SCOALA DE ARTE SI MESERII r9b23bk
TG.FRUMOS PROFIL:TINICHIGIUVOPSITOR-AUTO

Proiect
DE ABSOLVIRE A EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2

TEMA PROIECTULUI
ANSAMBLAREA SI RODAJUL MOTOARELOR REPARATE

WA VEZI CA CAP I LAM SCRIS ULTIMA DATA MAI JOS DAR TU NU FACI ASA DUPA MEMORIU DE PREZENTARE SCRII CAPI

CUPRINS

1.Memoriu de prezentare…pag1
2.Rolul rodajului motorului…pag2
3.Conditii impuse ale rodajului motorului…pag3
4.Clasificarea motorului…pag4
5.Functionarea rodajului motorului…pag5
6.Anexe…pag6
7.Bibliografie…pag7

CapII . Rolul rodajului motorului

Performantele cat si durata de functionare a automobilului sunt influientate in mare masura de modul in care se efectueaza rodajele.
In timpul rodajului are loc o ultima finisare a suprafetelor de frecare ale pieselor in miscare.
Rodarea suprafetelor pieselor in frecare este insotita de obicei de o degajare sporita de caldura in conditiile de ungere datorita jocurilor mai mici cat si existentei rugozitatilor de prelucrare. Din aceste motive este necesar ca rodajul automobilului sa se faca in regimuri moderate de exploatare, dandu-se o atentie deosebita intretinerii tehnice.
Parcursul, conditiile tehnice si regimurile pentru rodajul pe parcurs al automobilelor noi si reparate capital sunt prezentate in tabelele 21.1 -; 21.4.

CapIII . Conditiile impuse ale rodajului motorului

Rodajul trebuie facut cu respectarea stricta a anumitor reguli redate in cele ce urmeaza:
-conducerea automobilului se va incredinta numai unui conducator auto cu multa experienta;
-nu se va porni din loc pana ce motorul nu este incalzit (temperature apei sa ie de 85’C);
-nu se va depasi viteza maxima in perioada de rodaj (90 km/h);
-nu se vor folosi toate treptele de viteza atunci cand situatia o cere (depasiri, curbe, rampe etc.) si nu se va depasi viteza indicate in timpul rodajului pentru fiecare treapta:
> Viteza a I -;a, viteza maxima va fi de 25km/h ;
> Viteaza a II-a, viteza maxima va fi de 45km/h ;
> Viteza a III-a, viteza maxima va fi de 65km/h ;
> Viteza a IV-a, viteza maxima va fi de 80km/h ;
> Viteza a V-a, viteza maxima va fi de 90km/h;
-se va circula cat mai posibil cu viteza constanta netinand prin aceasta aceeasi turatie a motorului, ceea ce contribuie la o uniforma slefuire a suprafetelor pieselor;
-se vor evita accelerarile bruste, mai ales la pornire, cand motorul este rece;
-se va circula in afara localitatilor pe sosele asfaltate cu traffic redus daca este posibil fara rampe (denivelari) mari;
-se vor evita franarile bruste prelungite, acestea provocand incalzirea suplimentara a pieselor din sistemul de franare;
-se vor efectua reviziile periodice si intretinerea indicate (pentru perioada de rodaj), in mod special schimbarea uleiului din motor si din sistemul de transmisie;
-se va apela imediat la unitatea Service care are in evidenta automobilul in perioada de garantie ori de cate ori se constata o functionare necorespunzatoare sau zgomote anormale.

La automobilele DACIA parcursul de rodaj este de cca. 3300 km rulati. Viteza maxima nu trebuie sa depaseasca 90 km/h pana la 1000 km parcursi dupa care se poate creste treptat, astfel ca la 3000 de km nu mai exista nici o restrictie in afara de cele impuse de regulile de circulatie

CapIV . Clasificarea rodajului motorului
Rodajul se face pe stand special si se continua pe autovehicul.
Standurile de rodaj pot fi:
-frane mecanice;
-hidraulice;
-electrice.
Pe stand rodajul se face in mai multe etape:
-la rece;
-la cald in gol;
-la cald in sarcina progresiva.

Rodajul la rece:
Se executa antrenand motorul termic cu ajutorul electromotorului cu care este dotat standul; in prealabil va fi alimentat cu lubrifianti corespunzatori (uleiuri cu grafit coloidal) si racordat la instalatia de apa si de evacuare a gazelor.
Rodajul la cald in gol:
Se executa dup ace s-au montat toate anexele motorului, s-au verificat reglajele subansamblurilor, s-a facut alimentarea cu lubrifianti si s-au montat racordurile la instalatia de alimentare, de apa, de evacuarea gazelor arse si la aparatele de masura si control.
Rodajul la cald in sarcina progresiva:
Se executa dupa cuplarea cu frana hidraulica. Motorul in timpul functionarii este incarcat progresiv prin variatia cantitatii de apa, obtinandu-se rezistenta hidraulica ce supune motorul la sarcina.

CapV . Functionarea rodajului motorului

Motoarele reparate sau noi dupa asamblare, necesita operatia de rodaj pentru ajustarea corecta a asperitatilor rezultate din prelucrarea mecanica, micsorand presiunile de contact.
Probele de reparatie se incheie printr-o serie de operatii caracteristice, cum sunt;
-probele functionale;
-reglajele de finisare si eventualele remedieri;
In cadrul probelor functionale, agregatul sau ansamblul este pus sa functioneze in conditii apropiate de cele din exploatare. Aceste probe se executa pe instalatii speciale sau pe pista de incercari.
Probele functionale de transmisie: aceste probe se efectueaza pe standuri speciale dotate cu motoare electrice de antrenare, frana de incarcare(daca nu sunt in circuit inchis) si organe de comanda.
Probele functionale se fac unor aggregate individuale ale transmisiei(cutiei de viteze, redactor-distribuitor, punte motoare) si transmisiilor compacte.
Regimul de verificare cuprinde in general etapele:
-antrenarea fara incarcare la turatii si in perioadele de timp stabilite;
-cuplari si decuplari;
-antrenarea la sarcini partiale in perioade de timp si la turatii stabilite;

Probele functionale au drept scop depistarea anumitor defecte(incalzirea anormala a lagarelor, batai, vibratii, scurgeri etc.), precum si verificarea functionarii agregatelor(cuplarea si decuplarea treptelor cutiei de viteze etc.).
Probele functionale ale automobilului in ansamblu:

Aceste probe se efectueaza pe piste speciale de incercari prevazute cu portiuni drepte de drum, racordare prin curbe de o anumita raza. Pe portiunile drepte sunt amenajate diferite categorii de drum(imita conditiile specifice tarilor care exploateaza automobilele respective) si zone cu denivelari de o anumita geometrie(“spinari de magar”,”solzi de peste” etc.).
La trecerea automobilelor cu o viteza stabilita peste zonele cu denivelari caracteristice, organelle sistemelor de rulare ca si exhipamentul caroseriei incep sa vibreze favorizand aparitia unor zgomote care in conditii normale sunt greu de depistat (aceste probe functionale se aplica frecvent la autoturisme). Lungimea drumului parcurs in cadrul pistelor de incercare pentru efectuarea probelor functionare de serie, ca si regimul de reglaj sunt caracteristice fiecarui tip de automobil.
Totusi in general pe portiuni drepte deplasarea se caracterizeaza prin variatii de viteze, reprise, franari(executate cu frana de picior sau frana de motor), eliberarea volantului la o anumita viteza.
In cadrul rulajului efectuat pe aceste drumuri se urmaresc o serie de aspecte, cele mai importante fiind:
-verificarea franelor (simultanitatea la acctionare, incalzire numai la folosire, functionare silentioasa etc.);
-verificarea calitatilor de accelerare a motorului;
-verificarea elementelor transmise(depistarea zgomotelor sau a vibratiilor) si demaraj si frana cu motorul, verificarea usurintei si silentiozitatii cuplarilor si decuplarilor la schimbarea treptelor (de la mic la mare si de la mare la mic, stabilitatea cuplarilor etc.);
-verificarea tinutei de drum(capacitatea automobilului de a tine drumul, stabilizarea rotilor directoare la iesirea din viraj etc.);
-depistarea zgomotelor in caroserie (in afara de zonele geometrice caracteristice, zgomotele suspensiei si ale transmisiei se depisteaza si la iesirea din curbe);
-verificarea functionala a echipamentelor auxiliare ale carioseriei (instalatiilor de incalzire si de ventilatie, stergatoarele de parbriz, claxonul etc.);
De asemenea in zonele de refugiu ale pistelor de incercari (unde se efectueaza reglaje sau verificari) dupa ce agregatele automobilului sau incalzit, se depisteaza si eventualele scurgeri de ulei.

CapVI.BIBLIOGRAFIE

Cartile din care m-am inspirat sunt:
-Automobile: Cunoastere; Intretinere, Repratie scrisa de:
GH.FRATILA, MARIANA FRATILA SI ST.SAMOILA
-Automobile DACIA : Diagnosticare; Intretinere, Reparare scrisa de Conf.dr.ing. CORNELIU MODIRU

CapI.Memoriu de prezentare

Automobilul este un vehicul rutier,carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren_destinat transportului direct sau prin tractare al unor incurcaturi ce pot fi:bunuri,persoane etc.
Aparitia prilemor automobile este strans legata de descoperirea si perfectionarea masinii cu abur si a motorului cu ardere interna .primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului trecut si erau echipate cu motor cu abur,iar spre sfarsitul secolului,motorul cu abur incepe sa fie inlocuit cu motorul cu ardere interna.Aceste automobile erau prevazute cu roti fara pneuri,aveau o transmisie simpla,masa mare,iar viteza de de plasare era foarte redusa.Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul persoanelor.
In secolul nostru,incepe folosirea rotilor cu pneuri,s-au perfectionat motorul cu ardere interna si transmisia,au crescut vitezele de deplasare si s-au diversificat continuu constructia automobilelor.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial,in tara noastra au fost realizate de catre specialisti talentati la un numar de cateva automobile prototip la care solutiile utilizate in ce priveste motorul,transmisia si caroseria sau situate pe acelasi plan cu automobilele straine de atunci,de aceeasi capacitate cilindrica
In acest proiect eu voi prezenta rodajul motorului, ce rol are rodajul motorului, cum se clasifica si functionarea acestuia.
Motorul termic, dupa asmblare,necesita operatia de rodaj,indifferent ca este nou sau reparat.
Necesitatea rodajului este impusa de corectarea suprafetelor de de contact ale pieselor in miscare relative,deci de ajustarea reciproca a asperitatilor rezultate din prelucrarile mecanice si corectarea formei lor geometrice,micsorand presiunile specifice de contact.

Pune masina ta pe net: https://www.oferte-auto.com/adauga-anunt-auto.php