1. INTRODUCERE
„Viitorul suna bine”...asta ne spune o faimoasa reclama extrem
de difuzata in mass-media autohtona. Dar oare „viitorul chiar suna
bine?” ne punem noi intrebarea. Care este viitorul, sau mai bine
spus CINE intruchipeaza viitorul nostru, al Romaniei? Raspunsul
gasit de noi este: viitorul suntem chiar noi, generatia noastra, tinerii de
azi, noi vom configura istoria zilei de maine... t6f2fo
Existenta omului pe Pamant isi pierde urma in negura timpului,
dar este un fapt cunoscut ca ceea ce ne-a facut sa evoluam incontinuu,
sa ne ridicam de la nivelul simplelor vietuitoare si sa devenim oameni, sa utilizam
focul, sa abandonam viata nomada pentru una statornica, sa cautam necontenit
„mai binele” a fost CURIOZITATEA. Liviu Rebreanu scria in
romanul sau „Ion”: ”Necunoscutul e singurul indemn tainic
in lume, caci intr-insul se ascund toate tainele care dau
pret vietii”. Cine nu si-a dorit vreodata sa faca o incursiune in
viitorul sau? Trecutul ne bantuie, prezentul ne pune la incercare,
insa viitorul ne intriga!
Noi (autorii acestei lucrari) nu ne deosebim de alti „curiosi” si
prin urmare, ne-am pus intrebarea omniprezenta pe buzele si in mintile
tuturor oamenilor: cum va arata de fapt viitorul nostru, cine va prelua stafeta
Romaniei de maine?
Lucrarea de fata a avut la baza o observatie facuta de noi, si anume aceea ca
majoritatea prietenilor nostri isi disimuleaza comportamentul in
functie de mediul in care se afla (in familie sau in grupul
de prieteni). Aceasta disimulare consta in ascunderea adevarului (in
diferite situatii), prefecatoria in scopul de a obtine un beneficiu sau
denigrarea parintilor in fata prietenilor or a prietenilor in fata
parintilor pentru ca acestia cazusera in plasa minciunilor tesute de „copilul
iubitor”(in primul caz) respectiv „prietenul adevarat”(in
al doilea caz).
Ne-am gandit atunci: daca toti tinerii de varsta noastra au acelasi
comportament (acela de disimulare), daca grupul de prieteni ii indeparteaza
de familie si daca aceste afirmatii se vor dovedi a fi adevarate, mai putem
sa ne amagim cu lozinca „Viitorul suna bine” ?
Aceasta problematizare ne-a adus in gand vorbele filozofului Ernst
Cassirrer, sub semnul carora am demarat si studiul de anul trecut: ”problema
nu e atat de a vedea ceea ce n-a vazut inca nimeni, cat (mai
ales) de a gandi ceea ce nimeni nu a gandit la ceea ce vede fiecare
“, asa ca, am purces din nou la treaba!
2. CADRU TEORETIC
In vederea unei parcurgeri mai facile a lucrarii de fata, in cele
ce urmeaza vom prezenta succint termenii-cheie ce reprezinta fundamentul ei.
GRUPUL este o colectie de mai multe persoane care se afla in relatie “fata
in fata”, relatii de interactiune si dependenta reciproca, mediate
de implicarea intr-o activitate comuna; aceste raporturi putand
fi subsumate conceptelor de status si rol. Aditional, grupul dezvolta in
timp norme si valori care regleaza comportarea comuna. Liantul grupului il
reprezinta interrelatiile si telul comun. Fiecare individ apartine unei varste,
sex, religii, categorii sociale, familii, grup de prieteni etc., care sunt insusite
sub forma unor structuri cognitive-afective, ce intra in componenta imaginii
de sine si determina, mediaza comportamentul.
Parametrii grupului cuprind, printre altele, marimea grupului - din acest punct
de vedere grupul poate fi mic (pana la 10 persoane), mediu (zeci de persoane)
si mare (mii/zeci de mii de persoane).
O alta componenta a parametrilor grupului este compozitia grupului (data de
totalitatea elementelor ce formeaza un colectiv si de modul lor de repartitie
in functie de anumite trasaturi). Acest parametru se refera la varsta,
sex, status social, grad de instructie, interese, atitudini.
