Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ZORILE
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Din obiceiurile care se practic` la moartea ii dup`, a unui om, am ales, pentru acest referat, o specie de bocete,Zorile,care au o vechime foarte mare,practican\ii acestui obicei sus\in c` l-au moitenit din vremea lui Burebista.Antrucat acest gen de bocete pare straniu,fa\` de obiceiurile care se practic` la ora actual` an multe zone ale \`rii se cuvin cateva preciz`ri.Iat` ce concluzioneaz` Victor Kernbach : c5z3zt
„Mitologia rom@neasc` amparte universul nu an „rai” ii „iad” (care sant no\iuni creitine),ci an cele dou` t`ramuri: t`ramul acesta, adic` lumea real`, imediat`, palpabil`, supus` integral capacit`\ilor senzoriale omeneiti, ii t`ramul cel`lalt, lumea de dincolo, care nu este nici infernul, nici paradisul, ci o lume paralel`, magic`, suprasenzorial`, detectabil` an revela\iile ei, ans` an mod curent impalpabil` pentru om, o lume an care omul poate intra uneori prin accident, privilegiu sau act eroic, dar din care trebuie negreiit s` se antoarc` pe t`ramul s`u, legea obligatorie func\ionand an omul ansuii, sub forma chem`rii obariiei lui.”
Religia creitin` nu a reuiit s` elimine din obiceiurile str`moieiti foarte multe obiceiuri ii tradi\ii, din contra la foarte multe dintre ele a fost obligat` s` le preia ca atare, cu uioare cosmetiz`ri.Cercet`rile efectuate an decursul timpului au demonstrat aceste realit`\i.S` ancepem cu cercet`rile efectuate de Simion Florea Marian, referitoare la subiectul materialului de fa\`.
„Sub cuvantul zori se an\elege o specie anumit` de bocete, care sant cunoscute ii uzitate, dup` cate itiu eu pan` acuma, numai an Banat ii care se cant` nemijlocit anainte de rev`rsatul sau pe la rev`rsatul zorilor ii mai ales an prima diminea\` dup` repauzarea unui fecior,a unei fete sau a unei neveste tinere. Numirea lor le vine,aiadar, parte de la zanele Zori care se invoc` spre deiteptarea celui repauzat, parte de la timpul cand se cant`. Iar cantarea sau bocirea lor se exprim` prin verbul a canta. De aici vine c` an unele p`r\i ac\iunea acestei specii de bocete se numeite strig`tul sau strigarea zorilor, iar an altele cantecul zorilor.
An iirele urm`toare reproducem Zorile proprii, adic` numai acele bocete an care se invoc` zanele cu acest nume.
An comunele din jurul Maidanului ii andeosebi an Cacova ii Varadia cum moare cineva an familie ii se l`\eite vestea despre cazul mor\ii, prin comun`, mane an zori, patru,iase ori opt femei dintre cosangeni, - ori ii str`ini -; venind la casa celui mort se aieaz` jum`tate la un clo\ ii cealat` an cel`lalt col\ de-a lungul casei ii ancep alternativ a striga Zorile cantand.
Trupa prim` cant` cu un glas jalnic -; p`trunz`tor strofa antreb`toare, iar cealalt` asemenea cu acelaii glas r`spunde :
-- Zorilor,surorilor,
Mandrelor voi zanelor ! Toate pe el mi-l petrec,
Ian gr`bi\i voi de zili\i --Zorilor,surorilor
Si pe Ion al antalni\i Mandrelor voi zanelor!
Si-l antoarce\i anapoi Ian gr`bi\i voi de zili\i.
S` vin` el iar cu voi Apoi bine voi s` face\i
L-ast` lume luminat` Pe el anapoi s`-ntoarce\i
De Dumnezeu bun l`sat`. L-ast` lume minunat`
La vant,ploaie ii la soare De bun Dumnezeu l`sat`.
Si la ap` curg`toare. La vant ploaie ii la soare
--Noi, acum vezi c` gr`bim Si la ap` curg`toare;
Iac` deloc c` zilim La fra\i,surori ii la mam`
Dar nu-ntoarcem anapoi Care pe ea cu dor o cheam`.
Pe Ion a veni cu noi --Bine,c` noi o vom gr`bi
Ci c` vremea ne-a venit Si de loc c` vom zili
De pornit la r`s`rit Dar cine-n lume c` poate
Unde-un m`r mandru-nflorit S`-mplineasc` doruri toate?
De tot c` s-a veitejit. Ce ursita a ursit
--Zorilor,surorilor, Si-n lume s-a amplinit
Mandrelor voi zanelor ! R`mane nestr`mutat,
Ce gr`bi\i voi de zili\i Chiar ii pentru amp`rat.
Si pe Ion al desp`\i\i A plange putem ii noi
De jocuri nejucate Dimpreun` ii cu voi
De lucruri nejucate Plange\i ii voi codrilor
De flori mirositoare ? Mandrelor p`durilor.
D-albe ii rumenioare Plange\i ii voi mun\ilor
--Noi gr`bim, vezi de zilim Si voi mandre v`ilor.
Nu pe Ion s`-l desp`\im Plange\i ii voi apelor,
De jocuri nejucate Dimpreun` pietrelor.
De lucruri nelucrate Plange\i dobitoacelor,
De flori mirositoare Dimpreun` lemnelor.
D-albe ii rumenioare Plangi tu lun` ii tu soare
Ci c` vremea ne-a venit Cand omul din lume moare
Acum iar` de pornit Plange\i ii voi patru vanturi
C`ci, cate flori ampipesc, Din toate patru p`manturi.
Toate pe una j`lesc. Plangi o lime ii alin`
Toate lui se-nchin` cu dor. Clipa cu suspinuri plin`
Si cate din lume trec, C` o stea iar a c`zut
Si din lume a trecut.




