t2l18lu
Problematizarea este o metoda didactica/de invatamant cu resurse pedagogice deosebite care urmareste realizarea obiectivelor propuse la nivelul activitatii de predare-invatare-evaluare prin lansarea si rezolvarea unor situatii-probIerna. De remarcat multifunctionalitatea structurala a acestei metode "care intra usor in combinatie cu alte metode: lucrari experimentale, analiza de caz. dezbaterea, expunerea, lucrarile practice etc." (Cerghit, Ioan, , . ).
intelegerea acestei metode presupune stapanirea conceptului pedagogic de situa-tie-problema, care "desemneaza o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati (de ordin cognitiv si motivational) incompatible in tre ele - pe o parte experienta trecuta, iar pe de alta parte elementul de noutate si de surpriza, necunoscutul, cu care este confruntat" elevul, studentul etc. (Cerghit, Ioan, , . ).
Conceptul pedagogic de situatie-problema nu trebuie confundat cu conceptul pedagogic de problema, care presupune o sarcina didactica rezolvabila prin aplicarea u-nor cunostinte dobandite anterior pe o cale de investigatie liniara, care angajeaza un procent de reusita scolara cu probabilitate maxima.
Rezolvarea situatiei-problema solicita reorganizarea si chiar restructurarea cunostintelor dobandite anterior pe o cale de investigatie caracterizata funciar prin provocarea, sesizarea si valorificarea unui "conflict epistemic" intre ceea ce elevul stia inaintea angajarii metodei problematizarii si ceea ce i se cere elevului intr-un nou context pedagogic si social.
Aplicarea cunostintelor dobandite (productiva in cazul rezolvarii unei probleme) este ineficienta in cazul rezolvarii unei situatii-problema. care solicita reconsiderarea experientei cognitive dobandite in sensul altor criterii valorice, impuse de evolutia stiintei si a vietii sociale sau de procesul adaptarii unor cerinte generale la conditii particulare si concrete, teritoriale si locale.
Functionalitatea pedagogica a problematizarii implica angajarea urmatoarei structuri de organizare a acestei metode:
- formularea problemei la nivelul unei situatii-problema, activitate proiectata si realizata de cadrul didactic in termenii asumarii unor obiective pedagogice specifice si concrete;
- sesizarea si constientizarea "conflictului epistemic", activitate realizata de elevi sub indrumarea cadrului didactic;
- restructurarea cunostintelor si a capacitatilor dobandite de elevi, necesara pentru rezolvarea conflictului epistemic sesizat pe circuitul gandire convergenta - gandire divergenta;
- rezolvarea situatiei-problema prin valorificarea deplina a resurselor de creativitate proprii gandirii divergente.
Din perspectiva "principalului izvor al invatarii", problematizarea apare ca o metoda didactica in care predomina actiunea de comunicare ( Cerghit. Ioan, ). Activitatea de proiectare a unor situatii-problema este deschisa insa si celorlalte categorii de metode didactice in care predomina actiunea de cercetare, actiunea practica sau actiunea de proiectare speciala a instruirii. Problematizarea devine astfel o strategie didactica eficienta in planul proiectarii curricualre a activitatii de predare-invata-reIevaluare. - Metodele didactice/de invatamant, Strategia pedagogica.