t9h5ho

Br@ncuii s-a n`scut la Hobi\a, sat la poalele Carpatilor, din partea olteneasca a Gorjului inconjurat de inaltimile domoale ale dealurilor impadurite .Sat de mestesugari si cioplitori in lemn care si-au construit singuri casele,diferite obiecte ca:lada de zestre,mese,scaune,ba chiar strabunicul sculptorului a ridicat in sat o biserica ,cioplind-o cu barda,in lemn.

Brancusi avea obiceiul sa mearga la munte pazitor la stana,unde asculta tot felul de intamplari, insa el a fost marcat de povestea unui cioban care a iubit o fata saraca pe care a luat-o de la parinti intr-o sambata seara,dupa care ea a disparut.Toata noaptea baiatul a cautat-o,iar catre zori o pasare i-o adusese pe fata. Brancusi povestea intamplarea, adaugand mereu:”Mereu ma obsedeaza pasarea asta!” Locurile erau pline de basme si povesti.

Brancusi pleaca de acasa si se stabileste la Craiova,ca baiat de pravalie si ospatar.
Brancusi intra la Scoala de Arte si Meserii din Craiova,sectia sculptura,cu o bursa de200 lei anual,dupa ce construieste o vioara din scandurile unei lazi de portocale in fata musteriilor din c@rciuma , atragand admiratia celor din jur . Dupa cativa ani se inscrie la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Tutelat de prof. dr de anatomie D.Gerota , Brancusi studiaza muschii trupului omenesc , muncind aproape doi ani la sculptura unui om : “ Ecorseul “ , copie a statuii antice a frumosului adolescent grec Antinous .
Ecorseul a fost expus la Bucuresti fiind foarte apreciat de presa si servind drept model orelor de anatomie . Lucrarea este turnata in mai multe exemplare care sunt repartizate in tara , una din ele gasindu-se la Institutul Nicole Grigorescu . Vreme de mai bine de o jumatate de secol , tinerii sculptori romani au invatat anatomia dupa “ Ecorseul “ lui Brancusi , care prin aceasta opera s-a propulsat catre sculptura vremii sale .

Dupa absolvirea scolii , obtinind calificative maxime , continua sa urmeze cursurile practice , si dupa ce isi indeplineste stagiul militar , cere o bursa de perfectionare si specializare in Italia . Dar in 1904 , fara alte mijloace se indreapta spre Paris unde a trebuit sa munceasca pentru a se intretine . In atelierul sau tot ceea ce realiza ziua distrugea noaptea , fiind nemultumit de munca sa .
Int@lnirea cu Auguste Rodin avea sa marcheze momentul pe care il traia Brancusi atunci . In 1906 , in noua sa locuinta , mansarda aflata in Place Dauphine , linga atelierul lui Pallady , Brancusi continua sa sculpteze busturi , intr-un modelaj ce se apropia tot mai mult de cel al lui Rodin .
Rodin , neinteles de multi , domina sculptura acelui moment , evitand scandalurile pe care le provoca . Tanarul Brancusi a asteptat ca Rodin sa-I priveasca lucrarile , ceea ce s-a intimplat la vernisajul din 1907 al Salonului Societatii Nationale a Artelor Franceze ,unde Rodin era presedintele sectiei de sculptura . Lui Brancusi ii sunt acceptate trei sculpturi : un bust , un cap de copil si “mindria “
Brancusi termina Scoala Nationala de Arte Frumoase din Paris si incepe sa primeasca comenzi , expunind cu regularitate la Saloanele din Paris si Bucuresti .
Anul 1907 a fost unul dintre cei mai productivi ani ai activitatii sale artistice : a luat parte la trei expozitii prezentand 7 lucrari , a primit o comanda pentru un monument funerar , etc.

Incepe sa lucreze la “ Rugaciunea “ monument funerar a lui Petre Stanescu de la cimitirul din Buzau , pe care o realizeaza in atelierul de la nr. 54 du Montparnasse . Este o etapa decisiva in evolutia artistica a lui Brancusi , sinteza a fortei universale , care exprima ceea ce nu poate fi rostit , care reuneste contrariile intr-un tot armonios . Ea este infatisarea concreta a unui sentiment universal : reculegerea in fata mortii .
Pentru a intelege mai bine evolutia artei fata de conceptia formei pure , merita sa infatiseze esenta lucrurilor , este suficient sa comparam “ Rugaciunea “ cu o alta statuie funerara “ Sarutul “ ridicata in memoria unei tinere rusoaice , Tania Rossevkaia in cimitirul Montparnasse din Paris .
Daca ”Rugaciunea “ era expresia unui sentiment , “ Sarutul “ intrupeaza o idée :principiul dualitatii care da nastere vietii . Muncea toata ziua in atelierul sau din Rue du Montparnasse , unde il vizitau noii sai prieteni : Rousseau Vamosil , Madigliani , Guillaume Apollnaire .
In 1909 a sculptat “ Cumintenia pam@ntului “ , “ Cap de femeie “ , “ F@nt@na lui Narcis “ , marturii ale cautarilor sale inversunate anspre o simplitate a formei.
De andat` ce s-a eliberat de ultimele urme ale anv`t`turii primitive an cadrul Scolii de Arte Frumoase , Br@ncuii a abandonat modelajul , iar fr`m@ntarea sa interioar` l-a condus anspre o form` de expresie mult mai adecvat` confrunt`rii sale cu materialele -- t`ietura direct` .
Printre aforismele sale publicate an 1926 an catalogul primei sale expozi\ii de la Brummer Gallery din New York , reg`sim aceast` remarc` foarte important` : “ T`ietura direct` este adev`ratul drum a sculpturii , dar ii cel mai greu pentru acela care nu itie s`-l parcurg` “ .
Despre “ Cumin\enia p`m@ntului “ s-a spus c` st` sub semnul artei africane . Br@ncuiI andragea aceast` art` ans` a negat influen\a fa\` de glie . Chiar ii titlul are rezonan\a unui basm popular , an care lucrurile sunt ansufle\ite ii au propria lor personalitate . Acest cuv@nt are mai multe accep\iuni an limba rom@n` : “an\elepciune “ , calmitate ,cugetare . Odat` cu aceast` sculptur` Br@ncuii a revolu\ionat tehnica poliz`rii . Suprafe\ele sunt netede , lucioase , ca niite pietre ilefuite , p`st@ndu-ii totuii aspectul natural , ii reflect@nd lumina .
Aceast` preocupare apare ii mai evident` an “ Muza adormit` “, dar ii an “ Prometeu “. Capul “ Muzei adormite “ se anscrie antr-un oval perfect , liniile ochilor anchiii , ale nasului , ii ale gurii sunt abia conturate . Chipul nu mai are contur anume , sculptorul ating@nd astfel simplitatea unei forme pure .
Imaginea lui “Prometeu “ pe care ne-o ofer` sculptorul se reduce la un cap aplecat , lu@nd forma unui om .
Nu lupta lui Prometeu a vrut Br@ncuii s-o redea an sculptur` ci suferin\a ii misterul s`u .
Prin c@teva expozi\ii la New York , Br@ncuii ii-a f`cut intrarea an Statele Unite , ceea ce i-a permis s` duc` o via\` mai bun` ,iar cercul prietenilor s`i s-a l`rgit considerabil , ans` l-a pierdut pe cel mai drag prieten , RousseauVamesul pe a c`rui piatr` funerar` a morm@ntului lui la Bagneaux , el a gravat versurile lui Guilloume Apollinaire.
An 1912 a anceput s` lucreze la “ M`iastra “ , o pas`re fantastic` din povestirile populare rom@neiti , av@nd darul de a-ii schimba anf`\iiarea ii de agl`sui an mod anc@nt`tor . An mitologia popular` pas`rea m`iastr` al andrum` pe F`t - Frumos an ancerc`rile sale , al ap`r` de vr`ji , s`v@rieite o serie de minuni pentru a-l ajuta . An miturile str`vechi , “ Pas`rea “ este simbolul for\elor binef`c`toare care andep`rteaz` r`ul .
E foarte probabil ca amintirile din copil`ria lui Br@ncuii s` fi avut un rol important an alegerea acestei teme .
“ M`iastra “ a inaugurat ciclul “ P`s`rilor “ , c`ruia sculptorul i-a consacrat 30 de ani de c`ut`ri laborioase.
“ Eu nu am c`utat , an toat` via\a mea , dec@t esen\a zborului ! Zborul -; ce fericire ! …”
In 1914 Br@ncuii a realizat “ Doi pinguini “ , “ Trei pinguini “ ii “ Fiul risipitor “ , prima sculptur` an lemn , aminteite de un idol primitive . Cele dou` picioare sugereaz` prin asimetria lor ,un mers poticnit , r`pus de oboseal` .
“ Vr`jitoarea “ ii “ Cariatida “ , executate an 1916 , “ Banca ii “ Arcul “ ,care dateaz` din 1917 , “ Himera “ realizat` an anul urm`tor , precum ii prima versiune a “ Coloanei f`r` sf@riit “ , sunt m`rturii ale anrudirii sculpturilor sale din lemn cu arta popular` rom@neasc` . Aceasta din urm` a constituit pentru Br@ncuii un refugiu ampotriva lumii m`cinate de distrugerile ii crimele r`zboiului .
An 1915 “ Noul n`scut “ se opune mor\ii care distruge tinere\ea , manifest@ndu-ii credin\a an via\` .An mitologia popular` , oul este simbolul anvierii la via\` .
Spre sf@riitul primului r`zboi mondial , s-a retras la \ar` pentru a-ii ang`dui o clip` de r`gaz . S-a instalat antr-o caban` , unde tr`ia asemeni lui Robinson .
Revenit la Paris ,an 1918 ii-a schimbat atelierul , mut@ndu-se la nr. 8 din Impasse Ronsin . Aici avea impresia c` se afl` la \ar` , pentru c` totul a fost amenajat ca un interior \`r`nesc .
La anceputul anului 1920 trimitea din nou lucr`rip e la expozi\ii . A expus “ Prin\esa X “ , care a f`cut mare v@lv` an r@ndul sus\in`torilor ai academismului , anc@t Br@ncuii foarte sup`rat a promis c` nu mai expune la Paris .
“ Prin\esa X “ a reprezentat punctual culminant al unei indelungi experien\e , anceput` an 1910 cu “ O muz` “ continuat` cu portrete ale Domniioarei Pogany “
La cea vreme , atelierul s`u din Impasse Ronsin era frecventat de Jean Cocteau , James Joyce , Andre Breton ,Tristan Tzara ,etc .
In ciuda reputa\iei sale care a anconjurat lumea , el ii-a p`strat aceeaii atitudine modest` fa\` de art` .
In 1924 dup` 20 de ani de la plecarea lui an lume , Br@ncuii a f`cut o c`l`torie an Rom@nia ,pentru a-ii revedea \ara . Cercurile avangardiste conduse de Marcel Iancu si Tristan Tzara , ini\iatorii dadaismului i-au f`cut o primire c`lduroas` .
La antoarcerea la Paris s-a mutat la nr.11 Impasse Ronsin unde a r`mas p@n` la moarte . A reuiit s` creeze aici atmosfera unui interior \`r`nesc , care se potriveau stilului s`u de via\`.
A anceput s` primeasc` ucenici ca : Mili\a Petraicu , Irina Codreanu , Juana Muller , Sanda Kessel .
An aceast` atmosfer` painic` ,an care totul p`rea “ simplu ii limpede “ ,Br@ncuii s-a apucat cu aneveriunare de preg`tirea primei sale mari expozi\ii care trebuia s` se deschid` am luna noiembrie 1926 la Brummer Gallery din New York . Avea deja 50 de ani ii operele sale erau reunite la un loc an num`r at@t de mare (37 de sculpturi , 5 socluri , o pictur` ii 27 de desene ) .
Marea majoritate a lucr`rilor prezentate la aceast` expozi\ie au fost achizi\ionate la pre\uri foarte ridicate , ans` Br@ncuii nu a fost surprins de acest mare succes. Dup` aceast` c`l`torie el ii-a reg`sit calmul an atelierul s`u , unde ii-a reluat munca .
An 1928 a prezentat la expozi\ia Arta Rom@n` din Bucureiti trei sculpturi : “ Tors de b`iat “ , “Coloana f`r` sf@riit “ ii o “ Cup` “ din lemn . Au mai urmat anc` dou` c`l`torii la New York pentru a-ii expune sculpturile sale , 57 la num`r .
A mai fost rugat s` realizeze un proiect “Templul “ pentru maharajahul Olkar din Indor , proiect ce nu a fost finalizat din cauza r`zboiului ii mor\ii maharajahului .
La antoarcerea din Indii s-a oprit an Egipt pentru a vizita Piramidele ii apoi a venit an Rom@nia ,unde ieful guvernului Gh. T`t`r`scu ,originar din Oltenia , i-a ancredin\at sarcina de a ridica la Targul-Jiu : “ Coloana f`r` sf@riit “ , “ Poarta s`rutului “ ii “ Masa tacerii “ .
A trimis machete “ Coloanei f`r` sf@riit “ la turnatoria din Turda , unde a fost turnat` an font` , fiind analt` de 30 de metri . Toate aceste capodopere s-au realizat ii cu ajutorul cioplitorilor an piatr` , pentru c` era nevoie de o munc` an echip` .
“ Poarta s`rutului “ avea peste 5 metri an`l\ime , iar “ Masa t`cerii “ se compunea dintr-o lespede cu diametrul 2,15 metri , inconjurat` de 12 scaune care amintesc de mobilierul \`r`nesc. Lucr`rile au durat mai bine de un an .
Br@ncuii era mul\umit c` pentru prima oar` iii vedea proiectele m`rite an natur` , impodobind parcurile unde toat` lumea putea s` le admire .
Intrarea an Parcul din Targul-Jiu se face prin “ Poarta s`rutului “ adic` doi st@lpi cu dou` fin\e imbr`cii@du-se ii multe alte motive decorative ale artei populare . Cele dou` monumente se afl` an str@ns` armonie cu iarba , iar flora care le anconjoar` se integreaz` perfect an décor.
In 1939 , Br@ncuii c`l`toreite pentru a patra oar` ii ultima oar` an Statele Unite , unde a prezentat “Pas`rea an v`zduh “ ii o nou` sculptur` an marmur` “ Miracolul “ realizat` an 1936 .
Anii antuneca\i de dup` cel de-al doilea r`zboi mondial , ocupa\ia nazist` ,ura ii violen\a l-au f`cut s` se retrag` an universal singur`t`\ii sale , cufund@ndu-se din nou in munc` . Dup` 1940 nu a mai realizat dec@ 2 sculpturi : “ |estoasa “ , “ |estoasa zbur`toare “ ii a reluat lucr`rile vechi , an special “ Cocoi “ .
S`n`tatea artistului devenea din ce an ce mai precar`ii refuz@nd spitalizarea a afirmat :“ Ei bine , am s`-l aitept pe bunul Dumnezeu la mine an atelier “ . L-a aiteptat cu aceiaii smerenie ii resemnare pe care le evocase an “ Rugaciunea “ ii astfel a ancetat din via\` pe 16 martie 1957 la Paris . Morm@ntul s`u se g`seite an Cimitirul Montparnasse din Paris
Br@ncuii a l`sat Fran\ei atelierul cu toate operele ce se aflau an el cu o singur` condi\ie : “ Atelierul s` fie reconstituit an cadrul Muzeului Na\ional de Art` Modern` din Paris.

https://www.scriru.com/7/6/74944398827.php