An comuna Ecica, comitatul Torontal, fetele ii nevestele, care se adun` ca s` strige Zorile, le cant` mai antai an odaia, unde se afl` mortul,apoi ies afar` ii se siue undeva la o an`l\ime oarecare pe paie sau pe o claie de fan ii de acolo le cant` :
--Zorilor
Surorilor,
Unde-a\i z`bovit
De n-a\i anflorit
Si azi diminea\`
Ca eri diminea\`?
--Noi am z`bovit
La Iele-am privit
La Iele cu lacr`mi
C` s-a desp`r\it
Tan`ra M`riu\`
De c`tre m`icu\`
De c`tre t`icu\`
De c`tre fr`\iori
De c`tre surori?…

Textul acesta precum ii cel al celorlalte bocete, care se mai cant` la aceast` ocazie e anso\it de o melodie frumoas` ii duioas`, ancat stoarce lacrimi de la to\i cei ce o ascult`.
An comunele Domanu ii Colnic din Comitatul Caraiului an Banatul timiian se adun` de naintea sau sub fereitile casei, unde se afl` mortul, nou` femei cant`toare ii postandu-se aicea ancep a striga Zorile, ca s` ajute celui repauzat,doar` se deiteapt`.
C` zorile s-au v`rsat
Si el nu s-a deiteptat.

Sau s`-l conduc` la locuin\a etern`,unde nu este r`utate,unde nu e intrig` degr`d`toare,nu sant suspine,nu lacrimi de durere,ci via\` etern`.
Femeile adunate,formand o grup`,ancep cu glas armonios,dar totodat` ii foarte duios a striga Zorile astfel:

--Scoal`-mi-te,scoal` ! El ap`-\i va da
Sorioar` drag` C` doar vei uita
Scoal` ii te roag` Pe m`icu\a ta
L-ale mandre Zori Si te andireapt`
Pan-de nou` ori, Pe mana cea dreapt`
Ca s` nu gr`beasc`, Pe unde te vei duce
Ca s` nu porneasc` Iar vei mai ajunge
Cu tine la rai La pom anflorit
La rai La altu-mpupit.
La vilai Tat`l va cerca
Unde te aiteapt` Floricele-a-\i da
M`icu\a ii tata C` doar vei uita
Fra\ii ii surorele Fra\ii ii surorile
Varstnicele tale. Multe neamurele.
La fantan` lin` Scoal` scump` drag`!
La scaun de-odihn`. Scoal` ii te roag`
Scoal` scump` drag` La mandrele Zori
Scoal` ii te roag` Pan-de nou` ori
Si la santul soare S` nu mai z`boveasc`
Si la vant de boare S` nu prea gr`beasc`
S` nu prea gr`beasc` Raze a-ii ivi
Zori de s`-ii iveasc` Pan`-\i va veni
Pan-te vom griji Mandru angerel
Pan-te vom g`ti. Cu cel leg`nel
Pranziior \i-om pune, S` te pui an el.
Pane ii legume. Atunci s` te gr`beiti
C-ai s` mergi departe S` c`l`toreiti
Pe c`i neumblate. La rai
Pe c`i vei vedea Por\ile-s deschise,
Si te-i sp`imanta La vilai
Cete de talhari Cu f`clii aprinse
Si de vameii mari Si mesele-ntinse.
La v`mi cand vei trece Tu te-i aieza
Fric` vei petrece; Cu vin te-or uda,
Dar tu vei lua Lumea vei uita.
Si din san vei da
Te-i r`scump`ra
Cu nou` crei\ari
De vameii talhari..
Seama bine ia
C` tu vei vedea
Pe tat`l cel sfant
Pe scaun odihnind

An fine, an alte p`r\i ale Banatului „Zorile mortului” se strig` (cant`) nu numai dup` repauzarea omului, ci mai vartos dup` anmormantarea lui,mane diminea\` an v`rsatul zorilor.
Disdiminea\` vin la casa mortului iase ori opt muieri cant`toare care se ampart an dou` p`r\i (grupe) apoi cu p`rul despletit se aieaz` dinaintea casei mortului (ori an curtea casei), de regul`,de c`tre r`s`rit. O parte din muierile cant`toare se aieaz` antr-un col\ de cas` (dar astfel ancat se aud ii se v`d unele pe altele) ii astfel aiezate strig` Zorile, cantandu-le. Grupa prim` de cant`toare ancepea a canta strofa antreb`toare, dar pan` ce canta grupa aceasta, cealalt` \ine secunda (isonul-tonotand), dup` aceea r`spunde grupa a doua strof` d`t`toare de r`spuns, \inand grupa prim` secunda.
Aceste „Zori ale mortului”, cand vin muierile cant`toare pe neitiute (face oarecare din cosangeni dispozi\ie) an rev`rsatul zorilor ii ancep a le canta, fac un astfel de efect surprinz`tor, ancat deiteptandu-se din somn, ancep a plange to\i membrii familiei ii to\i vecinii, care aud cantecul.
Aceste „Zori”, care se deosebesc de cele citate mai sus numai prin unele versuri ii prin melodia de jale, sau mai bine zis, care sant numai o compila\ie a celor de mai sus, sun` precum urmeaz` :
--Zorilor surorilor,
Mandrelor, voi zanelor! De flori mirositoare
Ian gr`bi\i voi de zili\i Dalbe ii rumeneoare?
Si pe Ana o-ntalni\i --Noi gr`bim,vezi, de zilim
Si-o antoarce\i voi anapoi Nu pe Ana s-o desp`r\im
S` vin` ea iar cu voi De jocuri nejucate
L-ast` lume luminat` De lucruri nelucrate,
De bun Dumnezeu l`sat`. De flori mirositoare
La, vant ploaie ii la soare Dalbe ii rumeneoare
Si la ap` curg`toare. Ci c` vremea ne-a venit



--Noi acum vezi c` gr`bim Acum iar` de pornit
Iac` deloc s` zilim C`ci cate flori ampupesc
Dar nu-ntoarcem anapoi Toate pe una mi-o jelesc
Pre An-a veni cu noi Si cate an lume-nflor
Ci c` vremea ne-a venit Toate ei se anchin cu dor
De pornit la r`s`rit Si cate din lume trec
Unde-un m`r mandru-nflorit Toate pe ea mi-o petrec.
De tot c` s-a veitejit. -;Zorilor, surorilor
--Zorilor, surorilor, Mandrelor, voi zanelor!
Mandrelor, voi zanelor! Ce-a\i antarziat
Ce gr`bi\i voi de zili\i De n-a\i rev`rsat
Si pe An-a-o desp`\i\i D-ast` diminea\`
De fra\i, surori ii de mam` Ca eri diminea\`?
Care pe ea cu dor o cheam`. Ori c` prea mult a\i c`tat
De so\ vecini ii de tat` La cel soare luminat
Care pe ea plangand o cat`? --Am antarziat
--Noi gr`bim,vezi, de zilim De n-am rev`rsat
Nu pre-Ana s-o desp`\im Nu c` prea mult am c`tat
De fra\i,surori ii de mam` La cel soare luminat
Care pe ea cu dor o cheam` Ci c` noi tot am privit
Nici de so\, vecini ii tat` Pan` ce s-a desp`r\it
Care pe ea plangand o cat` Cu o mult` jale
Ci c` sus la rr`s`rit Si cu suspinare
Trei stele c` s-au ivit Sufletul de la oase
Dar una a ii perit Din lumea frumoas`
F`r` vremea a-i fi venit. -;Zorilor,surorilor
--Zorilor, surorilor, Mandrelor,voi zanelor
Mandrelor voi zanelor! Ce-a\i antarziat
Ce gr`bi\i voi de zili\i De n-a\i rev`rsat
Si pe Ana-o desp`r\i\i D-ast` diminea\`
De jocuri nejucate Ca ieri diminea\`
De lucruri nelucrate Ori c-a\i adormit
De v-a\i z`bovit? Chiar ii pentru amp`rat.
--Am antarziat A plange putem ii noi
De n-am rev`rsat Dimpreun` dar cu voi.
Nu c-am adormit Plange\i ii voi codrilor,
Cand am z`bovit Mandrelor p`durilor.
Ci c-am aiteptat Plange\i ii voi apelor,
Pan` ii-a luat Dimpreun` petrilor.
Mortul iert`ciuni Plange\i dobitoacelor,
De la oamenii buni. Dimpreun` lemnelor.
De la p`rin\i ii fra\i Plange\i ii voi mun\ilor,
Cu jale l`sa\i! Si voi mandre v`ilor.
--Zorilor,surorilor, Plangi o lun` ii tu soare.
Mandrelor, voi zanelor! Cand omul din lume moare,
Ian gr`bi\i voi de zili\i Plange\i ii voi patru vanturi,
Si pe Ana o-ntalni\i. Din toate patru p`manturi.
Apoi bine s` f`ce\i Plangi o lume ii alin`
Pe ea-napoi s-o-ntoarce\i Oar` cu suspinuri plin`
L-ast` lume minunat` C`ci o stea iar a c`zut
De Dumnezeu bun l`sat` Si din lume-a ii trecut.
La vant ploaie ii la soare Colo sus an r`s`rit
Si la ap` curg`toare Trei stele c` s-au ivit
La fra\i,surori ii la mam` Si una c-a ii pierit
Care pe ea cu dor o cheam` F`r` ca vremea a-i fi venit
--Bine c` noi vom gr`bi Cucule, puiucule
Si deloc c` vom veni Glas dulce de prim`var`
Dar cine-n lume c` poate Tu te duci apoi vini iar`.
S`-mplineasc` doruri toate! F`r-ca, cu venirea ta,
Ce ursita a ursit S` vin` ii Ana mea! „
Si-n lume s-a s-a amplinit
R`mane nestr`mutat,

