j1o8oq
Procedeele didactice reprezinta operatiile subordonate actiunii declansate la nivelul metodei de instruire propusa de profesor si adoptata de elev. Ele includ "tehnici mai limitate de actiune" care "contribuie la practicarea unei metode". in diferite conditii si situatii concrete ( Cerghit, Ioan, , . -).
Definirea operationala a conceptului evidentiaza faptul ca procedeul constituie "o componenta sau chiar o particularizare a metodei", care conditioneaza - din interior sau din exterior - calitatea acesteia; din interior, prin capacitatea de reordonare a operatiilor in cadrul actiunii declansate la nivelul metodei; din exterior, prin preluarea unor responsabilitati ale metodei in situatia in care aceasta intra intr-un anumit impas sau blocaj pedagogic ( Cucos, Constantin, , .).
Relatia procedeu-metoda didactica angajeaza un ansamblu de interactiuni de mare mobilitate operationala, dependenta de evolutia concreta a activitatii de predare-invatare-evaluare. Astfel, o metoda poate deveai imediat procedeu, la fel cum un procedeu poate fi convertit in metoda atunci cand desfasurarea actiunii didactice o impune. De exemplu, metoda exercitiului, propusa initial de profesorul de limbi straine, devine procedeu in cadrul metodei conversatiei in momentul in care clasa de elevi realizeaza stapanirea deplina a materiei. Invers, profesorul poate renunta la metoda conversatiei, proiectata initial, in cazui constatarii unor probleme care solicita promovarea exercitiului de la statutul de procedeu didactic ia cel de metoda didactica, determinanta pentru desfasurarea cu succes a activitatii de predare-invatare-evaluare.
Majoritatea metodelor de instruire au capacitatea de a functiona ca procedee didactice convertibile in metode, pe parcursul desfasurarii activitatii de predare-invatare-evaluare. Exercitiul este, din acest punct de vedere, un procedeu cu mari resurse pedagogice. El trebuie inclus in structura oricarei metode datorita, posibilitatilor sale de promovare imediata la conducerea actiunii didactice, ca metoda efectiva de predare-invatare-evaluare.
Practic fiecare metoda are capacitatea de convertire rapida a statutului sau functional, la nivelul unui procedeu didactic cu resurse operationale active in interiorul actiunii declansate. Asemenea resurse sunt evidente mai ales in cazul urmatoarelor metode: conversatia, munca cu manualul, reflectia (din categora metodelor in care predomina actiunea de comunicare); observarea, demonstratia (din categoria metodelor in care predomina actiunea de cercetare); lucrarile practice, jocul (din categoria metodelor in care predomina actiunea practica, operationala); instruirea asistata pe calculator (din categoria metodelor in care predomina programarea speciala a instruirii).
Pe de alta parte, este semnalata "intersanjabilitatea metoda-procedeu", evidenta. la nivelul sistemului metodelor de instruire, prin numeroase exemple de cupluri care contribuie astfel la realizarea obiectivelor activitatii didactice: demonstratia, procedeu in cadrul metodei explicatiei; explicatia, procedeu in cadrul metodei demonstratiei; problematizarea, procedeu in cadrul metodei conversatiei; conversatia, procedeu in cadrul metodei problematizarii (...) - Surdu, Emil, , .-.
Asemenea raporturi de convertire potentiala intre metoda si procedeu - existente, in diferite variante la nivelul sistemului de metode didactice, pe verticala si orizontala acestuia - probeaza deschiderea si mobilitatea deosebita a discursului metodologic propriu activitatii de predare-invatare-evaluare. Aceasta deschidere si mobilitate sustine caracterul plurifunctional al procedeelor didactice care marcheaza definitoriu "operatiile prin care se realizeaza efectiv actiunea metodei" ( Cerghit. Ioan. Oprescu, Nicolae, , . -).
In perspectiva curriculara, fiecare metoda - fiind conceputa ca metoda de predare-invatare-evaluare - include procedee de evaluare, aplicabile in diferite contexte si situatii didactice. Aceste procedee - tratate altfel ca strategii didactice stimulative ( Nicola, Ioan, , .-) sunt integrabile la nivelul oricarei metode, cu anumite predispozitii de natura tehnologica:
- chestionarea orala, procedeu didactic aplicabil practic la nivelul intregului sistem al metodelor, cu implicatii specifice in cadrul conversatiei euristice;
- lucrarile scrise/de control, procedeu didactic aplicabil mai ales in cadrul metodei demonstratiei, metodei problematizarii, metodei algoritmizarii (...);
- lucrarile practice, procedeu didactic aplicabil mai ales.in cadrul metodei observatiei, metodei experimentului, metodei modelarii (...);
- testele docimologice, scarile de apreciere, procedee didactice aplicabile la nivelul intregului sistem al metodelor de instruire.