Alti parametri ai grupului sunt: sarcina (activitatea grupului si ambianta sa
ceea ce determina relatii, dependente reciproce, schimburi de informatii si
activitati intre membri), procesele de interactiune (comunicarea, relatiile
ierarhice, relatii preferentiale), structura grupului (retea de relatii intre
membri, in diferentierea lor in functie de status-rol), gradul de
coeziune (rezultanta globala a relatiilor interne si al succesului comun), eficienta
grupului (performanta in cadrul sarcinii).
Cu alte cuvinte grupul este cadrul firesc de viata si de activitate a omului,
colectivul care indeplineste o functie securizanta, un suport in
situatii de stres, de probleme etc. Auxiliar, grupul indeplineste si o
functie formativa - este “creuzetul” in care se formeaza personalitatea.
In definitiv, societatea influenteaza individul in primul rand
prin grupul care-l inglobeaza.
Tipologiile grupurilor cuprind: grupul primar (relatiile sunt directe); grupul
secundar (relatiile sunt indirecte); grupul restrans (format din mai putin
de 12 persoane); grupul de apartenenta (grupul primar caruia ii apartine
un individ in prezent-familia etc.); grupul de referinta (grupul de unde
individul isi imprumuta valorile si care intruchipeaza aspiratiile
sale).
Un fapt interesant il constituie acela ca pana in perioada
preadolescentei grupul de referinta il constituie familia, care propune
modele de conduita, clisee de apreciere si reactie, opinii, cunostinte despre
natura si societate (familia fiind astfel prima matrice socio-culturala), in
perioda preadolescentei (si dupa) grupul de referinta il constituie grupul
de aceeasi varsta (peer-group). Se intampla ca grupul de apartenenta
si cel de referinta sa nu coincida, individul fiind ancorat axiologic intr-un
alt colectiv. Distinctia grup de apartenenta - grup de referinta releva corelarea
continua intre realitate-aspiratie, prezent-viitor.
FAMILIA este un grup social si natural bazat pe relatii de casatorie, de rudenie
(de sange), de adoptie. Din punct de vedere macrosociologic familia poate
fi considerata prima institutie a unei societati, iar din punct de vedere microsociologic
familia este un grup mic.
Familia este de mai multe tipuri. Din punct de vedere al gradului de cuprindere
exista familii nucleare (sotul, sotia, copii) si familii extinse (familia nucleara
si rudele apropiate care locuiesc „sub acelasi acoperis”); din punct
de vedere al autoritatii dominante exista familii matriarhale, familii patriarhale
si familii egalitare. In epoca moderna au aparut noi modele familiale:
celibatul, concubinajul, familia fara copii si familiile monoparentale.
GRUPUL DE PRIETENI este un grup informal, fie deschis sau inchis (in
functie de cat de usor se face accesul in grup), primar, de apartenenta,
natural si de obicei mic.
Motivul pentru care simtim nevoia de a face parte dintr-un grup de prieteni
difera de la o persoana la alta si de la caz la caz, ceea ce este insa
sigur este ca omul este o fiinta sociabila, iar cadrul familiei nu ajunge pentru
a satisface dorinta de companie a omului.
Statusul este pozitia pe care individul o detine in sistemul relatiilor
sociale (copil, varstnic, adolescent, femeie etc) si defineste drepturile
si indatoririle persoanei, constituind un element al constiintei de sine.
De asemenea, statusul inseamna si pretuirea colectiva atasata acestei
pozitii.
Rolul este o conduita asteptata de la o persoana al carui status il cunoastem,
este modelul de comportare asociat unei pozitii, el condenseaza cerintele grupului
fata de persoana care detine o anumita pozitie (elev, profesor, medic etc).
Fiecare individ trebuie sa-si asume mai multe roluri in functie de varsta,
sex, context, companie.
Analiza psihosociologica ia ca metafora majora a vietii sociale teatrul, notiunea
centrala fiind aceea de rol (“masca”). Fiecare pozitie presupune
un termen complementar (sef-subaltern), dupa cum fiecare rol comporta un contra
rol (profesor-elev). Cu alte cuvinte statusul este o investire formala, in
timp ce rolul este o forma de comportare reciproca, moduri caracteristice de
a da si de a primi.
In functie de gradul de angajare personala intr-un rol distingem
4 nivele : 1.nivelul minimal (“eul” si rolul sunt net diferentiate,
spre exemplu un absolvent de facultate care lucreaza in cadrul personalului
de intretinere a unei societati); 2.nivelul actorului dramatic (la care
eul este relativ autonom fata de rol, mimand insa autenticitatea:
in timpul serviciului el trebuie sa afiseze un comportament de supunere,
de oarecare inferioritate, insa inafara lui adevarata lui personalitate
iese la iveala); 3.angajare moderata (unele aspecte ale rolului devin parte
a „eului”) si 4. angajare accentuata ( marcata de inflacarare
si entuziasm odata cu interiorizarea rolului-subiectul adopta prescriptia rolului
si inafara serviciului ).
Disimularea desemneaza efortul constient intreprins pentru a masca (a
tainui) unele stari sufletesti, intentii sau actiuni. Disimularea poate fi „disimulare
obisnuita”, concretizata in actiunea curenta a oamenilor de diferite
virste care isi ascund, din diferite motive, in momentul in
care se confrunta cu o anumita situatie, mania, bucuria sau dragostea
exagerate, neincrederea, intetiile etc. Exista de asemenea disimulari
cu caracter altruist sau dimpotriva egoist, depinzand evident de motivul
pentru este practicata disimularea.
Tanar, in sensul in care l-am folosit in lucrarea de
fata, este o persoana avand varsta cuprinsa intre 15-19 ani,
incadrandu-se in stadiul „adolescenta” din cele
opt stadii ale dezvoltarii psihosociale propuse de E. Erikson. In acest
stadiu principala achizitie este identitatea (sau confuzia in varianta
extrema), factorii sociali determinanti sunt modelele si covarstnicii,
iar unitatea (peer-grup) este valoarea calauzitoare.
Reprezentarile sociale au, in opinia tuturor autorilor, un sens polisemantic.
In primul rand reprezentarile sociale tin de „mentalul colectiv”.
In viziunea lui Moscovici reprezentarea sociala este un mod particular
de cunoastere, o forma intermediara intre reproducerea realului si abstract.
Reprezentarile sociale sunt o reconstructie a realitatii, obiectul acestora
este asimilat sistemului de valori si norme ale individului sau a grupului din
care acesta face parte. Reprezentarile sociale restructureaza realitatea, reducand
nefamiliarul la familiar. Rezulta ca reprezentarile sociale pot fi definite
ca o viziune asupra unui segment a lumii, conferind individului un sens conduitelor
sociale, posibilitatea de a intelege realitatea prin propriu-i sistem de referinte,
de a se adapta.
3. IPOTEZE
1. Grupul de prieteni este mai important pentru tanar decat familia.
2. Grupul de prieteni reprezinta o amenintare pentru familie si societate.
3. „Masca” este mai des purtata in grupul de prieteni decat
in familie.
4. SUBIECTI
A fost utilizat un esantion de tip ciorchine astfel incat studiul
facut a fost pe clase. Totalul subiectilor este de 107 elevi de la Colegiul
National „G. Cosbuc” din Cluj-Napoca, din care 75 fete si 32 baieti.
50 de subiecti fac parte din clasele XI si XII, iar 57 de subiecti fac parte
din clasele IX si XII.
Un considerent de baza pentru reprezentativitatea esantionului il constituie
varsta subiectilor, si anume: 8 subiecti au 15 ani, 33 subiecti au 16
ani, 31 subiecti au 17 ani, 25 subiecti au 18 ani si 10 subiecti au 19 ani.
Varsta medie de 16-18 ani este extrem de reprezentativa in contextul
temei, dat fiind faptul ca la aceasta varsta tanarul fie cauta independenta
fata de normele „restrictive” ale familiei, fie cauta o „reintegrare”
intr-o alta entitate sociala decat cea a familiei, constientizand
faptul ca odata cu varsta majoratului creste responsabilitatea fata de
el insusi.
Mentionam ca o buna parte din subiecti au compus esantionul utilizat in
lucrarea de anul trecut.
5. INSTRUMENTE DE LUCRU
Chestionarul de opinie utilizat (vezi anexa 1) are o structura mixta: itemii
1-5 sunt meniti culegerii datelor obiective despre subiectii chestionati (sex,
varsta, clasa sociala, structura familiei ), iar itemii 6-20 urmaresc
culegerea unor date subiective despre cei chestionati (opinii, atitudini,).
Itemii care sondeaza atitudinea, opinia subiectilor asupra grupului de prieteni
sunt: 6, 7, 9, 16.
Itemii care sondeaza atitudinea, opinia subiectilor in legatura cu familia
din care face parte sunt: 8, 17.
Itemii care sondeaza optiunea subiectilor fie in favoarea grupului de
prieteni fie in favoarea familiei in diferite situatii (interrelationarea
subiecti -; grup de prieteni, respectiv subiecti - familie) sunt: 10, 11,
12, 13, 14, 15, 18.
Ultimii 2 itemi -19, 20- sondeaza opinia subiectilor privind interactiunea dintre
propria familie si grupul sau de prieteni.
In constituirea chestionarului s-au utilizat intrebari inchise,
intrebari ce implica un proces de recunoastere. Chestionarul a fost efectuat
prin autoadministrare, fiecare subiect avand propriul chestionar pe care
a insemnat variantele alese (vezi anexele 6-113).
In alcatuirea chestionarului s-a incercat utilizarea unor intrebari
cat mai concrete, care sa nu necesite o capacitate de observatie iesita
din comun, sa nu fie obositoare sau plictisitoare. S-a acordat de asemenea atentie
in formularea intrebarilor, astfel incat acestea sa
nu fie prea intime si sa nu genereze conflicte.
Chestionarele au fost anonime, interesul nostru nefiind acela de a face un studiu
nominativ ci unul care ar putea fi generalizat; un alt motiv pentru anonimitate
a fost acela ca dat fiind subiectul studiului unii dintre subiecti s-ar fi putut
simti amenintati de faptul ca informatiile cuprinse in chestionar ar putea
fi dezvaluite.
Al doilea instrument de lucru a presupus o metoda mai putin utilizata, dar in
opinia noastra extrem de utila. Aceasta a fost un sondaj privind reprezentarile
sociale ale elevilor privind conceptele de familie si grup de prieteni. In
principiu ceea ce am facut a fost sa impartim celor 107 de subiecti cate
2 foi: una facand referire la familie iar cealalta la grupul de prieteni;
fiecare dintre acestea avand instructiuni de completare. Am rugat subiectii
sa enumere atributele legate de cele 2 concepte. Nu am impus un numar minim
sau maxim de cuvinte, dar nici o limita de timp (dupa aproximativ 10 minute
de la impartirea lor, toti subiectii au terminat completarea fiselor).
6. DESFASURAREA STUDIULUI
Prima etapa: distribuirea foilor de sondaj privind reprezentarile sociale
ale elevilor vizavi de „Familie” respectiv „Grup”.
A doua etapa: distribuirea chestionarelor.
A treia etapa: organizarea, prelucrarea si analizarea colectiei de date.
Rezultatele obtinute in urma aplicarii chestionarului au fost procesate
si organizate apoi sub forma de histograme (vezi anexele 2-5).
Cateva precizari: in organizarea histogramelor la itemul 5 punctul
“a” referitor la intrebarea numarul de frati/surori raspunsurile
le-am utilizat doar la interpretarea datelor, nefacand o distinctie in
histograma corespunzatoare itemului; in ceea ce priveste variantele chestionarului:
la itemul 10 la varianta „c”,toti cei 19 subiecti, care au ales
aceasta varianta, au raspuns ca „depinde de situatie; la itemul 11,varianta
„c”, cei care au ales-o au raspuns ca „depinde de caz”;
la itemul 18 varianta „c” („niciunde”) a fost introdusa
de unii dintre subiectii chestionati .
7. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
In urma analizarii datelor obtinute din sondarea reprezentarilor sociale
ale elevilor despre familie si despre grupul de prieteni au rezultat urmatoarele.
Atributele care au avut frecvente semnificative in ceea ce priveste „Familia”
sunt: cea mai mare frecventa - certuri, urmata de dragoste, sprijin financiar,
educatie, incredere, sprijin, responsabilitate, protectie si comunicare.
Atributele care au avut frecvente semnificative in ceea ce priveste „Grupul
de prieteni” sunt: cea mai mare frecventa - distractia, urmata de respect,
incredere, sinceritate, intelegere si sprijin.
Am observat ca pe ambele liste exista un consens privind faptul ca atat
in grupul de prieteni cat si in familie apar „increderea”
si „sprijinul”.
Din aceasta observatie am putea deduce ca atat familia cat si grupul
de prieteni au in comun pentru tineri asigurarea unui climat de incredere
cat si acordarea de sprijin in diferite situatii care le reclama.
GRUPUL DE PRIETENI.
Se observa ca acest concept inseamna pentru elevi o sursa de distractie,
un grup in care relatiile sunt cladite pe respect, incredere, sinceritate,
intelegere si sprijin.
FAMILIA.
La acest concept pe langa incredere si sprijin, atribute pe care
elevii le ataseaza si conceptului de grup de prieteni, apar in plus atribute
care fac trimitere la un microclimat afectiv (dragoste, certuri). Acest gen
de „atribute afective” nu au fost inregistrate aproape deloc
ca fiind caracteristice grupului de prieteni.
Se poate conchide ca la aceasta varsta tinerii nu pun prea mare pret pe
sentimentele durabile, ei fiind mai degraba „prinsi” in capcana
emotiilor pasagere. De asemenea am putea sa afirmam ca directia pe care conturarea
sentimentelor o urmeaza este de la familie spre anturaj, tanarul este
in primul rand „afectuos” in familie, ca mai apoi
sa-si exerseze afectivitatea in grupul de prieteni.
Un alt aspect interesant este acela ca pentru tineri familia inseamna
responsabilitate, educatie, protectie, comunicare, bani -; atribute care
nu sunt asteptate de catre acestia din partea grupului de prieteni (am putea
sa afirmam reticenti -; cel putin nu inca).
In orice caz daca grupul de prieteni ofera in genere distractie,
intelegere, respect, familia este pentru tineri sursa principala de bani,
educatie, cea care ii responsabilizeaza, ii mustra si ii iubeste
in acelasi timp.
Momentan, pentru varsta la care se afla acesti tineri (17-18 ani) este
esentiala (dupa E. Erikson) unitatea ca si valoarea suprema, unitate pe care
nu o pot simti totdeauna in familie din diferite motive (certuri, familii
monoparentale etc.) si pe care incearca sa o impuna sau sa o caute in
grupul de prieteni care le arata respect si le ofera posibilitati de distractie
pe gustul lor.
O mentiune trebuie facuta pe marginea acestui sondaj. La conceptul grup de prieteni
unii tineri au asociat pe langa atributele anterior mentionate si atribute
care fac trimitere la droguri si alcool. Este adevarat ca un numar mic (15 elevi
din 107 sondati) de elevi au atasat aceste atribute, insa acest numar
„mic” reprezinta aproximativ 14% din esantionul ales -; un
procent deloc neglijabil. Un posibil motiv pentru acest fapt (atribute ce fac
trimitere la droguri si alcool) ar putea fi ca odata ce tinerii s-au eliberat
din „jugul” familiei, abuzeaza de nou primita libertate; problema
este insa destul de grava -; aflati la o varsta la care sunt
extrem de influentabili si creduli in bunatatea lumii, tinerii pot fi atrasi
in unele curse care ar putea sfarsi tragic pentru ei (consum de
alcool, droguri, ale caror rezultate sunt dependenta, probleme in familie,
la scoala, izolare sociala -; trecerea din lumea reala in cea a consumatorilor
de droguri, MOARTE!!!).
In urma analizei chestionarului au rezultat urmatoarele observatii.
FAMILIA. Majoritatea subiectilor locuiesc fara alte rude, in afara de
parinti si frati (84%, vezi anexa 2, item 3), fac parte din familii nucleare
(85%, vezi anexa 2, item 4) si au unul sau mai multi frati (73%, vezi anexa
2, item 5).
Observand aceste procente constatam ca in general subiectii chestionati
traiesc in conditii bune si foarte bune.
GRUPUL DE PRIETENI al tinerilor chestionati este de regula alcatuit din mai
mult de 12 membri (38%, vezi anexa 3, item 6) sau din 5-10 membri (31%, vezi
anexa 3, item 6). Mai mult de jumatate din subiecti (77%, vezi anexa 3, item
7) fac parte dintr-un grup de prieteni cu structura mixta (colegi, vecini, rude
etc.), in timp ce o alta parte din subiecti (15%, vezi anexa 3, item 7)
apartin unui grup de prieteni alcatuit doar din colegi.
Prin urmare se observa aportul destul de important pe care il aduce mediul
scolar in formarea grupului de prieteni. Asadar, la aceasta varsta
elevi au fie un grup restrans de prieteni, fie „sunt prieteni cu
toata lumea” .
GRUP DE PRIETENI - FAMILIE. Majoritatea subiectilor se inteleg „foarte
bine ” si „bine” atat cu parintii cat si cu prieteni.
De mentionat este insa ca optiunea „foarte bine” are un procentaj
semnificativ mai ridicat la itemul privitor la grup (53%, vezi anexa 4, item
9) comparativ cu cel privitor la familie (39%, vezi anexa 4, item 8).
Majoriatea subiectilor declara ca atunci cand „li se pare viata
grea si se simt inconfortabil” apeleaza la prieteni (37% , vezi anexa
4, item 10), un procent apropiat declara insa ca apeleaza la familie (25
%, vezi anexa 4, item 10). De mentionat ca doua procente extrem de apropiate
(19 %, respectiv 18%, vezi anexa 4, item 10) declara ca apeleaza atat
la familie cat si la prieteni, respectiv ca depinde de situatie.
Atunci cand sunt pusi in situatia de a indeplini o sarcina
importanta majoritatea subiectiilor declara ca se sfatuiesc cu familia (46 %,
vezi anexa 4, item 11). Pe locul doi se situeaza optiunea „a+b”,
adica subiectii apeleaza atat la familie cat si la prieteni (20
%, vezi anexa 4, item 11).
In situatia in care au reusit la un examen important majoritatea
subiectilor (57%, vezi anexa 4, item 12) declara ca prima data sarbatoresc cu
familia, in timp ce o alta parte a acestora (33%, vezi anexa 4, item 12)
declara ca prima data sarbatoresc cu prietenii.
Majoritatea subiectilor declara ca cel mai des intra in conflict cu familia
(56 %, vezi anexa 5, item 13), in timp ce un procent desi semnificativ,
totusi inferior celui precedent declara ca cel mai des intra in conflict
cu prietenii (43 %,vezi anexa 5, item 13). Desi diferenta nu este prea mare
putem concluziona ca subiectii se simt cel mai bine in mijlocul prietenilor,
nefiind atat de des sub amenintarea unui conflict.
Intrebati cu privire la „responsabilul” penru reusitele personale,
majoritatea subiectilor se declara raspunzatori (63 %, vezi anexa 5,item 14),
urmatoarea optiune fiind familia (16 %, vezi anexa 5, item 14). De mentionat
ca nici unul dintre subiectii chestionati nu a declarat prietenii ca responsabili
de reusitele personale.
Intrebarea cu privire la grupul din partea caruia subiectii au avut cele
mai mari dezamagiri releva ca majoritatea subiectilor au suferit cele mai importante
deceptii din partea prietenilor (61%, vezi anexa 5, item 15). Se impun doua
mentiuni: un procent nesemnificativ (7 %,vezi anexa 5, item 15) se declara dezamagiti
de familie - fapt imbucurator in contextul temei lucrarii de fata;
si al doilea, un procent destul de mare declara ca cele mai dese dezamagiri
le-au fost provocate de ei insisi - lucru ce dovedeste constiinta deja
dezvoltata a tinerilor subiecti in directia unei autoperfectionari continue,
dar si faptul ca au ajuns la varsta la care incep sa priveasca critic
toate actiunile intreprinse atat de catre ei cat si de catre
ceilalti.
In privinta pozitiei in grup, peste jumatate din subiecti (61%,
vezi anexa 5, item 16) sunt cand membri simpli ai grupului, cand
lideri, cand ajutoare de lideri, fapt ce reflecta dinamicitatea relatiilor
intragrupale la tineri. Un procent insemnat (31%, vezi anexa 5, item 16)
din subiecti sunt doar membri ai grupului, in timp ce procente mai reduse
(3% respectiv 5%, vezi anexa 5, item 16) sunt lideri sau „aghiotanti”
-; situatie care releva constientizarea de catre tineri a faptului ca in
societate nu toata lumea este sef sau ajutor de sef. Nu putem sa trecem neobservat
realismul de care dau dovada acesti elevi in ceea ce priveste stratificarea
sociala.
Peste jumatate din subiecti (61%, vezi anexa 6, item 17) afirma ca au o pozitie
activa in familie, ca sunt direct implicati in luarea deciziilor,
in timp ce un procent mai mic de subiecti (18%, vezi anexa 6, itemul 17)
afirma ca adopta pozitia de „membru simplu”.
Tot un procentaj mai scazut de subiecti au afirmat ca au o pozitie „rebela”
in familie (14 % , vezi anexa 6, item 17). Am mentionat separat acest
procentaj aparent scazut deoarece am considerat ca acesti subiecti „rebeli”
ar putea fi o sursa de viitori adulti care sa intre in contradictie cu
legile si normele sociale. Din acest punct de vedere acest procent ar putea
fi considerat destul de ridicat, luand in considerare marimea esantionului,
la fel cum - poate nu intamplator -; procentul elevilor care
au atasat conceptului de grup de prieteni alcoolul si drogurile nu este deloc
neglijabil.
In ceea ce priveste disimularea (purtarea „mastii”), majoritatea
subiectilor (51 % - vezi anexa 6, item 18) afirma ca in grupul de prieteni
sunt nevoiti sa poarte mai des „masca” decat in familie.
Legat de ultima parte a chestionarului rezervata atitudinilor reciproce dintre
grup de prieteni si familie, majoritatea subiectilor afirma ca familia este
de acord cu grupul lor de prieteni (64 % - vezi anexa 6, item 19), in
timp ce 19 % din subiecti afirma ca familia este de acord vizavi de grupul lor
de prieteni, dar ca intervine (anexa 6, item 19).
Cele mai ridicate procente privind atitudinea grupului de prieteni fata de familia
prietenilor au fost inregistrate la optiunile „apreciere pasiva”
si „indiferenta” (63 %, respectiv 32 % - vezi anexa 6, item 20).
Privitor la atitudinea grupului de prieteni fata de familiile prietenilor se
poate conchide ca tinerii nu tin seama de diferitele probleme cu care se confrunta
aceste familii si indraznim sa punem acest fapt pe seama nediscriminarii
de care dau dovada in general tinerii (ei isi mentin comportamentul
inter-relational chiar daca familiile lor se confrunta cu anumite probleme,
deoarece prietenia este pentru ei mai presus decat spiritul critic).
BIBLIOGRAFIE
1. Mihu, Achim, Introducere in sociologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1992
2. Neculau, Adrian (coord.), Psihologie sociala, Editura Polirom, Iasi, 1996
3. Radu, Ioan (coord.), Psihologie sociala, Editura Exe, Cluj-Napoca, 1994
4. Rotariu, Traian; Ilut, Petre, Sociologie, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca,
1996
5. Rudica, Tiberiu, Maturizarea personalitatii, Editura Junimea, Iasi, 1990
6. Bogdan-Turcicov, Ana; Chelcea, Septimiu; Golu, Pantelimon; Mamali, Catalin;
Panzaru, Petru, Dictionar de psihologie sociala, Editura Stintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1981
7. Curseu, Petru, Psihologie sociala (curs), U.B.B, Fac. de Psihologie si Stiintele
Educatiei, Cluj- Napoca, 2003
8. Cosmovici, Andrei; Iacob, Luminita, Psihologie scolara, Editura Polirom,
Iasi, 1998