La peste un secol distan\`, un alt cercet`tor - (care probabil a vrut s` constate dac` la poporul nostru mai exist` continuitate an gandire ii tradi\ii !) ii al numim aici pe Bogdan Lupescu, ale c`rui articole pot fi trecute f`r` probleme an monografii -; constat` c` aceast` tradi\ie a bocetului ii an special Zorile, a supravie\uit an timp ii spa\iu. Este adev`rat nu la aceeaii dimensiune,dar flac`ra este anc` vie.
„Printre gugulanii din satele muntoase ale Banatului, cultul mor\ilor se p`streaz` ca an urm` cu mii de ani. An gospod`riile lor bogate ii r`sf`\ate, \`ranii de azi cred la fel ca str`moiii lor,dacii, c` sufletul omului este nemuritor.”
B.Lupescu face cercet`ri an satele de la poalele Muntelui Mic. Ancepe an satul Borlova, unde dasc`lul Nicolae Cocie ai descrie cu lux de am`nunte obiceiurile locului, practicile magice, inclusiv despre cantecul zorilor , pe care la auzit an multe randuri, dar nu reuieite s` al reproduc` an antregime, din cauz` c` nu l-a mai auzit de mult (dar ii pentru c` fiind b`rbat, nu avea acces la executarea ritualului).An satul Borlova bocetul era cantat de c`tre trei femei, care erau „alese” prin v`duvia cinstit` ii sfin\enia lor, de c`tre antreaga obite s`teasc`, s` poat` veni trei dimine\i la rand „dup` ce moare un mort”, la fereastra lui. Din p`cate, muriser` de curand ii dup` ele nu s-au mai n`scut altele, care s` le calce pe urme. Continuandu-ii peregrin`rile, B.Lupescu descoper` c` an satul Vama Marga se mai cant`, dar foarte rar, numai la cate un mort „de seam`”.Probabil c` unii au ajuns s` considere tradi\iile populare, str`moieiti, ca pe niite obiceiuri exotice, pe care doar potenta\ii zilei ii le pot permite, pentru a ieii ii mai mult an eviden\`.



Ajungand antr-un sat foarte izolat, Bolvaini\a, o descoper` pe Solomia Turnea, o femeie aflat` la o varst` venerabil`, evident v`duv`, care anc` mai cant` zorile ii care reclam` ii ea, starea de facto a obiceiului: „…privirea ei antoars` spre mine e ampov`rat` de-o triste\e vecin` cu mania.” Cum s`-\i spun eu dumitale,domnule, nu mai poate s`-nve\e dup` noi, fiindc` s-or antors lejile lumii `steia. C`ci cantecu’ `sta nu se poate canta f`r` o \ar` de credin\`. Dac` s-ar alege trei de-alea tinere s` cante zorile, lumea s-ar uita la ele chiorai.O ii zas una:- aaaa, ce s` cant`m? C’ap`i rad alelalte de noi…- niite proaste la cap!….”
Femeile mai tinere sant chemate s` cante zorile atunci cand una sau mai multe dintre cele b`trane vor s` se retrag`, pe motiv c` :”nu mai pot s` \in` cantecu’ din piept ii trebuie s`-l lase la al\ii”. Bocitoarele zorilor sant anv`luite antr-o aur` de mister. „Ap`reau doar odat` cu moartea. Uneori lumea le ii uita, de b`trane ii singure ce erau, iar cand oamenii le vedeau iar`ii, cantand la fereastra vreunui mort, sim\eau nu spaim`, ci un fel de ocrotire pl`cut`”. P`iind an spatele anmormant`rilor, nu se amestecau an cortegiul funerar, nici la cimitir, printre celalte bocitoare, care „se cantau” zgomotos lang` mormant. „St`teau deoparte ii priveau t`cut, de undeva de pe un fundal analt, cu capetele plecate pe-o parte ii ochii seca\i de lacrimi. Aveau antr-ansele ceva nobil, de preotese p`gane, venite dintr-un alt timp.”
Cu toate c` nu era vremea ii locul, Solomia ancepe a-i canta zorile, luand reporterul prin surprindere, de altfel aia dup` cum era tradi\ia,s` apar` pe neaiteptate, an zori, dup` ce au cantat cocoiii de trei ori.

D`-le dalbe zori Si te-o andirepta
D`-le zori surori La ciopor de miei
Zori de n-ar gr`bi Ai azi nepo\ei
Pan’mi te-am g`ti S` r`mai cu ei
Pan’mi te-am sp`la La ciopor de miele
Pe mani pan’la coate Alea-s nemurele
De sudori de moarte S` r`mai cu ele
Sama s` mi-\i iaiu Si noi ne-om ruga
La manu\a stang` S`-nvii la Rusale
C` tai calea stramb` C` ni-i zaua mare.
Cu pluguri-i arat` Noi te-om aitepta
Cu spini s`m`nat` Cu mese antinse
Cu sanje-i picat` Cu f`clii aprinse
La manu\a dreapt` Cu pahare pline
C`-i calea direapt` Cum o fi mai bine.
Cu pluguri-i arat` Unu-i cu zahar
Cu flori s`m`nat` Antr-unu-i dor ii amar
Cu lacrimi picat` Antr-unu-s viorele
Sama s` mi-\i iaiu Antr-unu-i dor ii jele
Sfantu P`tru vine …………………….
S`-\i dea cheili Si noi ne-om ruga
A\i d`scuni portali S` fii iert`toriu
S`-\i vezi calili. Cum eiti duc`toriu
La mijloc de cale Dintr-o lume-ntr-alta
Maica Precista Dintr-o lume-ntr-alta….
Ea te-o aitepta

Acest gen de bocete se aseam`n` an multe privin\e cu Cartea mor\ilor (an cele dou` variante cunoscute -; cea egiptean` ii cea tibetan`), an care sufletul celui decedat este andrumat pe drumul c`tre ceruri, fiind anitiin\at de pericole sau de c`i greiite. Aceste „c`l`uze ale sufletului” cum le denumeite dasc`lul Nicolae Cocie pe bocitoare, al invit` pe cel decedat s` revin` m`car, la o anumit` dat`, de Rusalii, (cand se spune an popor c` „se deschid cerurile” ii cei pleca\i pe cel`lalt t`ram aii pot vizita, pentru scurt` vreme, rudele ii prietenii), pentru c` va fi aiteptat cu mas` antins`, cu toate bun`t`\ile pe ea, dar ii cu dor ii p`reri de r`u pentru cel plecat.
Credin\a an existen\a celor dou` t`ramuri este evident`, se vorbeite despre ele cu lejeritatea cunosc`torului, se cunoaite ii ziua an care cele dou` t`ramuri se intersecteaz` ii an care sufletele mor\ilor pot traversa dintr-o parte an alta. De asemenea este clar` credin\a an nemurirea sufletului.
Ovid Densuiianu consider` c` bocetul Zorile se mai cant` ii an alt` parte, nu numai an Banat, cu referire direct` la bocetul Cantecul cel mare, care se cant` prin p`r\ile Sibiului, dar singura asem`nare care se poate g`si este modalitatea de interpretare, an sensul c` ii acest bocet se cant` afar` an uli\`,an zorii zilei de anmormantare ii tot de c`tre femei. Difer` ans`, atat structura epic`, cat ii personajele (zanele Zorile nu se reg`sesc, se discut` direct cu moartea , care este personificat`, cu cucucul ii an final cu un cocoi mai n`zdr`van).




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta