Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
DE LA PRIMA INTILNIRE PINA LA NUNTA DE AUR
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

SIMPATIE, FLIRT, PRIETENIE, DRAGOSTE

SI CASATORIE

Daca prima parte a acestei carti a fost scrisa

relativ usor , fiind vorba despre norme de conduita stabilita

si acceptate de-a lungul timpului , capitolele urmatoare sunt

exterm de dificile pentru ca se refera la viata si

personalitatea tinerilor si adolescentilor , fiinte fragile si

vulnerabile pe care poti din neatentie sa le ranesti foarte

usor. Exista o colectie intreaga de butade referitoare la

aceasta tema , atit de delicata , ca de exemplu : " sfaturile

sunt cerute pentru a nu fi urmate "; " cei virstnici ii

sfatuiesc pe cei tineri pentru ca nu mai pot gresi ei

insisi ... " s.a.

Tentant ar fi sa renuntam la acest capitol si sa

trecem direct la modul in care se redacteaza invitatiile de

nunta sau botez , pentru ca este un teren sigur.

Dar nu o vom face , cu toate ca in epoca noastra

s-au modificat enorm conceptiile despre viata , si despre

relatiile dintre sexe , iar libertatiile de manifestare ale

tinerilor sunt aproape totale. Un adolescent la saisprezece

ani cunoaste mai multe fete decit bunicul lui intr-o viata !

Totusi niste norme generale pot fi inca formulate fara teama

de ridicol.

Vom incepe cu regulile pe care ar trebui sa le

respecte intii cei mari. Tinerii au nevoie sa fie ajutati

sa-si gaseasca un mod de comportament firesc , sa-si

dobindeasca un echilibru pe care nu-l pot avea deocamdata ,

datorita lipsei de experienta.

Prima atitudine gresita dar des intilnita a adultului -

parinte , ruda , prieten - este de a nu se amesteca in nici un

fel in viata adolescentului , ci de a-i lasa o mare libertate. Este

o atitudine foarte comoda dar cind viata tinarului esueaza




lamentabil , raspunsul omului matur va fi prompt : " am avut

incredere in tine , te-am lasat sa faci ce vrei , ai avut

libertate totala ! " Cita cruzime inconstienta contine aceasta

replica din partea celui care si-a vazut linistit de

treburi , sau a fost doar derutat de platosa de teribilism

cu care tinarul si-a aparat spaimele , nelinistile ,

framintarile si disperarile inerente virstei.

Cealalta atitudine la fel de gresita este cea a

parintelui " closca " ! Cei mari au uitat sau nu accepta ca

odrasla lor nu mai are cinci ani ci cincisprezece si o

infirmizeaza nelasind-o sa ia nici o decizie.

Sa ne amintim de propia nostra adolescenta si de cita

nevoie aveam de libertate , dar si de un sfat - cind eram la

virsta copiilor nostri. Vom constata din nou ca nimic nu e

nou sub soare , chiar daca suntem tentati sa ne idilizam

comportamentul din tinerete prin fraze de tipul : " Pe vremea

mea ... ".

Ca in toate situatiile din viata se impune tact ,

rabdare , intelegere. Sa stam de vorba cu cei tineri de cite

ori suntem rugati , sa nu le dam sfaturi decit daca ne sunt

cerute si sa nu facem crize de nervi daca nu sunt urmate cu

sfintenie ! Mai ales prieteniile , flirturile , primele iubiri

din viata tinarului constituie domenii tabu pentru cei maturi.

Sa nu intram cu bocancii in sufletele copiilor !

Daca aceasta regula , de a respecta si de a menaja

personalitatea adolescentului nu s-a " demodat " nici purtarea

civilizata a tinerilor nu a devenit " anacronica ".

In decursul ultimilor decenii relatiile dintre

adolescentii de ambele sexe a cunoscut o evolutie rapida in

comparatie cu statutul rigid pe care il aveau tinerii de la

inceputul secolului. Actuala generatie beneficiaza de scoli

mixte , tabere la care participa si baieti si fete , discoteci,

viata sportiva si multe altele. Se fac conostinte rapid si

se uita la fel de repede.

In urma unui test pe care l-am facut la un liceu ,

o intrebare revenea cu o mare frecventa. Cum sa procedezi ca

sa cunosti pe cineva care iti place si nu este nimeni prin

preajma care sa-ti faca acest serviciu ? In

acest domeniu , pentru acesta virsta codul manierelor elegante

este foarte ... tolerant. In medii apropiate - scoli , tabere ,

sali de sport , discoteci , reuniuni dansante etc - atit baiatul

cit si fata pot schimba citeva vorbe , pot sa se prezinte

singuri , pot lega rapid o prietenie. Exista o singura

interdictie - a nu insista si a nu plictisi pe cea sau cel

pe care l-ai cunoscut , daca simti sau intuiesti ca simpatia

nu-ti este impartasita. Demnitatea ta de om te va determina

sa renunti si ... sa suferi in tacere. La aceasta virsta

ranile se vindeca usor. Vei intilni in mod sigur o alta

fiinta care va fi mai receptiva la sentimentele tale. Usor

de spus , greu de urmat ! Totusi incercati ...

Cu totul altfel stau lucrurile cind dorim sa

cunoastem pe cineva in locuri publice - strazi , gari ,

autobuze , metrouri , trenuri etc. In aceste cazuri se recomanda

maximum de prudenta. Nu este numai nepoliticos sa faci

cunostinta pe strada ci si periculos ! Daca acceptati

riscurile o faceti pe propria dumneavostra raspundere. Nu va

lasati convinsi de povestea matusii care si-a cunoscut sotul

in tramvai si traiesc fericiti. Au avut noroc , s-ar putea sa

nu-l aveti si dumneavostra !

