Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Consideratii privind valorificarea surselor de energie ale Pamantului
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

g5i11ib
•Resursele naturale, elementele chimice (azotul, oxigenul, heliul, hidrogenul) sunt astazi utilizate de om intr-un procent considerabil.
Islanda a fost prima tara din lume care a pus in valoare “respiratia fierbinte a Pamantului”, instaland in 1910 primele conducte pentru captarea si punerea in valoare a apei fierbinti. Pamantul islandei, cu clima aspra, cu ploi nesfarsite si ceturi dese, poseda peste o suta de vulcani, care, dupa spusele geologilor, erau toti activi acum 12000 de ani.
Cand, surprinse de furtuna, prin anul 870, corabiile normanzilor au fost aruncate pe coastele Islandei, oamenii n-au gasit aici decat paduri populate de vulpi si de ursi albi. Apropiind-se anotimpul rece, normanzii au fost nevoiti sa ierneze pe coasta de apus a insulei, unde in golfuri largi au intalnit turme de foci care le-au asigurat din belsug hrana oentru intreaga iarna. In primavera, plecand dupa vanat, au intalnit in mijlocul insulei munti de foc si ape fierbinti. In credinta lor naiva, ei considerau aceste fenomene ale naturii drept o lupta dintre zeii care locuiau in adancurile Pamantului.
In anul 1104, vulcanul Heckla, care pana atunci parea stins, s-a trezit brusc si a erupt, evolutia sa mentinandu-se pret de cateva luni. Lava fierbinte n-a facut mare paguba, insa vaporii de sulf au omorat aproape toate vitele locuitorilor, care au murit asfixiate. Peste aproapte 700 de ani, in 1783, un alt vulcan, cu numele de Laky, a facut cea mai distrugatoare eruptie a sec. XVIII. Atunci, scoarta Islandei a “crapat” pe o distanta de peste 30 km si din aceasta uriasa crapatura a inceput sa curga lava fierbinte care s-a revarsat, ingropand sub ea sate intregi. Totusi, islandezii au cautat sa se imprieteneasca cu “focul” din insula si au reusit sa compenseze insuficienta caldurii solare prin apele fierbinti.
In Islanda se cunosc aproape 200 de grupuri de gheizeri cu o temperatura a apei de pana la 96?C. Energia Pamantului este folosita aici pe o scara larga pentru incalziresi in agricultura. La tara, aproapte toti islandezii poseda sere in care sunt cultivate in tot timpul anului zarzavaturi.
S-au instalat conducte prin care circula apa cu o temperatura de peste 60?C de-a lungul si de-a latul pamantului ingrasat cu cenusa vulcanica. Terenul fiind tot timpul mentinut cald, recoltele obtinute au fost extrem de bogate.
Capitala Islandei, orasul Reykjavik -; cuvant care in islandeza inseamna “golful aburului” -; se incalzeste inca din 1910 cu ajutorul apei fierbinti, fiind unul dintre cele mai curate orase din lume.
Prin forajele executate in ultimul timp in regiunea surselor de apa fierbinte s-a constatat ca la adancimea de 100 de metri exista un zacamant cu o temperatura de 160?C. Aceasta noua si puternica sursa hidrotermala va fi intrebuintata pentru o mare fabrica de conserve de peste si in industriile de produse lactate.
La sud de Islanda oceanologii au descoperit pe fundul Atlanticului o creasta muntoasa formata din vulcani submarini. Acest sistem muntos are in unele locuri o latime de aproape 1000 km. In mijlocul lui s-a identificat o fractura care se intinde din Islanda pana in apele Antarcticii. Oceanologii si seismologii au identificat aici in timpul Anului Geofizic International o serie de miscari seismice cu epicentru situat de-a lungul fracturii. Efectul acestei activitati vulcanice submarine a fost deseori observat de navigatori sub forma unei “clocotiri” a apei sau sub forma de degajari de vapori de apa sau de gaze.
In insula Dominica se gaseste un gheizer asemanator cu cel din Islanda. Lacul cu apa fierbinte care formeaza craterul gheizerului se gaseste la 700 de metri deasupra nivelului marii, in regiunea numita de localnici “Mica suferinta”. Apa este aruncata de trei ori pe zi la 60 de metri inaltime si are o temperatura de 87?C. Curiozitatea gheizerului o formeaza apa acestui lac, care de multe ori inainte de eruptie fierbe cu atata putere, incat clocotul proiecteaza stropi plumburii de apa in aer, la cativa metri inaltime.




•In Mediterana, in partea de NV a Italiei, in Toscana, se gasesc izvoare de apa fierbinte si de aburi cu o temperatura de pana la 280?C. Acum aproape 2 veacuri, in 1777, chimistul HUBERT HOFFER, aflat in serviciul ducelui de Toscana, a cercetat regiunea situata langa orasul Volterra, unde Pamantul “fumega” pe o suprafata enorma. Acestea erau emenetii de gaze si de vapori pe care taranii italieni le numeau “soffioni”, adica “fluieratori”. Hoffer, care a examinat compozitia acestor vapori naturali, a gasit in ei o mare cantitate de bor.
Soffionii din Toscana au o oarecare asemanare cu gheizerii, dar, in timp ce la acestia din urma au loc tasnituri intermitente de apa fierbinte si de vapori, soffionii emana continuu numai vapori de apa amestecati cu o infima cantitate de gaze, inrudindu-se mai degraba cu solfatarele.
In 1904 a fost legata o teava prin care intra un jet de vapori naturali, la un mic motor pus in legatura cu un dinam. Atunci soffionii au inceput sa lucreze in favoarea omului. Treptat, folosirea aburului din “cazanul” subteran al toscanei a luat o mare amploare. Au fost forate aici o serie de sonde care au intalnit la peste 360 m adancime aburi de 160?C, cu un debit de 260000 kg/ora, care au alimentat atunci o uzina electrica de 150000 kW.
Astazi, puterea instalatiei centralei geotermice care se alimenteaza din “cazanul” Toscanei depaseste 300000 kW, adica 10% din productia totala de energie a Italiei. Aceasta energie alimenteaza toate orasele Toscanei si a permis electrificarea liniei ferate Livorno-Roma.
Dupa aprecierea geologilor, acest “cazan” va avea reserve inca pentru cateva zeci de secole. Cunoscand pretul scazut al energiei electrice ce se poate obtine si caracterul practice inepuizabil al soffionilor, italienii lucreaza in prezent la un proiect de extindere a captarii si utilizarii lor.
Geologii nu au putut pana in present sa stabileasca definitive originea lor. Se pare ca ei provin din apa emanata de corpul magmatic aflat in adancime. Prezenta borului a facut loc mai multor ipoteze. Astfel, unii geologi admit posibilitatea infiltratiei apei de mare care contine bor in solutie,iar altii considera ca borul este rezultatul descompunerii rocilor granitice intalnite in drum de gaze si de abur.

Bibliografie selectiva:
Aurel Lecca -; “Respiratia fierbinte a Pamantului”


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta