Introducere x5l18ll
"Dreptul de autor" este o sintagma care defineste legislatia ce se refera la protectia operelor de creatie. Prin "opera de creatie" se intelege orice creatie intelectuala, incluzand aici atat lucrarile stiintifice si tehnice, cat si cele datorate imaginatiei: literatura, pictura, muzica, arhitectura, coregrafie etc).
Dreptul de autor rezerva autorilor operelor de creatie dreptul exclusiv de a autoriza folosirea operei lor in orice mod. Prin aceasta se confera operelor de creatie calitatea unui bun care poate fi cedat sau transferat intr-un mod analog bunurilor materiale.
Cele doua premize fundamentale pe care se bazeaza dreptul de autor se gasesc in drepturile fundamentale ale omului, consemnate ca atare in Declaratia universala a drepturilor omului:
"1. Fiecare are dreptul la protectia intereselor morale si materiale ce decurg din orice productie stiintifica, literara sau artistica al carui autor este;
2. Orice persoana are dreptul sa ia parte in mod liber la viata culturala a societatii, sa se bucure de arte si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile ce rezulta de aici;"
Din aceste premize decurg cele doua ratiuni importante care au condus la instituirea dreptului de autor in societatea moderna. In primul rand pentru ca autorul sa poata ramane stapan pe folosinta care este data operei sale si sa poata pretinde, in aceasta calitate, o remuneratie. In al doilea rand, pentru ca societatea sa poata avea acces la opera sa.
Cele doua principii sunt in stransa dependenta, iar legile privind dreptul de autor urmaresc stabilirea unui echilibru cat mai just intre acestea. Astfel, societatea incurajeaza autorul in publicarea operelor sale, pentru ca acestea sa ajunga in acest fel la dispozitia tuturor. In acest scop ii garanteaza autorului o exclusivitate suficienta pentru ca acesta sa poata ceda o parte unui editor care sa-i publice opera (in lipsa unei exclusivitati editorul nu ar avea garantia ca un concurent nu va publica simultan aceeasi opera).
Pe de alta parte, societatea fiind cea care creaza conditiile de lucru ale autorului, se considera indreptatita sa dispuna, in anumite limite, de operele publicate. Astfel, durata exclusivitatii este limitata in timp, dupa care opera devine un bun public. Pe de alta parte, in unele tari legislatia limiteaza chiar exclusivitatea autorului, admitand notiunea de bons usages, adica dreptul de a utiliza scurte citate dintr-o opera fara autorizarea autorului (de pilda in studii critice sau cercetari personale).
Denumirea engleza copyright este perfect echivalenta notiunii "drept de autor". Ea provine de la primul act care a recunoscut dreptul exclusiv al autorilor de a-si tipari lucrarile sau de a autoriza tiparirea lor: The Copyright Act, promulgat in Anglia in 1709 si cunoscut sub numele Statute of Anne.
Ca si alte opere protejate, programele pentru calculator sunt opere de creatie intelectuala (conform Art. 7 din lege), rezultat nu al unei munci mecanice, executate cu mijloace tehnice obisnuite sau cu ajutorul unor cunostinte ce stau la indemana oricui. Programele de calculator sunt opere de creatie intelectuala, a caror valoare nu este data de suportul material pe care programul in sine este fixat si nici de munca depusa pentru realizarea acestor suporturi numite generic CD-Rom-uri. Valoarea protejata de lege este chiar creatia intelectuala originala concretizata in programul pentru calculator.

Protectia programelor de calculator
In exprimarea Articolului 72 din lege, "protectia programelor de calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatii si sistemele de operare exprimate in orice fel de limbaj, (...), materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele." Mai mult chiar, legea romana protejeaza programele de calculator "independent de valoarea si destinatia lor" concreta. Protectia acordata de lege nu se opreste numai la obiectul dreptului de autor. Este protejat deopotriva si titularul acestui drept, autorul programului de calculator respectiv. Potrivit legii (Art. 12 din Legea dreptului de autor), autorul programului are dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii.
Acest drept general da nastere, in temeiul Art. 13 si 73 din lege, la alte drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza: reproducerea integrala sau partiala a programului de calculator;
2. difuzarea programului de calculator
3. importul, in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei, a copiilor programelor de calculator realizate cu consimtamantul autorului.

Licenta
Consimtamantul pe care titularul dreptului de autor il da unei persoane pentru a putea reproduce, folosi, difuza sau importa copii ale unui program de calculator, se concretizeaza in practica in licente. Ele sunt documentele care probeaza ca reproducerea, folosirea, difuzarea etc. a unui program de calculator de catre o anumita persoana s-a realizat cu consimtamantul autorului. Pentru a dovedi ca persoana in cauza este cea care a obtinut licentele respective, ea trebuie sa probeze acest lucru cu facturi de cumparare sau cu alte documente de provenienta.
Lipsa licentelor echivaleaza cu lipsa autorizarii din partea autorului. Importanta acestor licente este evidenta, intrucat desfasurarea activitatilor mentionate fara aceste licente, reprezinta infractiuni.

Infractiuni
Potrivit Art. 142 din Legea nr. 8 din 1996, "constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la trei ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca nu constituie infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul titularului drepturilor recunoscute: a) reproduce integral sau partial o opera; b) difuzeaza o opera; c) importa in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei, copii de pe o opera;"
Asa cum arata Art. 14 alin. 1 din lege, "prin reproducere se intelege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei opere, in orice forma materiala, (...), precum si stocarea permanenta sau temporara a acesteia cu mijloace electronice." Prin difuzare legea (Art. 14 alin. 2) intelege "distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit."
Potrivit Art. 144 din legea dreptului de autor, in cazul reproducerii sau importului neautorizat de programe de calculator, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, respectiv a titularilor de drepturi. Acelasi text legal stabileste insa ca in cazul difuzarii acestor programe, prin vanzare, prin inchiriere etc. actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

Protectie

Protectia acordata de legea romana a dreptului de autor opereaza atat asupra operelor si titularilor de drept romani cat si asupra strainilor si a operelor create de acestia. Conform legii , "strainii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiaza de protectia prevazuta prin conventiile, tratatele si acordurile internationale la care Romania este parte, iar in lipsa acestora, beneficiaza de un tratament egal cu cel al cetatenilor romani, cu conditia ca acestia sa beneficieze, la randul lor, de tratament national in statele respective." Aceeasi protectie este recunoscuta si prin legea de reglementare a raporturilor de drept international privat care stabileste ca "drepturile de autor (....) ale persoanelor juridice straine sunt ocrotite pe teritoriul Romaniei, conform legii romane si conventiilor internationale la care Romania este parte".
Statul roman este de asemenea semnatar al Acordului privind relatiile comerciale dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii ratificat de Parlament prin Legea nr. 50 din 1992. Art. 8 din acest Acord prevede ca fiecare dintre parti asigura protectia drepturilor de autor apartinand titularilor din celalalt stat semnatar, in conditiile paragrafului 2 lit. a) pct. i din scrisoarea anexata acestui Acord. Asa cum stabileste textul mentionat, se bucura de aceasta protectie atat programele de calculator cat si titularii drepturilor de autor. Titularilor le este recunoscut expres dreptul exclusiv de a impiedica existenta si difuzarea pe teritoriul Romaniei a copiilor neautorizate ale programelor de calculator ce le apartin. Acordul mentionat face trimitere la Conventia de la Berna, pentru protectia operelor literare si artistice, stabilind expres faptul ca "programele de calculator vor fi protejate ca opere literare" ceea ce inseamna ca vor beneficia de toate mijloacele de protectie acordate acestora din urma.
Conventia de la Berna, ratificata (in ultima ei forma revizuita, de la Paris) de statul roman prin Legea nr. 77 din 1998, ratificata de asemenea si de statul american, obliga statele semnatare la protejarea reciproca a drepturilor de autor asupra "tuturor lucrarilor din domeniul literar, stiintific si artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare" (Art. 2 din Conventie), opere enumerate ulterior in mod exemplificativ.
Deosebit de important pentru asigurarea cadrului legal de protectie a drepturilor de autor este Tratatul TRIPS, semnat si ratificat de statul roman. Conform Art. 11 alin 2 din Constitutia Romaniei "tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern al tarii".
Pentru valorificarea acestor dispozitii legale, titularii drepturilor de autor recurg la actiunile legale ce se impun in functie de constatarile organelor de control si de cercetarile ulterioare efectuate in fiecare caz in parte. Protejarea drepturilor de autor si a titularilor acestor drepturi se concretizeaza intr-o prima etapa, in efectuarea de inspectii de depistare a cazurilor de incalcare a acestor drepturi. Astfel, de la inceputul anului 2000, autoritatile romane au efectuat peste 200 de controale la utilizatorii si distribuitorii de software.
Fara a anula competenta generala a organelor de politie in observarea si controlul aplicarii legislatiei, Legea nr. 8/1996, in Art. 138 lit d), stabileste ca Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor are dreptul si, in acelasi timp, obligatia de a exercita functii de observare si control asupra activitatilor ce pot da nastere la incalcari ale legislatiei dreptului de autor si a drepturilor conexe. De asemenea, Art. 138 lit. f) stabileste ca ORDA incheie procese-verbale de constatare a incalcarilor legii, in conditiile prevazute de Codul de Procedura Penala, sesizand apoi organele competente in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Potrivi Art. 145 din lege, actele incheiate de ORDA urmeaza regimul prevazut de Art. 214 din Codul de Procedura Penala.

Cat de liber este un program free

Programele de tip freeware, freesoftware, shareware si public domain, se pot afla in situatia de a nu fi inregistrate la ORDA, iar atunci acel autor nu poate avea absolut nici o pretentie de la acei utilizatori care se folosesc de creatia sa, modificand-o dupa bunul lor plac.
Freeware este un program pentru calculator cedat gratuit si uneori disponibil prin internet sau prin grupurile de utilizatori. Un producator de programe independent poate oferi un produs sub forma de freeware, fie pentru satisfactia sa personala, fie pentru a vedea reactia utilizatorilor interesati, eventual la versiuni preliminarii celor finale. Producatorii de freeware isi pastreaza adesea (cu conditia inregistrarii la ORDA) toate drepturile de autor si utilizatorii nu sunt intotdeauna liberi sa copieze sau sa distribuie mai departe astfel de produse.
Freesoftware este software distribuit gratuit si insotit de codul sursa. Utilizatorii sunt liberi sa-l foloseasca, sa-l modifice sau sa-l distribuie mai departe, cu conditia ca modificarile sa fie marcate clar si specificatia de copyright a autorului original sa nu fie stearsa sau modificata. Spre deosebire de freeware, in cazul caruia utilizatorul uneori nu are permisiunea de a efectua modificari, software-ul gratuit este protejat de un contract de acordare a licentei. Software-ul gratuit este un concept introdus pe piata de Free Software Foundation din Cambridge, Massachusetts.
Shareware este software-ul pentru care au fost inregistrate drepturile de autor si care este distribuit pentru a fi incercat de potentialii cumparatori. Utilizatorilor li se solicita ca, in cazul ca vor sa continue folosirea programului dupa perioada de proba, sa plateasca autorului o anumita suma de bani.
Public domain (domeniul public) reprezinta un set de lucrari, care contin munca creativa, cum ar fi carti, piese muzicale, sau programe, care nu intra sub incidenta legii dreptului de autor, sau a altui sistem de protectie. Lucrarile de domeniu public pot fi copiate, modificate sau utilizate gratuit, in orice mod si cu orice scop. Multe din informatiile, textele si programele din internet sunt de domeniu public, dar lucrarile cu drepturi de autor inregistrate chiar daca au fost introduse pe internet, nu apar in domeniu public. Aici, in replica, intra asa numitele proprietary software, adica programul pentru care au fost inregistrate drepturile de autor de catre o persoana sau o firma si care nu poate fi utilizat decat prin cumpararea unei licente sau prin obtinerea acordului posesorului.