Noul cod al bunelor maniere in aceste conditii a

facut sa dispara un numar mare de interdictii de pe vremuri,

care astazi ni se par absurde. Nici un parinte alta data nu

ar fi acceptat ca fiica lui sa plece , de exemplu , intr-o

tabara mixta la munte sau la mare , chiar daca profesorul ce

conducea tabara i-ar fi inspirat o incredere totala. Ar fi

fost de neconceput ! Dar nu strica nimanui , ci dimpotriva , ca

si astazi tinerii sa vorbeasca politicos intre ei si cu cei

din jur , fara brutalitati de limbaj sau de comportament.

Nimeni nu ne va convinge ca un tinar si cu atit mai

mult o tinara care injura ca la usa cortului , sunt oameni

ai zilelor noastre , adica moderni ! Vor fi in mod cert

taxati ( catalogati , apreciati ) drept ceea ce sunt - niste

indivizi grosolani , fara educatie ! Daca vorbesc urit din

teribilism , din " spirit de gasca " cu timpul vor renunta. Mai

grav este daca asa se vorbeste in familie. In acest caz

tinerii ar trebui sa-i " educe " ei pe cei mari si va fi

greu.

Curtea care se facea altadata indelung si care era o

obligatie din partea tinarului dadea vietii un anume farmec

si romantism. Chiar daca in scoli se fac ore de sexologie ,

chiar daca tinerii sunt pregatiti cu toate mijloacele moderne

de contraceptie , si sunt invatati sa se apere de Sida ,

delicatetea si parfumul unic al primelor manifestari de

dragoste nu ar trebui sa dispara din viata lor. Argumentul

este simplu : sunt unice si irepetabile. Minunatul film suedez

" N-au dansat decit o vara " ar trebui programat si

reprogramat pentru a se bucura de el toate generatiile.

Simpatia este chiar dragoste ? Desigur , nu ! Flirtul

nu este condamnabil din punctul de vedere al bunelor maniere.

El este specific unei anumite virste. A zimbi , a face mici

daruri , a invita o fata la cinema , a-i darui o floare , nu

are in sine nimic rau. A raspunde acestor invitatii este

firesc. de aici se poate naste o prietenie durbila sau o

mare iubire. Dar si aici apare o interdictie. A flirta , a

cocheta , a face " ochi dulci " se potriveste - cum am spus -

tinerilor. Dupa o anumita virsta , cind tinarul a devenit

matur , are o familie , chiar si copii , " obiceiul " de a

cocheta cu oricine in orice moment , devine suparator. Domnul

care depaseste pragul bunelor maniere - ce recomanda doar un

suris , o stringere de mina , sau un compliment - este

insuportabil. El iti va retine mina mai mult decit este

necesar , va insista sa-i dai numarul de telefon , va dori sa

obtina o intilnire si toate aceste gesturi le va face

uneori chiar sub ochii sotiei - ce va suferi in tacere. Un

astfel de domn este ori prost crescut ori bolnav. Dar nici

" cochetele " , femeile ce se cred fatale si irezistibile , nu

sunt agreate intr-o societate de oameni bine crescuti. Astfel

de persoane vor fi tratate cu indiferenta si raceala , alta

solutie nu exista.

In zilele noastre idealul feminin pare sa se apropie

din punct de vedere fizic de cel din antichitatea greaca.

Sunt admirate fetele cu silueta , sanatoase , sportive. Au

succes cele independente material , bune camarade in scoli ,

servicii , in vacante. Dar asta nu inseamna ca fetele au voie

sa-si uite feminitatea , pentru ca astfel au foarte putine

sanse de a fi apreciate de barbati. Feminitatea presupune

delicatete si nu agresiune provocatoare. O doamna , nu este

cea care poarta verigheta ci cea care isi merita numele.

Cuvintul " doamna " in acest context are o semnificatie

similara cu cea pe care o atribuim si tinarului bine

crescut de domn. O fata de saisprezece ani se poate purta

ca o " doamna " , fara sa renunte la candoarea si nevinovatia

inerenta virstei , precum si o femeie in toata firea poate

fi catalogata drept prost crescuta daca nu a invatat sa se

poarte civilizat , la timpul potrivit. Doamna te si nasti dar

si devii !

Adolescentele ar trebui sa-si ia citeva masuri de

precautie pentru a fi respectate si ocrotite in societate

asa cum merita gratia si fragilitatea lor. Iata un singur

exemplu : nu trebuie sa-si dea fotografia cu atit mai mult

cu dedicatie unui baiat pe care nu-l cunoaste foarte bine.

Nu , draga tinara cititoare , nu sunt vorbe demodate ! Sunt

exact adaptate la viata contemporana pentru ca ati fi uimita

daca ati vedea cum unii tineri fac sa circule intre ei

aceasta dovada de simpatie si daca ati mai auzi si tonul

sau cuvintele cu care le comenteaza ! Nu este vorba despre o

regula de eticheta , ca cea despre felul de a minca de

exemplu , ci de o masura de aparare a candorii impotriva

grosolaniei , ceea ce este un lucru foarte diferit.

O problema delicata , ivita din situatia financiara de

cele mai multe ori egala dintre baieti si fete , este cea a

cheltuielilor comune : biletul de cinema , nota la cofetarie

sau restaurant , excursii etc. Prestigiul masculin cere ca

barbatul sa plateasca fara comentarii toate aceste cheltuieli ,

mai ales cind are un venit personal , dar cu niste precizari

ce tin de domeniul bunei cresteri : tinarul va fi onorat si

va uita imediat cheltuiala facuta , iar tinara nu va abuza

afisind pretentii extravagante si costisitoare , chiar daca

este invitata de o persoana cu posibilitati materiale

deosebite. Zgircenia la barbati ca si lacomia la femei produc

o impresie mai mult decit dezagreabila. Dar este totusi

admis , cind te vezi foarte des sau chiar zilnic , la virsta

cind n-ai inca un venit personal , sa poti discuta deschis ,

o data pentru totdeauna , problema cheltuielilor. Daca te

opresti la solutia cheltuielilor separate , modalitatile

trebuiesc sa fie stabilite cu foarte multa grija. Chiar daca

esti cel mai sarac dintre studenti nu e placut sa vezi cum

prietena ta plateste nota sub ochii chelnerului. Se discuta in

prealabil iar daca ai nevoie de un imprumut il faci inainte de

intrarea in restaurant. Chiar daca se impart apoi cheltuielile

- plateste baiatul. Se va evita in orice caz scena penibila

a celor doua miini care agita cite o bancnota in acelasi

timp si se lupta pentru a plati consumatia.

In zilele noastre logodna este mult putin oficiala si

nu creeaza aceleasi obligatii ca alta data. La inceputul

acestui secol , doi indragostiti a caror logodna n-avusese

inca loc , nu puteau sa se vada , decit in prezenta parintilor

sau a unei terte persoane. Rareori puteau sa iasa singuri in

lume si era exclus , de exemplu , sa-si petreaca vacanta

impreuna.

Tinerii de astazi locuiesc in orase , in camere

inchiriate sau la camine in comun cu colegi de virsta lor.

Despartiti de parintilor au , in consecinta , infinit mai

putine restrictii in comportament , ca de exemplu , de a cere

permisiunea de a le prezenta pe cineva , lucru ce altadata

era strict necesar. Se intimpla sa cunoastem pe cineva de

multa vreme , sa trecem drept logoditi in ochii colegilor , in

timp ce binecuvintarile parintilor , sunt inca in stare de

proiect indepartat. Uneori , din diferite motive o casatorie se

face inainte de a ne fi gindit la logodna , dar inca nu

este o regula generala. In clasele instarite si mijlocii , mai

eles , logodna este inca un eveniment indelung chibzuit si pe

care nu-l tratezi cu superficialitate. Altadata , logodna nu se

rupea decit rar , si dintr-un motiv intr-adevar foarte serios.

Se ajungea astfel ca dupa un schimb de cadouri rituale si

dupa scurgerea unui interval anume , sa se oficieze casatoria

chiar in ciuda , uneori , a unor neintelegeri dintre logodnici ,

neintelegeri ce se amplificau de-a lungul unei intregii vieti.

Cu orice risc , in majoritatea cazurilor , nu se rupea o

logodna fara ca fata in special , sa nu ramina dezonorata pe

veci. Astazi , este infinit mai bine sa rupi o logodna decit

sa faci o casatorie proasta. Desigur , ruptura logodnei implica

si consecinte de ordin sentimental , financiar , familial sau

social dar importanta reala a acestor consecinte este mult

mai mica decit traiul in comun a doua fiinte sortite sa nu

se poata suferi o viata. Un logodnic dezamagit , o logodnica

inselata nu trebuie niciodata sa uriteasca amintirea unor

zile totusi luminoase si frumoase. Un om binecrescut nu

comenteaza cu nimeni motivele care l-au silit sa se desparta

de prietena sau prietenul sau.

Din fericire , nu se intimpla la fel cu toate primele

iubiri si , majoritatea dintre ele , se termina , cu logodne si

casatorii. Si intr-o buna zi un cuplu inlocuieste pe cei doi

logodnici fara ca ei sa fie mai putin indragostiti , dar ,

avind , poate , ceva mai multa maturitate si mai multa

responsabilitate fata de viata. Nu ii vom mai vedea

plimbindu-se strins inlantuiti pe strada sau prin parcuri ci

doar tinindu-se de mina pentru ca vor intelege ca farmecul

si tandretea sentimentelor nu le exteriorizezi in public. Nu

se vor mai imbratisa la fiecare colt da strada , ca si cum

ar fi singuri pe lume dindu-si seama ca ei sunt mai

degraba inconjurati de curiosi si de persoane gata sa

birfeasca. Au renuntat sa utilizeze in alta parte decit la

ei acasa micile porecle tandre de care intregul anturaj se

amuza copios. Nu se mai fac asteptati cite o jumatate de ora

pe strada , au renuntat sa creada cuvintele duse de colo-colo

de colegi pe seama partenerului , vorbe ce ii faceau sa se

certe la infinit. Sunt impreuna si nu se mai ocupa decit de

ei insisi pentru a incerca sa ramina , in ciuda gelosilor si

a curiosilor , un cuplu unit. Tinarul cuplu afla , invata ca

dragostea nu se hraneste cu aer ci se creeaza si se

recreeaza , in mod neincetat prin mici gesturi de fiecare zi.

Sotul ca si sotia trebuiesc recuceriti mereu - iata un adevar

care sta la baza casatoriilor reusite pe care le admiram.

Cuplul nostru intelege repede ca surisul si buna dispozitie

sunt indispensabile pentru a duce o viata in comun. Toti

avem momente de indispozitie sau de suparare dar problema

este sa stii sa-l faci pe celalalt sa le uite. Daca ai

reusit - o va face si el altadata in situatii similare. Sa

manifesti acasa o indispozitie continua , sa adopti o tinuta

mai mult decit neglijenta , sa lasi sa treaca sarbatorile si

aniversarile , fara sa le transformi in adevarate evenimente

sunt in aparenta lucruri marunte , dar ele vor duce in mod

sigur la disparitia minunatei , mistuitoarei iubiri de altadata.

