Tn cazul cheltuielilor fixe analiza isi propune sa determine cauzele care au condus la modificari ale cheltuielilor fixe unitare reprezentate prin indicatorul nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei desfaceri, intrucat acesta se modifica si nu volumul total al cheltuielilor fixe, care reprezinta o valoare constanta.

Nch.f. = Ch f *1000 CA –factor cantitativ

CA

Analiza factoriala a cheltuielilor totale:

Cheltuieli totale =Cheltuieli fixe + Cheltuieli variabile, iar analiza factoriala a cheltuielilor totale are in vedere modalitatea de formare a acestora.

Cheltuieli totale = CA * Nch.t. * 1/1000

DCh.t. DCA

DNch.t. DNch.v. Dgi

DNcvi

 

DNch.f. DCA

DCh.f.

Analiza principalelor categorii de cheltuieli:

1.Analiza cheltuielilor cu personalul

2.Analiza cheltuielilor cu transportul

3.Analiza cheltuielilor de stocare sau de depozitare

4.Analiza cheltuielilor financiare

1.Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul sunt alcatuite din urmatoarele componente:

-salariile personalului angajat;

-cheltuielile de protectie si asigurare sociala (CAS si contributia la ajutorul de somaj);

-alte cheltuieli cu personalul, respectiv premiile.

Din punct de vedere al analizei toate cheltuielile cu personalul formeaza fondul de salarii. Problematica analizei acestei categorii de cheltuiala include urmatoarele aspecte:

a).-caracterizarea generala a fondului de salarii;

b).-analiza factoriala a fondului de salarii;

c).-analiza corelatiei dintre volumul de activitate si fondul de salarii.

a)Caracterizarea generala a fondului de salarii se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

1.-modificarea absoluta a fondului de salarii; important pentru intreprindere este ca intotdeauna cresterea fondului de salarii sa fie justificata. Aceasta justificare poate sa rezulte din urmatoarele cauze: cresterea numarului de salariati, respectiv cresterea ponderii salariatilor cu pregatire medie si superioara sau cresterea vechimii in munca sau cresterea ponderii personalului cu calificare superioara.

DFs =Fs₁ –Fs₀

2.Modificarea relativa a fondului de salarii:

DFs^%=Fs₁-Fs_a unde Fs_a =fond de salarii admisibil

Fs_a =Fs₀ * I_CA

100

Acest indicator se poate evalua astfel:daca modificarea relativa a Fs este mai mare de 0 inseamna ca Fs₁>Fs_a adica intreprinderea realizeaza o depasire a fondului de salarii urmare directa a faptului ca fondul de salarii al intreprinderii creste intr-un ritm mai rapid in raport cu ritmul CA.Daca DFs^%<0 rezulta fondul de salarii din perioada curenta Fs₁<Fs_a,adica intreprinderea realizeaza o economie la categoria, cheltuieli cu salariile.

3.Nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei desfaceri:

Ns = Fs *1000

CA

Se considera favorabila pentru intreprindere situatia in care nivelul cheltuielilor cu salariile la 1000 lei desfaceri din perioada curenta este mai mic decat nivelul cheltuielilor cu salarii la 1000 lei desfaceri din perioada anterioara.

Fondul de salarii poate fi descompus intr-o componenta variabila care desemneaza ansamblul cheltuielilor cu personalul direct productiv si intr-o componenta constanta reprezentata de cheltuielile cu pesonalul de conducere si administrativ. Partea constanta a fondului de salarii ar trebui sa nu se modifice.

b).-Analiza factoriala a fondului de salarii:

Prin analiza factoriala se stabilesc acele cauze sau imprejurari care contribuie la modificarea fondului de salarii (Fs).

Modele de analiza factoriala:

1.Primul model are in vedere dependenta fondului de salarii de volumul de activitate desfasurata, respectiv de CA realizata.Tn aceasta situatie modelul de analiza este urmatorul:

Fs =CA * Ns * 1/1000 =Np * W_a^s * ag_in_csi

100

DFs DCA DNp

DW_a^s(volum al desfacerilor pe salariat)

DNs Dg_i

Dn_csi

Fs =Np * W_a^s * ( ag_in_csi + Ncsc)

100

Ncsc –nivelul cheltuielilor salariale constante

Ncs –nivelul cheltuielilor salariale variabile

2.Al doilea model evidentiaza legatura dintre fondul de salarii si salariul mediu annual pe fiecare angajat al intreprinderii. Conform acestui model, Fs se poate modifica, ca urmare a modificarii numarului de personal si a modificarii salariului mediu annual.

Fs = Np * Sa =Np * W_a^s * Ns *1/1000

DFs DNp

DSa DW_a^s

DNs

Exemplu: Se dau urmatoarele date:

Sector de activitate

CA(mil) Ns (%) Np(pers) g% 0 1 0 1 0 1 0 1

A	200	800	150	120			20	40
B	800	1200	250	300			80	60
TOTAL	1000	2000	230	228	70	100	100	100

 

Fs =CA *Ns *1/1000 =Np *W_a^s *a g_in_si *1/1000

100

Ns₀ =ag_i0n_sio =200*150+80*250 =230%

1. 100

Ns₁ = ag_i1n_si1 = 40*120+60*300 =228%

100. 100

W_a^s = CA W_a0^s = 1000 =14,29 mil

Np 70

W_a1^s = 2000 =20 mil

100

1.DFs = Fs₁ –Fs₀ =CA₁*Ns₁*1/1000 – CA₀*Ns₀*1/1000 =226 mil

1.DFs^(CA)=CA₁*Ns₀*1/1000 – CA₀*Ns₀*1/1000 =230 mil

1.1.DFs^(Np)=Np₁*W_a0^s*Ns₀*1/1000 – Np₀*W_a0^s*Ns₀*1/1000=99 mil

1.2.DFs^(Was)=Np₁*W_a1^s*Ns₀*1/1000 –Np₁*W_a0^s*Ns₀*1/1000=131 mil

2.DFs^(Ns)=CA₁*Ns₁*1/1000 – CA₁*Ns₀*1/1000 = - 4 mil

2.1.DFs^(gi)=CA₁* ag_i1n_{si 0}*1/1000 – CA₁* ag_i0n_si0*1/1000

100. 100

=(CA₁ *(N_S^R – Ns₀) *1/1000) = - 40 mil

N_S^R = ag_i1n_si0 = 40*150+60*250 =210%

100. 100

2.2. DFs⁽nsi) =CA₁* ag_i1n_si1 *1/1000 – CA₁* ag_i1n_si0 *1/1000

100. 100

=CA₁*(Ns₁ – Ns^R) *1/1000 = 36 mil

DFs DCA DNp 99mil

230mil DW_a^s 131 mil

DNs Dgi - 40mil

- 4mil D n_si 36 mil

Aceasta modificare in sensul cresterii a fondului de salarii este o situatie favorabila pentru intreprindere intrucat aceasta a fost posibila ca urmare a modificarii CA (crestere) si a reducerii Ns la 1000 lei desfaceri. Modificarea in sensul reducerii Ns la 1000 lei desfaceri a fosr urmarea modificarii structurii pe sectoare. Tn ansamblu influenta lui gi este negativa.

c).-Analiza corelatiei dintre volumul de activitate si fondul de salarii:

Tn activitatea economica, intreprinderea, pentru a-si asigura prosperitatea trebuie sa respecte corelatia fundamentala dintre volumul de activitate si fondul de salarii. Aceasta corelatie trebuie inteleasa in sensul ca ritmul de crestere al CA trebuie sa fie mai mare decat ritmul de crestere al fondului de salarii.

Din punctul de vedere al analizei,aceasta corelatie poate fi evidentiata cu ajutorul modelului de analiza factoriala a nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei desfaceri.

Ns = Fs *1/1000

CA

2.Analiza cheltuielilor cu transportul marfurilor:

Efectuarea transportului marfurilor de la furnizor spre comerciant necesita un volum al cheltuielilor de transport .Acest volum al cheltuielilor de transport se modifica odata cu modificarea indicatorului de rezultat, respectiv modificarea CA.

Dinamica cheltuielilor de transport poate fi pusa in evidenta cu ajutorul urmatorilor indicatori:

-modificarea absoluta a cheltuielilor de transport;

-modificarea relativa;

-nivelul cheltuielilor de transport la 1000 lei desfaceri.

Tn activitatea prectica, sporirea cheltuielilor de transport de la o perioada la alta se datoreaza atat actiunii unor factori obiectivi cat si actiunii unor factori subiectivi.

Tn categoria factorilor obiectivi avem:

-cresterea volumului transportului de marfuri de la furnizor la comerciant;

-folosirea unor mijloace de transport mai scumpe;

-modificarea structurii desfacerilor intreprinderii in sensul cresterii ponderii acelor produse care implica un volum mai mare de cheltuiala, dar care aduc un profit mai mare intreprinderii;

-cresterea pretului combustibilului.

Tn categoria factorilor subiectivi (au influenta negativa) :

-neutilizarea la capacitate a mijloacelor de transport ;

-efectuarea unor curse necomerciale (“in gol”) ;

-cresterea timpilor de stationare pentru operatiunile de incarcare-descarcare.

Analiza factoriala a cheltuielilor de transport

Presupune modele de analiza factoriala.Primul model are in vedere dependenta cheltuielilor de transport de CA :

Chtp = CA * N_Chtp *1/1000 =CA * ag_in_chtp *1/1000

100

Al doilea model este aplicabil numai la transporturile auto si presupune ca volumul cheltuielilor de transport se poate modifica, urmare a unor cauze intre care:

-cantitatea totala de marfuri transportate;

-distanta medie de transport;

-costul mediu al unei unitati de cantitate transportata .

Chtp = q * d * c unde:

d -distanta medie de transport ;

q -cantitatea transportata;

c - costul mediu de transport al unei tone de marfa pe distanta de 1 Km.

 

3.Analiza cheltuielilor de stocare sau depozitare :

Din punct de vedere structural cheltuielile de stocare sunt alcatuite din urmatoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuieli de reaprovizionare;

-cheltuieli cu intretinerea marfurilor in stoc;

-cheltuieli legate de stocurile cu miscare lenta ;

-cheltuieli cu ruptura de stoc;

-cheltuieli legate de imobilizarea capitalului in stoc.

Cheltuielile de reaprovizionare includ:

-cheltuieli de negociere;

-cheltuieli legate de contactarea furnizorilor;

-cheltuieli cu corespondenta comerciala;

-cheltuieli cu receptionarea marfurilor.

Se considera ca toate aceste componente ale cheltuielilor de reaprovizionare sunt constante sau fixe pe o comanda, volumul cheltuielilor de aprovizionare variind direct proportional cu numarul de comenzi.

Model de analiza factoriala: Volumul cheltuielilor de reaprovizionare = numarul de comenzi * cheltuiala fixa pe fiecare comanda (Ch_RA).

Cheltuieli cu intretinerea marfurilor in stoc sunt legate de pastrarea, sortarea marfurilor aflate in depozitele firmei. Se considera ca aceste cheltuieli variaza in functie de marimea stocului.

Model de analiza factoriala:

Volumul cheltuielilor cu intretinerea marfurilor in stoc(Ch _i.m.s.) :

Ch_i.m.s. =S *Nch_i.m.s.*1/1000 = D * V *Nch_i.m.s.*1/1000

 

S -stoc mediu

DCh_i.m.s. DS DD

D V

Nch_i.m.s.

 

Cheltuielile legate de stocurile cu miscare lenta - apar indeosebi la marfurile alimentare, iar indicatorul care comensureaza aceste cheltuieli se numeste pierdere.

Pierderea reprezinta diferenta dintre pretul de cumparare si valoarea reziduala. Cheltuiala legata de ruptura de stoc – cuantificarea cheltuielilor legate de ruptura de stoc este posibila daca se are in vedere comportamentul consumatorului:

1.-daca cererea ramane in asteptare – consumatorul nu apeleaza la un alt furnizor, cheltuiala cu ruptura de stoc este echivalenta cu cheltuiala unei reaprovizionari rapide;

2.-cand cererea nu se mentine in asteptare costul rupturii de stoc este echivalent cu pierderea de incasare ca urmare a lipsei de marfa.

Costul capitalului imobilizat in stoc – aceasta cheltuiala se cuantifica in functie de natura capitalului din care se finanteaza stocul.