Somnul este o intrerupere ciclica a starii de veghe, corespunzand schematic unei intreruperi a activitatii S.R.A.A si a inlocuirii acesteia cu activitati care iau nastere in structura anatomice subiacente. v7f21fx
Neuromediatorii care controleaza alternanta neurofiziologica veghe -; somn par a fi serotonina (pentru somn lent si adormire) si noradrenalina si dopamina in ceea ce priveste trezirea. Neurofiziologic i se descrie somnului o faza lenta (SL) si un somn paradoxal (cu miscari rapide oculare REM)(SP).
Intre cele doua tipuri de somn exista o interrelatie dialectica in asa fel incat aceste diferite stari ale somnului nu survin decat intr-o anumita ordine, respectiv „ somnul paradoxal nu survine decat dupa un stadiu mai lung sau mai scurt de somn, lent” (Popoviciu).

Insomniile
Sunt reprezentate de scaderi ale timpului total de somn, acuzate ca atare.
Exista persoana care dorm in mod fiziologic foarte putin, astfel dupa unii istorici, Napoleon nu dormea mai mult de 3 ore pe noapte. De asemenea Victor Hugo si Edison dormeau foarte putin. Oswald descrie „insomnia sanatoasa”.
Uneori timpul total de somn poate sa fie normal, dar acuzarea insomniei sa fie legata de lipsa alternantei normale in ciclurile somnului.
Insomnia este un element psihopatologic extre de des intalnit in psihiatrie. Se intalneste in: surmenaj, neurastenie, nevroze anxioase, accesele maniaco -; depresive, intoxicatii cronice (alcolism), stari dementiale. In mod clasic se scrie insomnia de adormire a nevroticului si cea de trezire a depresivului. La batrani exista o perturbare a ritmului somn -; veghe manifestata prin perioade de somn diurn care se repeta de 2 -; 3 ori urmate de insomnii nocturne. La aceasta categorie de virsta, nu trebuie ignorat faptul ca insomnia poate fi un semn precoce al aterosclerozei.

Hipersomniile

Sunt prelungiri ale perioadei de somn care pot surveni continuu sau paraoxistic, sunt mult mai rare decat insomniile si au foarte rar o cauza psifogena.
Hipersomniile continue au determinare in general organica. Se intalnesc in encefalite (encefalita epidermica, tuberculoasa, sifilitica), boala Gayet -; Wesnicke, sindroame Korsakov HIC (tumori la nivelul trunchiului celebral sau hipotalamusului) si cauze metabolice (insuficienta hepatica, renala, mixedem).
Hipersomniile paroxistice sunt grupari in sindroame care se intalnesc rar
Sindromul Pickwick: hipersomnie diurna, obezitate, tulburari respiratorii si cianoza.
Atacul marcoleptic este caracterizat prin crize de somn de durata variabila, care apar de obicei in perioadele de inactivitate sau relativa activitate, frecvent in conditii emotionale deosebite, in care bolnavii se trezesc rapid asa cum au adormit.
Atacurile cataleptice apar doar cu totul exceptional izolate si constau intr-o pierdere brusca a tonusului muscular tradusa prin astazie. Factorii emotionali (rasul, mania, concentrarea, excitatii senzoriale puternice si neasteptate sau chiar actul sexual) pot declansa atacul cataleptic. Poate fi precedat de semne premonitorii si poate imbraca forma marelui acces cataleptic (prabusirea rapida, progresiva sau forme larvate care se refera mai ales la musculatura extremitatii superioare a corpului).
Pseudo -; hipersomnia isterica este un „acces de somn” cu durata variabila in care bolnavul ramane inert fara reactii la la excitantii externi cu anestezie senzitiva -; senzoriala. Aspectul EEG ramane normal.