Casatoria trebuie sa creeze o intimitate fara

ascunzisuri si fara minciuni. Dar sinceritatea nu justifica

gesturile brutale sau nervoase si nici cuvintele grosolane. Un

barbat casatorit nu ar trebui sa cunoasca niciodata micile

secrete cosmetice ale sotiei sale , iar aceasta ar trebui

sa-si astepte sotul ca pe un posibil admirator ce ar

surprinde-o la bucatarie , cu un sort cochet asortat la unul

din tricourile pe care le poarta numai in casa ! O batrinete

fericita in comun nu este un dar al zeilor ci este

rezultatul unor ani indelungi de respect , de stima si de

dragoste.

AVEM UN COPIL ! IATA O PROBLEMA CU

ADEVARAT SERIOASA

Aparitia pe lume a unui copil intr-o familie este un

prilej de mare bucurie. Dar sa ai copii inseamna in acelasi

timp sa-ti asumi o mare raspundere in ceea ce priveste

delicata misiune de a-l educa si creste. Copilul poarta in

germeni toate potentialitatile vietii sale de adult , pe cele

bune si pe cele rele. Primii sai ani de viata vor fi

decisivi pentru intregul sau destin. Ca sa educi un copil

trebuie sa fii tu insuti educat si cind spunem educat nu

ne referim la faptul ca stim sa salutam , sa mincam corect

sau ca avem studii superioare , ci la acea arta de a sti

sa cresti un copil. Exista copii prost crescuti , proveniti

din mediile cele mai rafinate si copii cu un comportament

de invidiat , crescuti in familii dintre cele mai modeste.

Nu putem aprofunda aici aceasta problema vitala ,

exista multa literatura de specialitate , incit ne vom opri

numai asupra citorva reguli , usor de retinut dar foarte greu

de aplicat consecvent.

Cind trebuie inceputa educatia copilului ? Cu 25 de

ani inaintea nasterii lui , raspunde un psiholog , rostind un

adevar esential. Cind trebuie un copil invatat sa asculte

muzica simfonica ? este intrebata mama unui adolescent cu

comportare deosebit de placuta ; din ziua in care se naste !

inainte de culcare ii puneam un disc cu muzica clasica ,

mai tirziu nu putea adormi fara ea , iar acum asculta cind

vrea. Am ales citeve raspunsuri dintr-o infinitate posibila :

de ce citeste copilul , de ce iubeste florile si animalele ,

de ce nu minte , etc , etc ; pentru ca si noi facem la fel

ar fi raspunsul parintilor. Dar exista din pacate si

numeroase exemple de copii care nu-si imita deloc parintii.

Noi citim , el nu , noi muncim , ii dam tot ce ii trebuie si

el are note proaste , noi nu bem , nu fumam si el e toata

ziua prin baruri. Sa fie clar , copilul mic nu este vinovat !

Au intervenit greseli de educatie. Prima greseala provine din

excesiva si interminabila morala facuta copiilor , fara o

legatura convingatoare cu comportamentul parintilor. Copii sunt s3v13ve



IIIIIIIIIII dispusi sa-si imite parintii in ceea ce fac nu in ceea ce
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII spun ! De la virste fragede cei mici isi fac idoli din
IIII parinti , feriti-va sa-i dezamagiti. Ginditi-va numai la ce crunta

deziluzie il supuneti cind fiind ceva mai mare va realiza ca

doar el nu are voie sa minta , doar el trebuie sa se spele

seara pe dinti , doar el este obligat sa vorbeasca frumos.

Daca parintele nu face toate aceste lucruri pe care le

pretinde copilului sa fim convinsi ca nu poate fi vorba de

educatie.

Prin natura lui copilul este egoist si astfel apare

cealalta greseala grava in educatia data de parinti chiar cu

o comportare exemplara - toleranta , ingaduinta , rasfatul. Demult

am auzit o trista istorie care mi-a dat de gindit toata

viata. Bunica mea a avut multi copii. Dar copilul preferat

era o fetita de cinci ani , un inger cu bucle blonde si

ochi albastri pe care o adorau toti ai casei. Dupa o boala

grea , in convalescenta , fetitei i se recomandase un regim

foarte sever. Bunica mea nu a rezistat rugamintilor copilului

de a-i da o prajitura calda scoasa atunci din cuptor. Pina

seara fetita a murit ... Este vorba de o dragoste si o mila

prost intelese de catre adult. Cind ne este mila de copil

sa ne gindim intotdeauna la consecinte. Il vom trimite la

scoala chiar daca afara ploua cu galeata , nu-l vom scuti

de orele de educatie fizica si nu ne vom certa mereu cu

profesorii pentru ca ii dau note proaste. Notele se iau nu

se dau !

Deprinderile muncii intelctuale si fizice se cultiva

la copil inca de la virste fragede. Celui mic ii este lene

sa citeasca , si atunci adultul va recurge la un mic

siretlic : ii va citi el si va lasa intentionat povestea

neterminata in momentul cel mai interesant. Ii va da in

grija mici treburi in casa pe care le va face la inceput

din curiozitate iar apoi din obisnuinta.

Pedagogia moderna este in general impotriva pedepselor,

in special impotriva celor corporale. Totusi daca ne hotarim ,

dupa ce ne gindim indelung si nu prada nervilor si furiei

oarbe , sa-l pedepsim , atunci sa o si facem. Un alt principiu

de educatie sever spune sa nu ameninti niciodata un copil

ca il arunci pe geam , pentru ca daca ai spus-o , arunca-l !

S-au facut teste care au demonstrat ca intr-o casa

in care este o atmosfera incarcata de cearta si ura florilor

de interior nu le merge bine. De ce ar reactiona un sugar

altfel ? Nu trebuie sa ni se impuna , ci sa intelegem ca

numai o atmosfera calma este favorabila dezvoltarii normale

a unui om. Bunicile , matusile sunt nepretuite intr-o casa cu

un copil , de ce nu le-am trece cu vederea micile slabiciuni

datorate virstei si ne iritam in mod inutil provocind

scandaluri interminabile ?

Daca din anumite motive il rogi pe copil sa spuna o

singura minciuna , de exemplu , sa raspunda la telefon ca nu

esti acasa , el va descoperi imediat in asta un mijloc comod

de a iesi din orice incurcatura. Si cum vor proceda parintii

pentru a-l convinge ca exista minciuni conventionale permise

si altele grave , nepermise ? Adevarul este pentru copii

absolut. Ce devine absolutul daca sunt doua feluri de adevar ?

Sau cum sa inveti un copil sa se poarte corect la masa

cind noi insine mestecam zgomotos , cum sa-l invatam sa fie

punctual cind noi suntem vesnic in intirziere ?

Revenim la arta de a trai. Si in acest domeniu

exemplul parintilor este deosebit de important. Prin natura sa

copilul nu este politicos. Este un mic egoist caruia

experienta nu i-a demonstrat inca necesitatea bunelor maniere ,

acestea fiind de natura sociala. Copilul considera ca bunele

maniere formeaza un sistem inventat de adulti pentru a-i

face lui viata amara. Cind i se cere pentru a suta oara sa

salute , sa intinda mina , sa taca , si vede ca cei mari

neglijeaza toate aceste reguli , sa nu ne mire ca aceste

observatii devin vorbe goale.

Este important ca inca de cind copilul incepe sa

vorbeasca sa fie ajutat sa se exprime normal. Trebuie sa-l

corectam in permanenta si sa nu acceptam cuvintele stilcite ,

sub pretextul ca sunt dragute. Obiceiul de a numi totul in

jur prin diminutive sau onomatopee - ciinele este ham-ham ,

pisica - miau , vaca - muu , etc. va obliga copilul la virsta

scolara sa mai invete o limba , si va risca sa devina

ridicol intre colegii crescuti de parinti cu mai multa minte

decit noi.

Nu numai in domeniul vocabularului este importanta

respectarea personalitatii in devenire a copilului. De exemplu

ordinele date fara sens , fara alt scop decit de a stabili

autoritatea parintilor , sunt imediat percepute ca atare de

copii si executate in consecinta ! Sa-l opresti sa se joace

numai pentru ca asa ai tu chef , este o ofensa adusa

sufletului delicat al copilului , iar sa repeti deseori

aceasta interdictie va duce la o revolta justificata din

partea lui care il va inrai de mic.

Unui copil trebuie sa i se multumeasca dupa ce a

fost rugat sa faca un serviciu oarecare. Daca parintii

neglijeaza aceasta datorie , copilul nu va intirzia sa conchida

ca politetea se imparte in mod ciudat in aceasta lume si

nu se va indragosti niciodata cu adevarat de magicele

cuvinte : Te rog frumos ! , Multumesc mult ! Si cit de greu ii

va fi fara ele in viata !

Pentru a patrunde in inteligenta si inima unui micut

cea mai buna cale este aceea de a ne imagina noi insine

ca fiind de virsta lui. Aceast efort ne va permite sa

intelegem problemele ce il framinta , sa avem rabdare fata de

nevoia lui neincetata de a pune intrebari , de a motiva

sfaturile pe care i le dam mereu. Chiar si noi , maturii ,

avem nevoie de cineva in fata caruia sa ne deschidem

sufletul , el de ce nu ar avea ?

Ca toate operele intr-adevar mari , educatia este

dificila dar plina de satisfactii. Daca n-am fost noi insine

tipul copilului model , sau chiar daca am fost , n-avem

dreptul sa luam in tragic micile pozne si traznai inerente

copilariei. Trebuie , dimpotriva , sa ne gindim ca ele

caracterizeaza , aceasta virsta. Bineinteles vom lua masuri daca

obrazniciile vor merge prea departe , dar , chiar si in acest

caz , vom face apel la intelegerea si la bunavointa pustiului,

metoda infinit mai eficienta decit cea dictatoriala. O

explicatie in citeva cuvinte este in aceasta situatie mai

potrivita , decit o criza de nervi. Dar sa nu insistam daca

nu l-am convins din prima incercare , ci sa revenim alta

data cu alte argumente. In loc sa tipam permanent - Nu pune

mina ! - mult mai practic ar fi sa-i indepartam din cale

obiectele pe care nu are voie sa le atinga - de exemplu , o

cratita cu apa clocotita sau o statueta valoroasa. Parintii

care se preocupa de viitorul copiilor lor nu le permit

niciodata sa treaca usor peste problemele ce tin de cinste ,

onoare , curaj sau onoarea celorlalti. Inca de la virsta

scolara se disting foarte bine cei care dau din coate fara

scrupule , cei care se imping cu tot dinadinsul in fata , cei

care practica delatiunea , cei care lingusesc , defecte grave

care se vor amplifica in timpul vietii. Sa le observam la

timp si sa le corectam cu tact.

O problema delicata sunt banii si nu numai pentru cei

mici ci si pentru adulti. Cum mai toti avem bani putini ar

fi bine ca si cel mai mic din casa sa stie ca anumite

lucruri sunt mai pretioase decit valorile materiale si nu pot

fi obtinute cu bani. Dati-i exemplul casei incendiate ,

situatie in care dispare tot ce ai strins o viata iar omul

s-a salvat numai cu ce avea in minte si o poate lua

oricind de la capat.

Dar copilul traieste in societate , tentatiile sunt

mari , unii colegi au haine si jucarii frumoase , maninca numai

lucruri bune , vin la scoala cu masina , etc. Cum sa-l faci

sa inteleaga aceasta nedreptate : ca altii au tot ce-si

doresc si el nu ! Cum sa-l convingi ca in lumea asta banii

nu sunt totul si ca exista lucruri infinit mai pretioase

decit ei ? Incercati sa-i vorbiti despre Onasis , unul dintre

cei mai bogati oameni din lume , care a murit invins de

cancer ca cel mai sarac cersetor , va intelege cit de

pretioasa este sanatatea ; sau despre tiganii care desi sunt

plini de bani , traiesc in mizerie si nu-i respecta nimeni.

Sau dati-i ce exemple vreti numai sa-l convingeti ca a trai

frumos nu este sinonim cu a avea bani. Si in acest domeniu ,

ca si in altele , exista din partea parintilor , care ei

insisi nu stiu sa traiasca frumos , adica normal , doua

comportamente diferite , nocive amindoua dezvoltarii normale a

copilului atunci cind se depaseste o anumita limita. Sa fim

bine intelesi , daca cei virstnici nu stiu sa-si chibzuiasca

bine veniturile , si orice suma de bani ar avea nu va fi

niciodata suficienta , atunci nici tinerii nu vor sti ce sa

faca cu banii in viata. Daca ai o barca vrei un yaht , daca

ai un yaht vrei un vapor , daca il ai vrei un transatlantic

s.a.m.d. Este foarte bine sa-ti doresti mereu ceva , nu aici

este problema , important este sa poti sa obtii ceea iti ce

doresti cu mijloace cinstite. Si mai ales sa sti sa

stabilesti ordinea prioritatilor in a obtine ceva.

Prima atitudine gresita la care ne refeream este a

parintilor care nu ofera copiilor nici macar strictul necesar

lamentindu-se permanent ca nu au de unde. Copilul va intelege,

va fi de buna credinta , va renunta la orice pretentie. Dar

daca tot l-am introdus in probleme care nu il privesc , va

protesta la un moment dat impotriva vitrinei cu bibelouri

pentru care se fac atitea sacrificii si pe care el le

detesta sau va observa ca se dau prea multi bani pe bautura

sau la coaforul mamei , iar el nu are bani nici de o carte.

Celalalt comportament , la fel de des intilnit , este

cel al parintelui martir , victima : nu am avut noi ( sau am

avut , nu conteaza motivatia ) sa aiba el , sa nu-i lipseasca

nimic , doar pentru el muncim. Daca in primul caz riscurile

deformarii caracterului sunt mai mici , pentru ca de obicei

cel frustrat se ambitioneaza sa aiba cit mai repede propriile

sale venituri , in cel de-al doilea caz urmarile sunt foarte

grave. Cind copilul stie ca i se cuvine totul , cind are

totul , cind cei mari trudesc din greu pentru a obtine bani

ca sa-i satisfaca toate mofturile nu mai au timp sa-l si

educe. Nu mai au putere nici sa stea de vorba omeneste cu

el , si ramas singur pustiul isi va chinui mintea cu ce sa

le mai ceara , si ce sa-si mai doreasca. Este infinit mai

placut sa pretinda decit sa " restituie " , adica sa invete

macar bine la scoala. Astfel de situatii au intotdeauna un

final dramatic deoarece parintii care au sacrificat totul se

vor simti nedreptatiti , deorece nimeni nu le va rasplati

sacrificiile facute , iar copii spre marea lor surprindere ,

ajunsi adulti le vor face reprosuri : " eu eram copil , te-ai

luat dupa mintea mea sa-mi cumperi calculator cind eu nu

stiam bine tabla inmultirii ?! cu banii dati pe trenuletele

scumpe pe care mi le-ai luat cind eram mic puteai sa-mi

platesti un profesor de franceza sau orice alta limba straina

si realizam ceva in viata ", etc , etc. Parintii se vor apara

la rindul lor spunind ca ei au incercat sa-i invete cit mai

multe lucruri si pian si vioara si tenis si limbi straine

si matematica dar " nu s-a prins nimic de el ". In aceste

familii nu va domni pacea niciodata. Banii nu sunt necesari

decit cind nu-i ai. Deci sa chibzuim bine ce facem cu ei

ca sa nu ne amarasca viata ci s-o faca agreabila. Cind vom

intelege oare o data pentru totdeauna ca nu este vina

copilului ca a ajuns un neispravit , ci numai a noastra ? Ne

referim bineinteles la copii inzestrati normal.

Revenim la viata in familie.Trebuie sa-i invatam pe

copii cum sa se imbrace , cum sa manince si ca toate

acestea sunt tot atit de importante pentru ei ca pentru

toata lumea. Parintii trebuie sa aiba grija ca lingura sa

fie dusa la gura cu virful inainte , ca tacimurile sa fie

tinute in mod corect , ca inghititurile sa fie mici , gura

inchisa in timpul mestecarii , buzele sterse dupa ce se bea ,

etc. Copii nu trebuie sa se joace cu mincarea , nu trebuie

sa-i intrerupa pa adulti , trebuie sa treaca in general

neobservati. S-a renuntat la obiceiul de a li se da sa

manince in camera lor , dar asta nu le da dreptul sa tulbure

mesele familiale. Este important sa luam masuri in plus cind

luam copii la restaurant sau intr-un loc public , ceea ce , la

drept vorbind , nu e chiar indicat , caci risca sa produca

necazuri. De altfel nici pentru ei nu este chiar o placere

pentru ca nu poti cere unui copil , chiar perfect educat , sa

cunoasca toate subtilitatile mesei si exista mereu riscul sa

greseasca putin. La fel , in situatia invitatiei la cineva

acasa. Daca nu e vorba de o invitatie la prieteni foarte

buni sau daca pustii nu au cel putin 15 ani vom evita sa-i

luam cu noi. Petrecerile pentru copii sint situatii speciale.

La astfel de vizite ii vom conduce si la dorinta gazdei ii

vom lasa singuri sau vom ramine cu ei. La ora fixata , tot

de gazda , vom veni sa-i luam fara a intirzia.

Un pedagog cunoscut spunea ca decit sa ai un copil

mai bine nu ai niciunul ! Familiile cu doi sau cu mai multi

copii obtin deobicei un climat mult mai favorabil educatiei ,

prin ceea ce numim camaraderie , atenuare a egoismului si

dorinta de a fi de folos celorlalti. Dar daca parintii cu

mai multi copii au bucurii mai mari , deasemeni au si

obligatii mai mari. In primul rind de a fi drepti cu

fiecare , de a nu avea preferinte , apoi , de a avea grija ca

niciunul dintre copii sa nu aiba asupra celorlalti o

influenta periculoasa , ceea ce ar aduce prejudicii vietii

comune. Sa-ti petreci copilaria printre frati si surori

inseamna sa treci printr-o scoala inalta de camaraderie si

fair - play. Retineti un principiu " sfint " de educatie : intr-o

casa cu trei membrii de familie - tata , mama si un copil -

o ciorba se imparte in trei ; intr-o casa cu zece membrii ,

se imparte ... in zece s.a.m.d. Trebuie deci sa-i obisnuim pe

copii inca din primii ani , nu numai sa-si revendice

drepturile ci sa aiba grija si de ceilalti. Apropos de aceste

griji fata de ceilalti , e momentul sa spunem ca prima grija

fata de un copil este sa-i dam un prenume posibil. Aceasta

alegere implica mai multe responsabilitati decit s-ar parea.

Copilul isi va purta numele si cind nu va mai fi copil. Sa

evitam deci tot ce tine de moda , tot ce este prea

sofisticat , ceea ce se distinge prin originalitate. E totusi

infinit mai usor sa te plimbi prin viata cind te numesti

Elena sau Maria decit daca te cheama Sue Ellen sau Pamela.

Cum va suna : Sue Ellen Popescu ?! Nu botezati copii cu

diminutive ! Este ridicol sa auzi Doamna ministru Suzanica

Popescu. Daca nu v-am convins rasfoiti intr-o zi cartea de

telefon !

PROBLEME LEGATE DE GENERATII SAU

CONFLICTUL INTRE GENERATII

De la bun inceput trebuie sa precizam ca ideal si

sanatos este ca fiecare generatie sa locuiasca separat. Sau

mai plastic exprimat , tinerii cind devind independenti

material fata de parinti , trebuie " sa-si ia zborul ". Dar

acolo unde din motive obiective , sa zicem criza de locuinte ,

traiesc impreuna parinti si copii , bunici si nepoti , soacre ,

nurori si gineri , intr-un cuvint , persoane apartinind unor

generatii diferite , micile conflicte sint inevitabile si uneori

devin chiar foarte grave. E important totusi ca " razboiul "

inerent dintre generatii sa fie suportabil. Natura umana face

ca tinerii sa fie caracterizati prin nerabdare , iar batrinii

prin experienta. Conflictele se nasc de aici. Fiecare crede ca

are dreptate. Dar cu umor si cu indulgenta de ambele parti

intelegerea care nu trebuie sa lipseasca dintr-o casa va fi

posibila.

Atita vreme cit copii sunt mici , deciziile parintilor

au caracter de lege. Daca , atunci cind se fac mari si

traiesc sub acelasi acoperis cu adultii , nu mai avem de a

face o relatie de subordonare. Consecintele acestei stari de

lucruri , se vad inca din clipa cind un cuplu tinar se muta

spre a trai cu parintii unuia sau altuia dintre soti.

Respectul , politetea , dragostea exista , dar exista si viata

cotidiana cu micile ei frecusuri neincetate. Trebuie ca cei

in virsta sa se convinga de un lucru : amintirea repetata a

vremurilor de altadata nu va rezolva problemele vremurilor

actuale. Ar face mai bine sa-si aminteasca ca si tineretea

lor a fost lipsita de griji , pe care le lasau pe seama

parintilor , si atunci ar adopta o atitudine mai normala

decit cea a regretelor , a proastei dispozitii si a

permanentelor reprosuri.





O familie numeroasa va incerca sa elimine toate

motivele ce pot genera certuri nesfirsite. Nu se va lasa la

intimplare problema cheltuielilor curente. Cei tineri au in mod

cert bani mai putini si nevoi mai mari. Ei vor si o mincare

buna si haine frumoase si vacante placute ; vor sa mearga in

vizite si sa-si primeasca prietenii ; vor sa mearga la

spectacole si sa-si cumpere carti sau discuri. Si cite nu mai

vor ... . Plata telefonului , a luminii , a chiriei sau a

reparatiilor din casa ii plictiseste si ii irita.

Un adevar acceptat de catre toata lumea este legat

de faptul ca noi romanii nu stim sa ne crestem copiii , ca

nu-i pregatim pentru viata. Povestile cu copii unor oameni

foarte bogati din alte tari care isi lasa fii si fiicele

sa cistige un ban cinstit vinzind ziare sau distribuind lapte

pentru a avea propiile lor resurse financiare , nu sunt

inventii ale unor ziaristi dornici de senzational.

Daca suntem din cale afara de ingaduitori cu

pretentiile adolescentului dindu-i bani pentru tigari scumpe ,

discoteci costisitoare , haine elegante , aparate sofisticate etc.

sa nu ne miram ca atunci cind va munci din greu intr-un

serviciu va fi extrem de nemultumit cu salariul pe care-l

primeste. Va constata cu uimire ca banii de buzunar pe care

ii avea fara nici un efort , sunt acum mult mai putini de

cind munceste cinstit ... si va fi nefericit. Vina o vor avea

tot parintii.

Revenind la traiul in comun , normal este sa stabilim

inca de la inceput obligatiile materiale ce revin fiecarei

familii. Un caiet de socoteli tinut zilnic de persoana care

face menajul ( mama , nora , bunica , matusa etc.) este

indispensabil. De asemenea , vor exista plicuri pe care se va

scrie : lumina , telefon , chirie , intretinere - si unde se vor

pune chitantele si banii necesari pentru luna in curs. O

politete elementara cere ca tinerii sa-si plateasca in mod

corect partea ce le revine si sa intrebe cu cit trebuie sa

contribuie cind a intervenit o cheltuiala suplimentara.

Parintii pot la rindul lor sa-i mai ... ierte , sa-i mai

ajute , dar aceste gesturi nu sunt obligatorii si cei mari

nu o vor mai face daca nu li se multumeste de fiecare

data.

O casa este condusa de obicei de catre o singura

persoana pe care o numim gospodina sau stapina casei. Chiar

daca aceasta este foarte muncitoare , organizata , econoama si

amabila sa nu o transformam intr-o sclava sau , mai frumos

spus , intr-o Samanta sau Mary Poppins ! Politetea nu este o

haina pe care o imbraci la zile festive cind iesi in lume !

Vom avea grija ca si noi si copii nostri , pe care ii lasam

in grija acestei persoane ce munceste incredibil de mult , sa

aprecieze efortul pe care ea il face.

- Sa nu-i reprosam ca oul nu este fiert cum ne

place , ca piinea este prea prajita , ca detestam spanacul , ca

mincarea e nesarata , ca bluza nu e bine calcata etc , etc.

Ne abtinem de la oricefel de observatii ; daca nu ne place

ceva sa ne facem singuri. Sa nu uitam ca observatia este o

prima forma de pedeapsa.

- Sa intrebam zilnic cu ce putem fi de folos si sa

facem ceea ce ni s-a cerut.

- Sa gindim ceva mai modern si sa vedem ce i se

intimpla baiatului sau barbatului din casa daca isi spala in

fiecare seara sosetele si freaca aragazul sau faianta din

bucatarie. Chiar daca acesta este foarte ocupat , are o functie

importanta , sta toata ziua cu nasul in carti s-ar putea sa

nu ... moara facind aceste treburi marunte ce-i sunt de un

imens ajutor mamei sau sotiei sale.

Pe de alta parte nici stapina casei nu are dreptul

sa-si terorizeze familia lamentindu-se permanent , trimitindu-i

dupa cele mai fanteziste cumparaturi cind i se nazare , sau

sa-i tortureze pe cei din casa , obositi si preocupato de

problemele lor , cu siciitoarea intrebare : ce mincam miine ?

Se poate discuta cel mult menu-ul unei mese festive sau a

mesei de Duminica.

O recomandare utila pentru gospodine - nu va propuneti

intr-o zi mai mult decit puteti face. De exemplu , in ziua

in care faceti piata nu gatiti decit lucruri usoare. Nu va

faceti din munca fizica un drog. Prejudecatile ca treaba nu

se termina niciodata sau ca munca nu omoara pe nimeni sunt

false. Sa ne facem in fiecare zi o lista de treburi si

cumparaturi taind cu satisfactie tot ce am realizat in ziua

respectiva. Iar ce ne depaseste sa cada in sarcina celor din

jur. Explicati-le acest lucru atunci cind stati de vorba

linistit si nu prin tipete si reprosuri cind treburile se

aglomereaza din cauza lipsei dumneavoastra de organizare.

Cind te straduiesti sa traiesti in pace si cind nu

iti disputi folosirea baii , a bucatariei si a dependintelor ,

principalele motive de conflicte se estompeaza. Cind apare un

conflict oarecare trebuie sa ne gindim cum sa-l aplanam , de

fapt acesta este secretul unei vieti agreabile in comun.

Nimic n-o impiedica pe fiica cea mare , care este studenta ,

sa se ofere din cind in cind , sa-i citeasca ziarul matusii

mioape , dar nici pe aceasta sa aiba din cind in cind grija

de copii. Exista o multime de mijloace pentru a transforma o

casa in care locuiesc mai multi , intr-un loc agreabil , unde

sa se vina cu placere. Cu doua conditii : sa se delimiteze

strict treburile ce revin fiecaruia si sa se lase la usa

nervii acumulati la serviciu sau in oras. Un zimbet o vorba

buna sau o floare fac minuni intr-o casa. Dar atentie :

aceste gesturi sunt obligatorii zilnic.




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta