Capitolul 1

1.1 Motivul alegeri temei g4z6zm
Daca una din aceste organe mobile nu ar fi, nu s-ar putea transforma miscarea rectilinie - alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit care pune in functionare automobilul.
Miscarea porneste de la piston, segmenti si boltul de piston, care trece prin biela trimitind miscarea la arborele cotit care este in angrenari cu volantul.
Deci aceste organe mobile au un rol foarte mare, in motor fiind parti componente impreuna cu organele fixe cu care sunt complete.

1.2 Relevanta proiectului pentru obiectivul propus
Pentru un bagaj de cunostinte si mai ales pentru sustinerea proiectului spre a obtine atestatul de tehnician in transporturi

Capitolul 2

2.1 Rolul ansamblului
Arborele cotit ,numit si arbore motor ,are rolul de a transforma,impreuna cu biela,miscarea de translatie a grupului piston in miscare de rotatie.Arborele cotit transmite aceasta miscare de rotatie(respectiv cuplul motor)prin intermediul organelor de transmisie,la rotile motoare ale automobilului.De asemenea ,pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale motorului(mecanismul de distributie,pompa de apa,ventilatorul etc.).
Biela executa o miscare complexa.Astfel ,capul mic impreuna cu pistonul executa o miscare rectilinie-alternativa,rotindu-se cu un anumit unghi fata de bolt sau impreuna cu boltul fata de umerii pistonului;capul mare se roteste impreuna cu fusul de biela al arborului cotit iar corpul bielei executa o miscare pendulara combinata cu o miscare de translatie

2.2 Conditii impuse (arbore cotit)
Tinandu-se seama de conditiile de lucru,arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte;
- sa asigure o rezistenta si rigiditate mare
- suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura
- sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire
- sa fie echilibrate static si dinamic
Materialul din care se confectioneaza arborerele cotit este otel aliat(D797-05,Fiat,BMW,Wolkswagen) prin forjare sau din fonta cu grafit nodular(ARO,DACIA 1310,SR-211) prin turnare.Dupa prelucrare fusurile se trateaza termic-calire superficiala cu CIF si revenire-dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.
Constructia arborelui cotit este in functie de numarul si pozitia cilindrilor fiecarui cilindru corespunzindu-i cate un cot numit maneton,format din 2 brate de manivela si un fus pe care se monteaza lagarul de biela,coturile nu sunt dispuse in acelasi plan,ci decalate intre ele un functiune de numarul cilindrilor si de asezarea lor (in linie sau in V)
La motoarele cu patru cilindrii in linie in patru timpi in cursul a doua rotatii ale arborelui cotit(720 de grade) au loc patru curse utile ale pistonului.Pentru ca funcionarea motorului sa fie uniforma,trebuie ca succesiunea curselor utile in cilindrii sa se faca la 180 de grade(720 : 4) de rotatie a arborelui cotit.Succesiunea curselor utile incepand cu primul cilindru ,sau oridnea de aprindere,in acest caz este 1-2-4-3 sau 1-3-4-2.In acest caz manivelele arborelui cotit sunt decalate cu 180 de grade.
Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie unse fortat pentru a le feri de uzuri pronuntate,deoarece durata de serviciu a motorului este functie de cea arborelui cotit.
Pentru asigurarea unui circui continuu de ulei necesar fiecarui fus arborele cotit se gaureste pe toata lungimea sa formandu-se un canal continuu.La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste un orificiu de un diametru mai mic,perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de ungere a arborelui cotit.Prin aceasta uleiul patrunde prin suprafata fusului pe care il unge.
Deoarece din sistemul de ungere descris mai sus fac parte si palierele extreme ale arborelui cotit apare pericolul scurgerii uleiului in afara motorului.Preintampinarea si indepartarea acestui neajuns se face prin dispozitive speciale de etansare
Ovalitatea si conicitatea adminisibila a fusurilor este de 0,005 mm la autoturisme(Dacia 1300)si de 0,012-0,02 mm la autocamioane.
Forma arborelui cotit depinde de : numarul si pozitia cilindrilor ,numarul fusurilor manetoane,ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere de obicei egal cu numarul cilindrilor plus unul:aceasta mareste rigiditatea lui insa duce la cresterea greutatii si a lungimii,iar prelucrarea este mai dificila.
Fusurile paliere sunt plasate pe aceiasi axa geometrica,iar latimea lor este diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V (SR211: D 2156 MTN 8R si 1240 V8DT).Fusul maneton impreuna cu cele 2 brate manetoane formeaza manivela.Diamentrul fusurilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetoane(intre ele) se face in functiune de numarul lor asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilibrarea arborelui cotit,precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili.
Astfel la motoarele cu patru cilindri in linie in patru timpi decalarea este de 180 grade intre fusurile manetoane,deci si a manivelelor(720 : 4) manetoanele centrale sunt decalate cu 180 de grade fata de cele externe
Motoarele cu sase cilindrii in linie in patru timpi au decalarea fusurilor manetoane la 120 de grade(720 : 6) deci ordinea de funcionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-5.
La motoarele cu opt cilindri in V unghiul de decalare este de 90 de grade (720 : 8) dar sunt articulate 2 biele pe cate un fus maneton : oridinea de funcionare (succesiunea timpilor utili) va fi 1-5-4-2-6-3-7-8.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles a decalarii corecte a manivelelor aratate mai sus.Verificarea exhilibrari se face pe masini speciale iar ponderarea arborelui prin degajari partiale de material (gaurire sau frezare in contragreutati).
La capatul anterior ,prin intermediul fuliei (roata) de antrenare se monteaza la amorizoru de vibratie care de obicei este de tip cu frecare moleculara si cu frictiune.Este format dintr-un inel metalic cu rol de masa de inertie,vulcanizat pe un element de cauciuc de la flansa fixata prin suruburi pe fulie.Vibratile arborelui cotit sunt atenuate de elementul de cauciuc (datorita deformarilor si frecarilor moleculare interne).Se mai folosesc si amortizoare cu frecare lichida in silicon
Exista si arbori cotiti prevazuti cu filtre centrifugale de ulei(ARO) care au niste racorduri din canalele interioare,pentru depunerea impuritatilor din ulei in timpul rotirii.
Arborele cotit se sprijina pe blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineti.
Motoarele in doi timpi au arborele cotit demontabil pentru ca lagarele bielelor sunt rulmenti ca si la cele paliere.Se asambleaza impreuna cu bielele si se echilibreaza dinamic pe masini speciale(formand asa-zisul ambielaj).
Arborele cotit la Wartburg are patru fusuri paliere iar cel pentru Trabant trei.La OLCIT Club arborele cotit este de asemenea demontabil si este confenctionat din otel matritat,fusurile fiind tratate prind CIF apoi rectificate.

Conditii impuse (biela)
Bielele se executa prin matritare la cald din otel carbon sau otel aliat,se prelucreaza mecanic dupa care i se face o calire urmata de o revenire.
Dupa fabricare bielele se sorteaza pe seturi de motor,neadmitandu-se diferente mai mari de masa intre ele de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane.Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 N.m pentru autoturisme si 110-120 N.m pentru autocamiane.
Capul bielei la motoarele in doi timpi este nesectionat avand lagarul de biela sub forma de rulment.
La OLCIT capul bielei este nesectionat iar lagarul maneton este cu semicuzineti avand suportul din otel ,placat cu aliaj de antifictiune.
Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului de ordine a cilindrului(pe cap de capac).La partea opusa se stanteaza greutatea bielei in grame.
Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungerre spre bolt.
Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat,pentru ca arborele cotit este demontabil(Wartburg ,Trabant).
Solicitarea cea mai puternica a bielei este in sectiunea de trecere de la picior la corpul bielei;de aceia pentru asigurarea unei rezistente suficiente aceasta trecere se face prin intermediul unei raze de curbura cat mai mare.
In cazul in care ungerea boltului trebuie facuta fortat corpul bielei pe toata lungimea sa este strabatut de un canal de aductiune a uleiului.Deoarece piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit,aceasta trebuie sa fie protejat impotriva uzurilor.Avand in vedere acest sfat legatura dintre biela si manetonul arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela.Acestea sunt din tabla de otel cu grosimea de 1-2 mm captusiti pe suprafata interioara cu aliaje de antifictiune cu grosimea de 0,3-0,4 mm.
Datorita solicitarilor termodinamice,bielei i se impune o conditie de rigiditate deosebita.
Biela este supusa la solicitari importante de catre forta de presiune a gazelor ,forta de inertie a pieselor din grupul pistononului si fortele de inertie proprii.
Piceorul bielei de forma tubulara este solidarizat cu corpul printro zona de racordare.Constructia piciorului bielei depinde de procedeul de montaj al boltului pistonului.
La motoarele rapide corpul bielei suporta si o insemnata solicitare la incovoiere,datorata fortelor de inertie tangentiale ale bielei.Si acest aspect cel mai dezavantajat este momentul cand biela este aproape perpendiculara pe manivela .
Cu cat performantele motorului sunt mai ridicate,cu atat creste gradul de aliere si se inbunatatesc proprietatile materialului prin diversificarea elementelor din compozitia sa astfel bielele pentru motoarele automobilelor de curse se fabrica din otel de inalta rezistenta aliat cu vanadiu sau titan.

2.4 Functionarea ansamblului biela-manivela
Aspecte functionale ale arborelui cotit:
Arborele cotit participa alaturi de biela la transformarea miscarii de translatie a pistonului in miscare de rotatie si transmite spre utilizare momentul motor.
Elementele componente ale unui arbore cotit sunt : fusul palier care constituie reazemul,fusul maneton pe care se monteaza capul bielei,bratul care face legatura fusului maneton cu fusul palier si contragreutatile care servesc pentru exhilibrare.
Faptul ca arborele cotiti este piesa principala a motorului este atestat de importanta pe care o prezinta functional,de masa acestuia(8-15 % din masa motorului) si de pretul de fabricatie (25...30 %) din pretul motorului.
In timpul functionarii sub actiune fortelor, datorita presiuni gazelor si a fortelor de inertie,in partile componente ale arborelui cotit apar solicitari de intindere , compresiune incovoiere si rasucire.
In cazul unor solicitari normale,durata de funcionare a arborelui cotit depinde in mare masura de conditiile ungeri fusurilor.Deoarece presiunea pe periferia fusurilor este variabila in cursul unei rotatii este necesar ca orificul prin care patrunde uleiul sa fie plasat in acea parte a fusului in care presiunea medie pe cilclu este minima.
Trecerea uleiului de la fusul palier la maneton se face prin orificiile de legatura etansate cu capace.Fusurile paliere se etanseaza cu capace de metal moale iar fusurile manetoane sunt libere pentru a evita cresterea fortei centrifuge.
La unele constructii de arbori cotiti forta centrifuga se foloseste pentru filtrarea partiala a uleiului.In acest caz trebuie etansate ambele fusuri cu capace iar conducta patrunde in partea centrala a fusului ,de unde preia uleiul fara impuritati ,acestea sedimentandu-se la periferia partii interioare a fusului.Sunt si solutii mai imperfectionate pentru separarea impuritatilor mecanice insa mai costisitoare.
Reducerea concentratorilor de tensiune este o alta problema importanta care contribuie la marirea duratei de functionare a arborilor cotiti.In acest sens racordarea fusurilor cu bratul ,in cazul in care se respecta anumite reguli,contribuie la o reducere insemnata a tensiunilor.Prin marirea razei de racordare tensiunile pe directia razelor de racordare si pe latimea bratului se reduc sensibil,acest avantaj este accentuat de racordarea cu degajare care asigura o reducere a tensiunilor de circa doua ori
Analiza functionala a bielei:
Biela transmite forta rezultanta la arborele cotit si transforma miscarea alternativa de translatie a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit
Biela se compune din piciorul bielei,articulat cu boltul ,capul bielei,articulat cu manetonul arborelui cotit si corpul bielei care face legatura cu piceorul si capul bielei.
In timpul functionari fortele datorate presiuni gazelor solicita biela la compresiune flambaj si incovoiere iar fortele de inertie ale pistonului solicita biela a intindere si compresiune.Fortele proprii de inertie ale bielei (axiale si tangentiale) solicita biela la intindere ,compresiune si incovoiere.Solicitarea periculoasa a unei biele este solicitarea la obosoeala cauzata de caracterul variabil al fortelor pe ciclu.
Fortele datorate presiunilor gazelor deformeaza remanent corpul bielei avand ca urmare reducerea distantei intre piceor si cap.Aceeiasi forta prin efect de flambaj modifica paralelismul axelor cea ce are ca urmare uzura lagarelor cat si solicitarea suplimentara a altor piese din componenta mecanismului motor.
Fortele de inertie axiale o valizeaza piciorul si corpul bielei care in anumite situatii limita conduc la gripaj.
Evitarea unor deformatii periculoase se realizeaza prin utilizarea unor biele scurte.Durabilitatea bielei depinde de calitatea ungerii de materialul antifrictiune utilizat pentru cuzineti si jocul de montaj care trebuie astfel ales incat jocul la cald in timpul functionarii sa inalture griparea si in acelasi timp sa se asigure rotirea boltului atat in piceorul bielei cat si in umerii pistonului.

2.7 Intretinere,reparatie,defecte si cauze

Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de:
- control
- verificarea functionala: - verificarea porniri usoare a motorului
- verificarea functionari corecte la diferite turatii fara a prezenta batai,acestea se depisteaza fie auditiv fie cu stetoscopul.
Defectiune :
Uzura pronuntata a fusurilor si cuzinetilor:
Cauze:
- calitatea necorespunzatoare a suprafetelor fusurilor
- montaj gresit al arborelui,bielelor
- rigiditate insuficienta a arborelui sau blocului
- functionare indelungata in suprasarcina
- filtrare necorespunzatoare a uleiului si infundarea orificiilor de ungere
Consecinte:
-functionare cu batai si trepidatii
- uzura rapida si a altor piese din ansamblu
Posibilitati de evitare:
- evitarea cauzelor mentionate si exploatarea rationala a motorului
Posibilitati de remediere:
- Recontitionarea fusurilor si aplicarea unui tratament termic corespunzator,urmat de un rodaj adecvat

Defectiune:
Lipsa de coaxialitate si paralelism in timpul functionarii
Cauze:
- jocuri prea mari la montaj
- functionare neuniforma a cilindrilor(dozaj neuniform,forte diferite etc)
- Consecinte:
- uzura rapida a cuzinetilor
- dereglarea distributiei
- zgomote puternice
Posibilitati de evitare:
- montaj si rodaj corect
- reglarea optima a mecanismelor auxiliare

Posibilitati de remediere:
- inlocuirea cuzinetilor urmata de rodaj corect si exploatare corespunzatoare

Defectiune:
Ruperea arborilor cotiti
Cauze:
- solicitari anormale de incovoiere amplificate de necoaxialitate in urma uzari lagarelor sau a unei rigiditati insuficiente a arborelui si a blocului motor
- concentratori de tensiuni puternici
- oscilatii pronuntate ale arborelui
- uzarea excesiva in lagare
Consecinte:
- oprirea motorului si avarierea altor piese
Posibilitati de evitare:
- evitarea cauzelor
Posibilitati de remediere:
- inlocuirea arborelui cotit si a pieselor deteriorate
- inlocuirea semicuzinetilor
- inlocuirea suruburilor si a prezoanelor

Principalele defectiuni ale bielelor ,cauze,consecinte,posibilitati de evitare si remediere

Defectiune:
Incovoierea bielei
Cauze:
- executie si montare incorecta
- suprasolicitarea motorului
- batai anormale in portiunea de mijloc a blocului motor
Consecinte:
- modificarea paralelismului axelor boltului si arborelui cotit,uzura accentuata,gripaj
- uzare accentuata a segmentilor pistoanelor,ovalizarea neuniforma a cilindrilor
- uzarea rapida a fusurilor manetoane
Posibilitati de evitare:
- verificarea atenta a meterialului,executiei si montarii
- evitarea supraincarcari motorului
- luarea de masuri imediate la constatarea batailor anormale in portiunea de mijloc a blocului motor
Posibilitati de remediere:
- indreptarea bielei sau inlocuirea acesteia

Defectiune:
Ruperea bielei
Cauze:
- montaj incorect(strangere exagerata sau insuficientaa suruburilor;jocuri mari)
- exploatare defectuoasa
- griparea lagarelui sau topirea semicuzinetilor,ruperea boltului,spargerea pistonului,ruperea suruburilor de biela
Consecinte:
- spargerea cilindrului ,deteriorarea carterului,pistonului si arborelui cotit
Posibilitati de evitare:
- montaj si exploatare corecta
- oprirea la timp a motorului in cazul unor avarii grave cum ar fi (spargerea blocului motor,cilindrilor etc)
Posibilitati de remediere:
- inlocuirea pieselor defecte

Ruperea boltului este de fapt urmarea uzurii mari ,a materialului sau a tratamentului necorespunzator ,precum si griparea pistonului. Ruperea bol-tului poate produce avarii grave ,motiv pentru care motorul trebuie oprit ime-diat. Remedierea consta in demontarea grupului piston - biela ,schimbarea boltului si a bucsei bielei ,dupa care se monteaza la loc.

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela se determina prin batai in partea inferioara . Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor. Totodata se verifica fixarea celorlalte suruburi; daca nu se inlatura la timp va duce la ruperea suruburilor.

2.8 Proces tehnologic

Repararea mecanismului biela -; manivela
Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea de calamina depusa. Pistoanele sunt scoase din cilindri impreuna cu biela dupa care se prinde capacul la loc cu ajutorul suruburilor. Se demonteaza apoi segmentii si boltul de piston. Pistoanele care sunt curatate de calamina depusa se spala cu un solvent .
Cauzele uzurii pot fi: presiunea mare a segmentilor,cocsarea segmentilor si frecarea uscata a pistoanelor cu cilindrii ,rodaj necorespunzator al motorului. Pistoanele sub cota de reparatie ,cu deformari sau rupturi ale pragurilor dintre dintre segmenti ,canalele segmetilor largite,se inlocuiesc.
Repararea bolturilor de piston se executa numai la cele cu uzuri mici care pot fi cauzate de frecari ,supraincalziri etc. Verificarea se executa prin masurarea boltului ,controland jocurile admise .Atunci cand cotele sunt depasite ,se reconditioneaza sau se schimba.
Rectificarea se face pe masini de rectificat fara varfuri. Inlocuirea cu bolturi reconditionate se face tinand cont de treptele de reparatie ,cand se inlocuiesc si pistoanele se alezeaza ,iar la inlocuirea bielelor se preseaza bucse noi. Se inlocuiesc bolturile uzate cu praguri sau imprimari fisurate. Sigurantele bolturilor se inlocuiesc deoarece isi pierd elasticitatea.
Inlocuirea segmentilor se face de cate ori se demonteaza motorul. De aseme-nea se inlocuiesc la uzarea excesiva ceea ce se constata prin masurarea fantei si a jocului in canalele pistonului. Cauzele uzurii sunt frecarile, eroziunile, montajul necorespunzator ,cocsarea. Remedierea se face prin inlocuirea unui alt set de segmenti noi,la cota nominala sau de reparatie.
Repararea bielei se face dupa o curatare cu un solvent. Defectiunile pot fi: incovoierea tijei ,micsorarea distantei dintre axele piciorului si capul bielei, uzarea bucsei si locasurilor ei. Uzarea cuzinetilor si locasurilor, uzarea capu-lui ,uzarea suruburilor.

Incovoierea si torsionarea se repara astfel:
-biela deformata se indeparteaza in cazul incovoierii
-micsorarea distantei dintre cap si picior se reface prin alezarea locasurilor si montarea bucsei de biela si a cuzinetilor ; daca distanta este prea mare,biela se schimba.

Bucsa de biela se repara astfel:
-bucsa se schimba si se alezeaza la treapta de reparatie
-lacasurile bielei uzate se alezeaza si se pun alte bucse

Cuzinetii uzati se schimba.
Uzura locasului se alezeaza si se monteaza semicuzinetii care se aleseaza dupa aceasta.

Suruburile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi.

Inlocuirea bielei se face in cazul in care aceasta ar avea fisuri ,rupturi , distan-ta mare intre cap si picior,latimea capului sub limita ,alezaj la bucse depasit.

Repararea arborelui cotit. Defectiunile pot fi: incovoiri,torsiuni,uzuri,modi-ficarea lungimii fusurilor ,bataie frontala a flansei de prindere a volantului.

Zgarieturile de pe suprafata fusurilor si filetelor se inlatura cu piatra abraziva fina. Incovoierea se verifica pe o placa de control cu un ceas comparator .

Determinarea avalitatii si conicitatii fusurilor se face cu micrometru .
Incovoierea si rasucirea se inlatura prin indreptarea arborelui la rece cu o presa hidraulica.
Uzarea fusurilor este cauzata de actiunea fortelor centrifuge ,frecarea cu suprafetele cuzinetilor,impuritati in ulei.

Fusurile manetoane au uzura mai mare fata de cele paliere. Remedierea se face prin rectificare pe masini de rectificat la treapta corespunzatoare. Rectificarea finala este de finisare dupa ce se lustruieste cu pasta de rodat. Orificiile de ungere se tesesc la margine,canalele se spala si se sulfa cu aer comprimat. Dupa aceste operatii se verifica rectificarile ,iar in final se fac echilibrarea dinamica a arborelui cotit si echilibrarea statica impreuna cu volantul si ambreiajul. Cand rectificarea a atins cota maxima, se recondition-neaza prin majorarea diametrului fusurilor.

Canalul de pana uzat se incarca cu sudura si se frezeaza.
Locasul bucsei arborelui primar se reconditioneaza prin montarea altuia cu diametru exterior majorat.
Se poate remedia si prin utilizarea unui rulment cu diametrul exterior majo-rat prin cramare dura.
Filetele uzate se refac la trepte de reparatie.
Bataia frontala a flansei se inlatura o data cu indreptarea arborelui.

Inlocuirea semicuzinetilor arborelui se face in momentul in care motorul este demontat. La paliere ,masurarea se face cu micrometru sau comparator ,iar cuzinetii se monteaza cu capacele respective.
Semicuzinetii se inlocuiesc cu altii noi cu diametru rectificat al fusurilor. Aces-tia se monteaza in locasuri ,se aseaza arborele si se strang capacele pentru verificarea respectarii jocurilor de montaj si a suprafetei de contact a fusuri-lor cu semicuzinetii. Numai dupa aceasta proba se finalizeaza montajul, suru-burile capacelor de la lagarele paliere strangandu-se.
Inlocuirea semicuzinetilor se face atunci cand nu mai corespund treptelor de reparatie ,suprafata interioara este deteriorate sau proeminentele de fixare in locas sunt distruse ca urmare a rotirii in lagar.

Depresarea si asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale.

Capitolul 3
Norme de protectie a muncii si PSI

Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor
Ordinul Nr.140/18.04.1995
Organizarea locului de munca

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate

-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite „platforme tehnologice” . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite

-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate

-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de „Normele generale de protectia muncii”

-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor

-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare

-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice

-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare

-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare

-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice

-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu

-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate

-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop

-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului

-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor

-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca

-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei

-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)

-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii

-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat

-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

Capitolul 4

Concluzii si propuneri:

Mecanismul motor are rolul de a transforma miscarea rectilinie - alternativa a pistonului in miscarea de rotatie a arborelui cotit.

Din acest proiect am ajuns la concluzia ca toate aceste organe mobile(piston,biela,arbore cotit etc) impreuna formeaza un ambielaj motor.Acest ambielaj motor este format din sase organe mobile confectionate din diferite materiale si toate sunt in legatura una cu alta

Propunerea mea este aceia de a limita costurile de fabricatie a arborelui cotit si bielei.Ar trebui facute studii de specialitate de catre companiile constructoare de masini pentru a elimina arborele cotit si bielei din compozitia motorului