q7z24zt
Interviu cu George Emil Palade
Nascut in 1912 la Iasi, profesorul George Emil Palade a absolvit Medicina
la Bucuresti, unde a studiat intre 1930 -; 1940, inainte de
a se muta la Institutul Rockefeller de Cercetari Medicale din New York in
1946. Cea mai prestigioasa realizare a profesorului Palade este descoperirea
ribozomilor, prin tehnici de microscopie electronica. Pentru aceasta descoperire,
profesorul Palade a fost distins, impreuna cu Albert Claude si Christian
de Duve, cu Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina in 1974. Dialogul
de mai jos a fost acordat in 11 februarie 2002, in biroul domniei
sale de la Scoala de Medicina a Universitatii California din San Diego, unde
profesorul Palade este decan pe probleme stiintifice.
Abordati temele de cercetare folosind tehnologii convergente
- Domnule profesor, daca ar fi sa priviti inapoi la cele sase decenii
de activitate stiintifica, ce sfaturi ati avea pentru tinerii cercetatori?
- Le-as spune sa aleaga teme de cercetare cu semnificatie deosebita. Probleme
care sa deschida noi perspective si noi cai de abordare ale fenomenelor analizate.
Sa gandeasca intotdeauna pe termen lung si sa nu mearga pe cai infundate.
- Cum pot fi alese problemele cu semnificatie deosebita?
- De departe, aceasta decizie este cea mai importanta din cariera unui om de
stiinta. Ar trebui sa alegeti, asadar, teme de cercetare ale caror solutii sa
conduca la noi teme de cercetare -; evitand astfel “caile infundate”.
- Cum pot fi abordate asemenea teme de cercetare?
- Odata identificata o problema care este in acelasi timp interesanta
si neexplicata inca, trebuie sa va alegeti modalitatile de abordare, dar fara a va limita la o anumita tehnica
sau metoda. Ceea ce conteaza este rezolvarea problemei, nu aplicarea unei tehnici anume. De cate ori
aveti ocazia, folositi toate tehnologiile aflate la indemana, chiar daca au la baza principii
diferite, pentru a ataca problema in mod convergent. Urmariti functiile diferitelor structuri, pe masura ce acestea sunt
descoperite si caracterizate.
Evident, exista situatii in care o singura tehnologie poate acoperi informatiile
necesare pentru rezolvarea problemei. Cristalografia cu raze X ain stiintele biomedicalei este un
astfel de exemplu. Aplicarea in mod convergent a diferitelor tehnici de cercetare este, de fapt, una dintre trasaturile
majore ale problemelor cu semnificatie deosebita ain biologie si medicinai. Morfologia, microscopia
la cea mai inalta rezolutie, studiile structurale bazate pe difractia cu raze X, sunt combinate cu informatii
pertinente din biochimie pentru a ne oferi o perspectiva a modului in care aceste descoperiri sunt
relevante pentru problemele de interes actual in biologie.
- Se poate vorbi despre un efort real de integrare a descoperirilor stiintifice?
- Eforturile de integrare sunt o trasatura caracteristica a celor mai importante
descoperiri din ultimele decenii. Acestea ilustreaza de fapt modul in care aplicarea convergenta
a diverselor tehnologii a fost posibila, prin munca in echipa.
- Cum se impaca munca in echipa cu problema relatiilor inter-umane?
Din experienta mea, cel mai adesea conteaza chimia inter-personala, atunci cand se formeaza o
echipa.
- Oamenii apreciaza rezultatele concrete, si pe cei care sunt cu picioarele
pe pamant. Daca sunt cu adevarat interesati, vor reactiona cu entuziasm la noile teorii cu caracter
general, care incearca sa explice fenomenele in cauza. In
schimb, nu vor avea reactii favorabile la ceea cei ei considera chestiuni de
interesperiferic.
Am ales cercetarea si emigrarea deoarece aveam sentimentul ca nu stiu destul
- Ati putea sa ne relatati ceva despre perioada studentiei?
- Continentul european era scizionat, inaintea inceperii celui de-al
doilea razboi mondial, de mai multe miscari ideologice. Sciziunea era de-a dreptul traumatica. Aceasta perioada
ramane si astazi dificil de inteles. Politicile statale se bazau
pe principii nationaliste, respectiv pe ideea ca singura cale de rezolvare a unui conflict este cea a razboiului. Ideea cooperarii economice
nu era bagata in seama. In schimb, dominatia economica in
urma unui razboi victorios era considerata drept cea mai buna solutie. Aceasta
politica nu era caracteristica numai Germaniei Naziste (si Germaniei inainte
de nazism), ci si unor puteri relativ modeste, de pilda Italiei. Starea de nesiguranta
de atunci a avut un impact enorm asupra studentiei mele. Aveam pe-atunci douazeci
de ani. Multe necazuri si conflicte s-au iscat, de pilda, datorita introducerii
numerus clausus.
- Numerus clausus v-a afectat in mod direct?
- Nu, deoarece nu se gasise nimic suspect in originile mele -; insa
a afectat intreaga societate din jurul meu.
- Ati avut vreo afiliatie politica la vremea respectiva?
- Nu, nu am facut parte din nici un curent politic. Am fost insa un simpatizant
al partidelor democratice de tip vechi, in particular al domnului Iuliu Maniu.
- Ce v-a determinat sa reveniti la cercetarea stiintifica ainceputa in
studentiei, dupa ce ati lucrat in clinica?
- Ar trebui mai intai sa-ti explic cum era organizat sistemul pe
vremea aceea. Trebuia sa faci, timp de sase ani, practica spitaliceasca (externat/internat), perioada care
se suprapunea cu cei sase ani de studii teoretice la scoala de medicina. Spitalele
erau unitati separate, si nu erau sub controlul sistemului educational. Era
un sistem bun, dar eminamente elitist. Nu fiecare student reusea sa dobandeasca
educatia necesara in sistemul de externat/internat. Ar trebui, mai apoi,
sa te transporti in perioada 1930-1940, intr-o era in care
antibioticele nu existau. Capacitatea unui tanar medic de a trata, practic
si eficient, diversii pacienti, folosit mijloace terapeutice adecvate, era extrem
de limitata. Pacientii sperau sa aibe acces la tot felul de leacuri ale caror
baze stiintifice nu existau inca. Pe scurt, nu stiam destul. Dar in
acelasi timp, si poate mai importanta a fost realizarea faptului ca trebuie
sa incepem sa adresam unele probleme fundamentale ale fiziologiei umane
-; de la nivel de celula la nivel de organism.
- Ati lucrat cu Profesorii Francisc Rainer si Grigore Popa -; cine v-a
trezit interesul pentru Fiziologie?
- Francisc Rainer.
- Ce v-a determinat sa plecati din Romania?
- Aveam sentimentul ca nu stiu destul, si ca daca vreau cu adevarat sa fac ceva
semnificativ trebuie sa merg in alta parte -; adica in acele
locuri unde se desfasoara activitati stiintifice cu adevarat interesante.
- Schimbarea climatului politic a jucat vreun rol in decizia Dvs.?
- Comunistii si politica lor m-au influentat in doua moduri. Am pornit
de la premiza ca Romania nu va fi pururea comunista, si ca trebuie sa fim mai bine pregatiti in
ceea ce priveste experienta cercetarii stiintifice in anii imediat urmatori
caderii comunismului. De asemenea, ca modul in care masuram succesul in
stiinta necesita o imbunatatire serioasa.
- Acest lucru este valabil si astazi.
Nu se poate vorbi despre stiinta pe baze nationaliste
- Daca ati avea ocazia sa conduceti eforturile de reforma stiintifica din Romania
de azi, ce ati face?
- As incepe prin a deschide larg portile cooperarii internationale, in
precadere cu acele tari care sunt mai bine dotate din punct de vedere al stiintei si al eticii in stiinta.
As insista in a obtine stiinta de calitate -; nu stiinta nationala -; si as crea conditiile favorabile
(infrastructura si suport) pentru a atrage tinerii supradotati sa intre in stiinta, si sa ramana in stiinta.
Aici este dilema: Se doreste o stiinta romaneasca, sau stiinta de calitate? Daca doriti o stiinta romaneasca,
veti fi handicapati deoarece o stiinta apuri romaneasca nu poate fi sprijinita
din motive practice, si deoarece viitorul apartine stiintei
multinationale. Este, asadar, mult mai bine sa nu se foloseasca un algoritm
nationalist.
- Credeti ca exista anumite principii care ar trebui comunicate factorilor de
raspundere din guvern?
- Un guvern rezonabil ar face tot posibilul pentru a crea conditiile necesare
pentru a maximiza sansele de realizare a potentialului genetic al indivizilor supra-dotati. Acest
potential genetic trebuie, evident, completat de o educatie corespunzatoare.
- Favorizati o cultura a elitelor?
- Nu este vorba de ce favorizez -; este o chestiune de probabilitate. Care
este probabilitatea ca, in cadrul populatiei generale, oameni cu un coeficient
de inteligenta diferit, respectiv cu o educatie diferita, sa realizeze ceva
cu adevarat semnificativ? Cat despre conditii, as crea un sistem educational care sa faciliteze exprimarea deplina a potentialului genetic al acestor indivizi
-; si bineinteles as crea infrastructura necesara pentru a-i face
pe acesti oameni cu adevarat productivi.
- Vi se va raspunde “Nu avem bani”.
- Ceea ce ne aduce la problema fundamentala a Romaniei, si anume starea
economica a tarii.
Guvernul ar trebui sa favorizeze integrarea Romaniei intr-un cadru
care sa-i permita revigorarea economica, respectiv revigorarea stiintifica.
- Va referiti la Uniunea Europeana?
- Uniunea Europeana este formula momentului. Care se poate schimba in
timp. Politicienii trebuie sa aleaga acel sistem care va duce la cresterea nivelului de trai la
o limita acceptabila, respectiv sa aleaga acele conditii care vor duce la implinirea
potentialului genetic al populatiei.
Cercetarea: intre a emigra si a nu emigra
- Ati alege o cariera stiintifica in Romania, vis-a-vis de
strainatate? Puteti sa oferiti vreun sfat acelora dintre romanii care se confrunta cu aceasta dilema?
- Ar trebui sa inceapa prin a deveni cercetatori in Romania.
Cei mai buni dintre ei ar trebui, mai apoi, sa dobandeasca suficient de multa experienta in alaboratoare
dini strainatate. In acest fel, s-ar intoarce mult mai bine pregatiti
pentru a produce stiinta performanta in Romania. Sau ar putea la
fel de bine sa-si continue activitatea in strainatate.
- Ati dorit vreodata sa va repatriati in Romania, si sa lucrati
acolo ca cercetator?
- Aceasta problema nici n-am putut sa mi-o pun pentru o foarte lunga perioada,
deoarece nu am vrut sa ma reintorc pentru a sfarsi in inchisoare. Sunt
insa de parere ca repatrierea este posibila. De exemplu, te poti intoarce ca sa predai aintr-o universitatei, asa
cum faci domnia ta. Aceasta activitate este printre cele mai nobile. Poti, de
asemenea, sa te intorci ca sa desfasori activitati de cercetare stiintifica.
Aceasta formula este practica si inteligenta, deoarece ofera posibilitatea de
a lucra pe doua fronturi -; atat inauntrul cat si inafara
granitelor Romaniei.
- Mircea Eliade spunea undeva ca exilul este o rana care nu se vindeca niciodata.
Ati simtit vreodata nevoia de a va intoarce in Romania ?
- Nu am privit exilul ca pe o rana. L-am privit ca pe o provocare, sa arati
de ce esti capabil.
- V-a fost dor de mititei si sarmale?
- Am calatorit, din cand in cand, in Romania,
si am consumat si mititei si sarmale. Dar Romania
inseamna mult mai mult decat mititeii si sarmalele.
- Ati putea atribui Romaniei ceva unic, ceva care n-ati mai intalnit
nicaieri?
- Da: tendinta politicienilor de stanga si de dreapta de a trai intr-o
lume a imaginarului.
- Realist vorbind, vedeti vreun rol pentru revista Ad Astra, in eforturile
de a strange randurile oamenilor de stiinta romani, si de a oferi un cadru pentru dialogul dintre
oamenii de stiinta de peste hotare si tinerii studentii din Romania?
- Prin definitie, diaspora este dificil de organizat si coordonat. Asemenea
initiative ar trebui, asadar, incurajate. Mai presus de toate, trebuie sa oferiti ceva concret,
practic, si cu experienta directa -; in care natura practica a temelor
de cercetare sa fie combinata cu instrumente sofisticate. Nu de dragul
sofisticarii, ci de dragul eficientiei. Pe langa exemplul dat de domnia
ta, acela de a preda la o universitate romaneasca, mai exista si un alt
gen de exemplu. De pilda, cineva poate sa invite tineri cercetatori romani
peste hotare, dupa care acestia se repatriaza si organizeaza ceva cu adevarat
semnificativ in tara. Am facut chiar eu acest lucru cu academician Maya
Simionescu si academician Nicolae Simionescu.
Stiinta si propaganda
- A trebuit sa aveti de-a face cu sotii Ceausescu?
- Da, a trebuit sa-i intalnesc atat pe Nicolae cat si
pe Elena.
- Dumneavoastra i-ati abordat primul?
- Nu, ei m-au contactat. Erau in mod evident interesati de valoarea propagandistica
aa relatiei cu minei, si nu de ideea de a oferi tinerilor cercetatori romani
o educatie stiintifica. Ceea ce doreau cu adevarat era un institut “model”, care sa poata fi aratat vizitatorilor straini.
- Ati stabilit vreun contact cu cineva din actualul guvern aal Romanieii?
- Am avut o scurta intalnire cu Presedintele Ion Iliescu, dar nu
mi s-a cerut parerea in legatura cu reforma stiintei in Romania.
- Deci cel putin din acest punct de vedere, sotii Ceausescu au avut o initiativa
pozitiva.
- Repet, au facut-o de dragul propagandei, nu de dragul stiintei.
- In loc de incheiere?
- Cei care sunt implicati acum in educatia stiintifica in Romania
sunt departe de perfectiune, iar conditiile de munca si de trai sunt de-a dreptul mizere -; motiv pentru
care acesti educatori sunt coruptibili. Acest lucru poate fi evitat doar prin
ridicarea nivelului lor de trai deasupra coruptiei (de exemplu, cu salarii corespunzatoare.
Si pentru ca acesta este un proces de durata, va mai trece catva timp
pana cand lucrurile se vor imbunatati.
