Renasterea este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale
ce au avut loc in secolele al XV -; lea si al XVI -; lea in
Italia si care au influentat, in final, cea mai mare parte a Europei. Renasterea
a dus la o schimbare a valorilor umane -; un avand de energie si de
incredere in potentialul uman -; care a avut numeroase consecinte.
Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor
si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii. s3s9sl
Renasterea a inceput in Italia. Cauzele care au adus la aparitia acestui
curent sunt multiple. Italia era, la acea data, cea mai bogata tara din Europa
si era posesoarea unei indelungate traditii artistice. Avea multe orase
independente, infloritoare economic, populate cu comercianti si bancheri
nerabdatori sa-si vada numele imortalizat in diferite portrete comandate,
in palate noi care se construiau sau in capele somptuase ale familiilor.
Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare
dar a oferit artistilor suficiente oportunitati pentru a-si imbunatatii
stilul si pentru a-si etala talentele.
Arhitectura Renascentista
Italia era o tara cu multe orase frumuase, fiecare dintre ele avand o
anumita traditie artistica. Nu exista nici o indoiala ca Florenta a fost
pe primul loc, in secolul al XV-lea, in care a aparut curentul artistic
numit Renastere. Construirea catredalei orasului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti
(1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a-si demonstra
talentul. In anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna
atelierul care avea sa proiecteze si chiar sa realizeze portile din bronz ale
baptisterului catredralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de placi, formand
un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei
din acelasi material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost castigat
de Ghiberti cu lcrarea “Sacrificiul lui Isaac”. Isaac era reprezentant
gol, avand un corp atletic, clasic -; o maniera foarte diferita fata
de vechiul stil, ascetic, bisericos al artei epocii medievale.
Capodopera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de porti ale baptisterului
din Florenta. Un numar mare de artisti renumiti au invatat arta sculpturii
in atelierul artistului, printre care si Donatello (1386-1466) care si-a
intrecut maestrul. Opera lui, plina de viata, cu multe trasaturi clasice,
include si celebra sculptura din bronz David. Ea a fost creata in anul
1430 si a constituit inceputul unei noi perioade a Renasterii. David apare
ca un razboinic gol, cu un picior pe capul lui Goliat. Statuia a fost prima
lucrare de dimensiuni mari, reprezentand un nud, in picioare, in
arta europeana de dupa antichitate.
· David, statuia de bronz apartinand lui Donatello creata in
anul 1434, a reprezentat, probabil, primul nud in picioare realizat dupa
caderea Imperiului Roman.
Patroni si artisti
Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici,
o familie de bancheri si de negustori care traiau intr-un stil regal.
Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi
de alti, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detali decorative,
in culori stralucitoare.
Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost Sandro Botticelli
(1445 -; 1510), ale carui contururi ferme, culori intr-o paleta foarte
bogata si personaje distincte, au conferit picturilor sale o nota deosebita.
Cele mai cunoscute lucrari ale lui Sandro Botticelli, Primavera si Nasterea
Zeitei Venus sunt lucrari reprezentative pentru un alt ideal al Renasterii -;
pasiunea pentru mitologia clasica si ideile filosofice mistice.
· “Nasterea Zeitei Venus” a lui Boticelii este una dintre
cele mai gratioase si poetice picturi ale Renasterii, reflectand climatul
intelectual in Florenta sfarsitul secolului XV
Perioada cuprinsa intre anii 1500 si 1530 este cunoscuta in istoria
artelor ca Renasterea tarzie. Generatiile de artisti ajunsi la maturitatea
lor artistica, si-au perfectionat arta utilizarii perspectivei, “chiaroscuro”
(umbrirea) si chiar alte tehnici cu scopul de a-si convinge spectatorii asupra
realismului personajelor si scenelor.
In perioada Renasterii tarzii, Roma a ocupat locul Florentei, ca
centru al artei italiene, cu toate ca toti marii artisti care lucrau in
oras erau veniti din alte parti. Roma le-a oferit sprijin artistilor -;
Papa Leon al X-lea si Julius al II-lea au avut preocupari artistice pentru a
reda capitalei vechea ei maretie dar si dorinta de a fi imortalizati.
Prin angajarea celor mai renumiti artisti contemporani, Sfintii Parinti au contribuit
la crearea unor capodopere, cum ar fi Capela Sixtina si splendida biserica Sfantul
Petru, cea mai mare biserica din lumea crestina occidentala
Genii supreme
In perioada Renasterii tarzii, existau trei mari artisti, coniderati
a fi artisti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau “super
-; artistii”. Tot in aceasta perioada a aparut si convingerea
ca artistul este o persoana deosebita, mai degraba, decat un simplu meserias,
care-si indeplineste un contract.
Leonardo da Vinci (1452 -; 1520) era mai in varsta decat
ceilalti doi. Un individ ciudat, multi -; talentat, el a lasat posteritatii
doar cateva picturi si a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de
timp. Cu toate acestea, Madona printre stanci si Mona Lisa sunt reprezentarisuperbe
ale idealului clasic -; asemanator cu viata, dar totusi misterios.
Ca si Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475 -; 1564) era florentin. El
era un sculptor si pictor de geniu si a petrecut patru ani din viata pictand
tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentand scene biblice, incepand
cu Creatia.
· Capela Sixtina
Aceasta lucrare monumentala este unica in istoria artei. Michelangelo
a proiectat si a executat singur capodopera, aproape fara nici un ajutor, in
doar patru ani. Pe cupola centrala a tavanului sunt executate noua picturi de
dimensiuni mari care redau povestea Creatiei, Pacatul lui Adam si Potopul. Intre
vitralii, spatiile sunt acoperite cu reprezentarile a 12 profeti si sibile prevestind
venirea lui Christos. Mai sunt cam 200 de personaje de dimensiuni mari, pictate
intr-un stil viguros si ale caror posturi sunt uneori neobisnuite.
Rafael (1483 -; 1520) a fost cel mai pur dintre clasici, creand
adevarate capodopere ale serenitatii si armoniei chiar si atunci cand
reprezenta actiuni pline de vigoare. Picturile sale care o ilustriaza pe Madona,
umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia unui nou stil
in pictura, stil care a durat secole intregi. Printre cele mai remarcabile
lucrari ale sale se numara frescele pictate pentru Stanza, apartamentele Papei
de la Vatican. Printre acestea cea mai celebra este fresca Scoala ateniana care
reprezinta incunurarea clasicismului din peroiada Renasterii tarzii.
· SCOALA ATENIANA
Scoala ateniana este cea mai frumoasa fresca pictata de Rafael, in Stanza
de la Signatura, apartamentele private ale Papei de la Vatican. Foarte prolific,
Rafael a inceput sa creeze cand avea doar douazeci si cinci de ani.
El a inclus in operele sale scene ce ilustreaza filosofia, literatura,
religia, legea si arta. Scoala ateniana evoca marii ganditori ai Greciei
Antice, venerata atat de artistii medievali cat si cei renascentisti.
Filosofii Plato si Aristotel sunt plasati in centrul imaginii, la capatul
treptelor, inconjurati de ganditori si oameni de stiinta. Printre
ei se afla si matematiceanul Euclid si astronomul Ptolemeu. Platon, cu barba
si par carunt, se spune ca ar semana cu Leonardo da Vinci; filosoful din
prim-plan, sprijinindu-se intr-o mana, este probabil portretul lui
Michelangelo. Subiectul Frescei, simetria si atmosfera calma, nobiliara fac
din aceasta opera un rezumat al intregului clasicism renascentist.
Cel mai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Bramante (1444 -;
1514). El este cel care a dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice,
ca in cazul cladirii Tempietto din Roma. Bramante este cel care a proiectat
biserica Sfantul Petru, care urma sa aibe capelele dispuse radial si un
acoperis boltit. In istoria lunga si complicata a acestei biserici a fost
implicat si Michelangelo, alaturi de multi altii.
· Tempietto, opera a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului
Sfantului Petru. Donato Bramante a fost unul dintre cei mai mari arhitecti
ai Renasterii tarzii, construind in stilul simetriri clasice.
.