chains together. But the glue is now melting. The fundamental cause is the explosion in connectivity and in the information standards that are enabling the open and almost cost-free exchange of a widening universe of rich information. When everyone can communicate richly with everyone else, the narrow, hardwired communications channels that use to tie people together simply become obsolete. And so do all the business structures that created those channels or exploit them for competitive advantage.'

Autorii mentionati constata ca in economia unei activitati se imbina o economie a informatiei cu o economie a lucrurilor care sunt fundamental si calitativ diferite (numai daca ne gandim la faptul ca informatia vanduta sau transferata nu este pierduta, pe cand lucrul fizic este definitiv cedat):

'The economics of physical things and the economics of pure information are thus fundamentalyy and qualitatevly different. But as long as information is embedded within physical things, the two kind of economics are wedded together: each is prevented from following its pure logic by the bond tying it to the other.
………
Every business is consequently a compromise between the economics of information and the economics of things. Separating them breaks their mutual compromise and potentially releases enormous economic value (sbl.ns.M.D.).
……….

The implications of unraveling the informationalvalue chain-and then allowing each to evolve in accordance with its distinctive economics- are profound. Traditional business models will become deeply vulnerable wherever the compromise between the two sets of economics suppresses value (sbl.ns.M.D.). The separation will offer opportunities for companies to capitalize on either the liberated economics of information or the liberated economics of things. But none of the emergent business models needs to bear much resemblance to its antecedent.

Information, in short, may be the end product of only a minority of buisnesses, but it glues togetther value chains, supply chains, consumer freanchises, and organization across the entire economy. And it accounts for a grossly disproportionate share of competititve advantage and therefor of profits.
……..
Since the economics of information and the economica of physical things are fundamerntally different, this can release tremendous economic value: value that was supressed by their mutul compromise' (sbl.ns.M.D).
Internetul si retelele electronice produc un flux de informatie in masura tot mai mare separat de lucrurile fizice. De aceea vechea legatura dintre obiectul fizic si informatie este sfaramata. O conexiune ramane totusi, dar eliberata de o constrangere imediata. Acest lucru duce insa la fructificarea unui mare potential economic latent care se transforma in valoare.

Wurster si Evans elaboreaza o teorie a bogatiei si atingerii (richness and reach) informatiei, prin care interpreteaza efectul economiei informatiei in contextul separarii relative, dar pronuntate, de lucrurile fizice. Teoria se aplica si in cazul in care principalul produs este informatia.

Bogatia (richness) informatiei nu este numai cantitatea de informatie ci se refera pe langa aceasta (de exemplu, banda de transmisie care permite numai text daca este ingusta sau imagine in miscare daca este larga), la interactivitate, la masura in care poate fi special pregatita pentru destinatar, la corectitudinea informatiei, la securitatea informatiei s.a. Bogatia informatiei inseamna de fapt calitatea informatiei.

Atingerea (reach) informatiei inseamna numarul de oameni care pot primi o anumita informatie.

Wurster si Evans constata ca atat timp cat informatia este cuprinsa in lucrurile fizice livrate, exista o lege de baza care guverneaza economia ei: cu cat creste bogatia informatei, cu atat scade atingerea ei. Acest lucru poate fi inteles usor si din punct de vedere intuitiv. Autorii remarca:

'Until recently, it has been possible to share extremely reach information with a very small number of people and less rich information with a larger number, but it has been impossible to share simultaneously as much richness and rech as one would like. This trade-off is at the heart of the old economics of information.'

Daca incercam sa reprezentam analitic imaginea grafica, sub forma unei drepte, pe care
Wurster si Evans o dau relatiei dintre bogatia (y) si atingerea (x) informatiei in planul x
(abscisa), y (ordonata), atunci ea se poate scrie sub forma

y = A - bx (1)

unde constanta A are o anumita valoare in economia clasica in care informatia nu este despartita de lucrul fizic, atunci in expresia (1) de mai inainte constanta A poate
'exploda', adica sa creasca foarte mult (aceasta inseamna ridicarea dreptei (1) paralel cu ea insasi in planul x,y. Evident, atunci un numar mai mare de beneficiari poate dispune de o informatie bogata. Acesta este un efect important al Internetului. Cu alte cuvinte gradul de conectivitate ridicat pe care il produce Internetul permite marirea considerabila a constantei A. Se apreciaza ca valoarea unei retele a6.13, dupa Bob Metcalfei este proportionala cu radacina patrata a numarului de utilizatori. Un rol deloc neglijabil il are insa si standardizarea. Fara standarde uniforme gradul de atingere poate fi sabotat.

Cresterea constantei A, asemanata cu o explozie, face ca relatiile economice in toate manifestarile lor sa se schimbe radical.

Comertul electronic este un exemplu de economie cu grad mare de atingere. Aici insa intervine fenomenul de navigatie, fara de care atingerea s-ar gasi intr-o stare de dezorganizare. Important este sa se atinga un grad de atingere care sa asigure o masa critica de beneficiari, fara de care nu se poate asigura crearea de valoare. Masa critica se refera la domeniul economiei informatiei si nu al econmiei lucrurilor.

Functia de navigatie este inca un aspect al separarii economiei informatiei de economia lucrurilor. Navigatia este un proces independent de procesele fizice de distributie si chiar a produselor informationale. De aceea adesea functia de navigatie este preluata de intreprinderi specializate (navigatori). Navigatia este o functiune informationala care exploateaza cresterea constantei A. Autorii mentionati arata:

'But who is this new navigator? Is it a business in its own right, like Yahoo!? Is it a piece of software operating as an agent, like Quicken? An electronic retailer like Amazon.com? Is it perhaps not a business at all but a function? Something the consumer does? An electronic front end offered by a conventional physical retailer? Or by a product supplier? The answer today is all of the above.'

Din cauza exploziei constantei A se poate ajunge in situatia ca bogatia si atingerea informatiei sa devina dimensiuni practic independente.

In organizarea navigatiei informationale, intervine si atragerea sistematica a unui cerc de clienti potentiali si beneficiari. Acesta este fenomenul de afiliere, devenit foarte important in noua economie. Spatiul bidimensional bogatie-atingere, devine atunci spatiul tridimensional bogatie-atingere-afiliere a6.13i.

Economia Internetului mai produce, ceea ce Wurster si Evans numesc, fenomenul de DECONSTRUCTIE, ceea ce inseamna distrugerea structurilor organizatorice vechi, dar si reformularea lor. Deconstructia nu inseamna distrugere absoluta a6.13i:

'Deconstruction is the dismantling and reformulation of traditional business structures. It results from two forces: the separation of the economics of information from the economics of things, and the blowup (within the economics of information) of the trade-off between richness and and reach. Traditional business structures include value chains, supply chains, organizations, and consumer franchises. When the trade between richness and reach is blown up, there is no longer a need for componennts of these business structures to be integrated. The new economics of information blows all these structures to bits. The pieces will then recombine into new business structures, based on the separate economics of information and things.'

Deconstructia este urmata de reconstructie care va reflecta economia eliberata a informatiei. Reconstructia trebuie sa permita o cat mai mare bogatie si atingere a informatiei, respectiv sa asigure marirea constantei A.

Organizarile traditionale se bazeaza pe constrangerile severe impuse de constanta A clasica. De regula aceste organizari sunt ierarhice, ceea ce prezinta mari inconveniente deorece sunt lente, birocratice, nesanatoase pentru cei din treptele inferioare ale ierarhiei si chiar politizate. In aceste organizatii traditionale, economia informatiei a fost determinata de economia lucrurilor fizice. Intrucat intr-o asemenea organizatie salariatii nu pot comunica bogat si direct unul cu altul, fiind nevoie de manageri de nivel mediu care sa transmita si sa comute informatia.

Un exemplu de organizare neierarhica este piata. Pietele se adapteaza precum organismele biologice, fara ierarhii, in afara de cazul unei interventii prea puternice a statului sau a unor monopoluri.

Daca in secolul XX organizatiile ierarhice s-au dovedit o solutie eficienta, acum lucrurile incep sa se schimbe.

Toate consideratiile de mai inainte se refera la economia bazata pe Internet si vor ramane valabile si in economia bazata pe cunoastere deoarece aceasta din urma utilizeaza Internetul.In societatea cunoasterii se trece la noi modele de organizare industriala, un exemplu de pionerat fiind oferit de Valea Siliciului din SUA.. Valea Siliciului constituie de fapt o unica industrie organizata dupa principii cu totul noi, in primul rand neierarhice, ca si cum ar fi o singura companie descentralizata a6.13i:

'The Valley not its constituents firms, owns the labor pool. a…i The Valley, not its constituent firms, is the real locus of core competencecies. a…i As a corporation, 'Silicon Valley has eclipsed the traditional hierarchical corporation of Route 128 in Boston. It has also outperformed the immensely aggressive and competent corporations of Japan. It has done so without a finance department or a human resources department. It has done so without a corporate strategy ' (sbl.- ns.M.D.)

Acest lucru a dus la explozia constantei A. In Valea Siliciului o companie este un loc de munca, mediul economic permitand frontiere foarte poroase intre companii. Organizarea este de fapt o auto-organizare cu proprietati adaptive care invata si dezvolta cunoastere

a6.13i:

'The art of steering an organization by means of multiple informal interventions, rather than formal plans and reviews, becomes a hallmark of new organizational leadership. Managing by e-mail rather than managing by meetings.a…i These three implications - fluidity, flatness, and trust - are fundamental ingredients of a new organizational model (sbl.ns.M.D.). But they are shifts in degree, not kind. Elements of structure, hierarchy, and information assimetry always remain. a…i Organization at large scale and organization at small scale are increasingly becoming variants on exactly the same thing. Individuals, teams, businesses, and corporations all interact on the basis of flatness, fluidity, and trust. Cooperation and competition, collaboration and initiative, richness and reach can all coexist, everywhere.'

Se poate observa cum de fapt se creaza o noua cultura specifica societatii cunoasterii. Rolul liderilor in noile organizatii sau a celor deconstruite si reconstruite este acela de a contribui la sustinerea noii culturi a6.13i:

'But the unique cultural values that a corporation builds on top… are conscious and deliberate creations. They reflect the vision of a leader. They are established through incentives, through the selection of other leaders, and above all by example. a…i The rich culture of the organization - if it has one - becomes a precious asset. The precious asset. Culture, not factories, brands, business definitions, or patterns of ownership, defines the corporation. And this is uniquely the creation of leadership. The second task of leadership is strategy.'

6.2.1 Bunurile intangibile.

In privinta bunurilor intangibile, un studiu recent al Comisiei Europene a6.14i le clasifica dupa cum se arata in tabelul 6.1.

Activele companiei (Company assets)

INTANGIBILE

Capital uman Educatie continua Retele ale cunoasterii Antreprenoriat Personal si know-how Valorile companiei

Indemanare manageriala

Capital clienti Retea de clienti Strategie marketing Bunavointa

Capital organizatoric si functional

Structura companiei
Proceduri de functionare
(operare)
Organizarea cercetarii si dezvoltarii
Reteaua de furnizori
Baze de date si software Sisteme de procesarea informatiei
Alte proceduri

TANGIBILE Active fizice (Physical assets)

Tabelul 6.1

Tabelul 6.1 este orientativ si se pot face multe comentarii asupra lui, dar el ofera o imagine buna asupra bunurilor intangibile. In acest domeniu multe probleme sunt inca deschise si in stadiu de cercetare.

In studiul amintit a6.14i se arata:

'More recently, the High Level Expert Group implemented by DG Enterprise has proposed another scheme which introduces a distinction, within intangibles, between "intangible" goods and "intangible competencies".

Despite all these efforts, a generally accepted structure for intangibles is still lacking and heterogeneity and the absence of a common theoretical framework are a major characteristic. There seems to be few common points between the research carried out in the management of human resources, in marketing, in the evaluation of brand names, in law on intellectual property, in accounting and registering intangible assets or in the management of data systems or the impact of the new technologies. Research on organisational learning and more generally on knowledge and intelligence in the company, studies on confidence, quality, environmental protection, the citizen company, communication, etc. could also be mentioned.
a…i
Unfortunately, the techniques for measurement and valuation of IAs (Intangible Assets) are not well established, despite a surge of interest in the topic in recent years. In some cases they are primitive or non-existent; in other cases there are proposals to transfer and adapt techniques from other applications such as strategic management.
a…i
How much to measure is partly a technical question, dependent on what can technically be measured. It is also partly a practical question based on the priorities of the organisation and what it wants to measure for which uses. If measurement is semi-automatic (i.e. no administrative burdens) and if it gives good feedback then it might be welcomed.
There is a need for invention and innovation in measurement techniques across a diverse range of situations.
a…i
A contrasted pattern of interest and implication among Member States but a growing recognition of the importance of IA can be anticipated. All Member States recognise the importance of the "knowledge-driven economy"…All Member States surveyed recognise the importance of the "knowledge-driven economy", as intangible assets play a crucial role in innovation, productivity growth, and in organisational performance and competitiveness.
There is a high interest of policy makers and institutions in the influence of technology, organisational structure and processes, as well as knowledge on the development of the firm and the economy and therefore on intangible issues.'

In acest studiu se arata cum Danemarca, Suedia si Olanda au dovedit un interes deosebit pentru bunurile intangibile inca din anul 1995. In Danemarca, in anul 1998, a fost elaborat un studiu 'Danish Intellectual Capital Statements Project'. Din 1998, in Regatul Unit, acestei probleme i se acorda o mare atentie. Guvernul britanic a publicat in decembrie 1998 un raport intitulat 'Building the Knowledge Driven Economy' care are un capitol special dedicat bunurilor intangibile. Raportul considera ca in fata societatii cunoasterii este necesara o revizuire a politicii publice. Ca urmare s-a lansat un program
'Value Creation in the Knowledge -Driven Economy'.

In Franta, Italia si Germania, dupa cum arata raportul, se constata un interes pentru inovare si pentru capitalul de cunoastere si uman ca factori cheie in orice politica economica.

Pentru Comisia Europeana impactul economiei intangibilelor a devenit o prioritate in contextul noii economii a6.15i. Dar se considera ca nu s-a acumulat suficenta evidenta ca fundamentele economiei se schimba, ci numai o deplasare a felului de a privi lucrurile cu privire la producerea si extragerea de valoare atat prin tangibile cat si prin intangibile.

In SUA s-a elaborat recent un raport privind forta de munca pentru noua economie a6.16i. Problema fundamentelor gandirii economice in conditiile societatii cunoasterii, prin toate cele trei mari componente a, b, c, prezentate in prima parte a acestei sectiuni 6 (noua economie), trebuie examinata cu mare atentie, deoarece in special realizarea sustenabilitatii societatii, pe langa efectele economiei informatiei si cunoasterii, ar putea duce la schimbari importante in modul de a concepe economia.

Daca vrem sa rezumam, atunci se poate afirma despre noua economie ca ea cuprinde: economia digitala (piata Internet) + recunoasterea valorii intangibelelor si utilizarea lor, in special a cunoasterii + asigurarea sustenabilitatii societatii in raport cu mediul inconjurator + noi reguli economice determinate de primele trei cerinte.