Asa cum sugereaza si numele, baza acestui sistem este o retea de sateliti, ce mijlocesc comunicatiile intre doua statii, apropiate sau la distante foarte mari una de cealalta. m9i7iv
Nevoia unor comunicatii de un nivel calitativ ridicat, la inceput iar mai apoi transmisii de tip fax, comunicatii audio-video, telex , la viteze din ce in ce mai mari, a pus stiinta si cercetarile din domeniul aerospatial la grea incercare.
Prima lansare a unui satelit de comunicatii a fost in 1960 de Statele Unite ale Americii, cu numele de Echo1. Fiind inceputul erei comunicatiilor prin satelit, Echo1 era practic un satelit pasiv, un fel de Strat F si E pentru comunicatiile radio. In 1964 este lansat un al doilea satelit de acest tip, Echo2, avand acelasi principiu de satelit pasiv. Ce era de fapt acest satelit pasiv, era un balon din plastic acoperit cu un strat de aluminiu, Echo1 avand un diametru de 30 de metrii iar Echo2 41 metrii. Principiu de functionare al acestui nou sistem era reflexia undelor transmise de statiile de uscat de acesti sateliti. Sistemul s-a dovedit inca de la inceput a fi nesatisfacator, deoarece necesita puteri foarte mari pentru statiile de emisie, iar la receptie era nevoie de antene uriase.
Aceste inconveniente au dus la realizarea unor sateliti in sistem activ, adica echipati cu mijloace de receptie, amplificare si transmisie. Primul satelit de acest tip s-a numit Score si folosea o banda magnetica pe care inregistra mesajele primite de la statiile deasupra carora se afla ,iar in momentul in care trecea deasupra unei statii de receptie retransmitea aceste mesaje.
Telstar1, lansat de American Telephone and Telegraph Company in 1962 isi propune realizarea unor transmisii directe de televiziune intre Statele Unite, Europa si Japonia, si putea prelua cateva sute de canale audio. Lansat pe o orbita eliptica, inclinata cu 45? fata de planul ecuatorial, Telstar1 media traficul dintre doua statii pentru o perioada redusa de timp, la fiecare revolutie, si atunci cand statiile erau in vedere directa, pentru satelit.
Pentru inlaturarea si acestui neajuns s-a recurs la solutia satelitilor geostationari, fiecare din acestia acoperind o arie geografica bine precizata, 24 de ore din 24. Satelitii sunt plasati pe orbite ecuatoriale, la o altitudine de 35800 km, primul astfel de satelit a fost Syncom2 lansat de NASA in 1963.
Ulterior, odata cu realizarea unor echipamente din ce in ce mai sofisticate, au „urcat” pe orbita alti si alti sateliti, ajungandu-se in 1971, cand a fost lansat primul satelit din generatia Intelsat4 la 4000 de canale audio, iar in 1989 cu seria Intelsat6 ce foloseste o tehnologie speciala SS-TDMA(satellite swiched-time division multiple access) la 24000 legaturi telefonice.
Intrucat costurile tehnologiilor ce se aplicau acestor sateliti erau extrem de ridicate, fiind tehnologii de ultima ora, si neputand fi acoperite, atat costurile cat si tehnologia, de o singura companie, necesitatea crearii unor corporatii, organizatii era mai mult decat evidenta. In acest fel au luat fiinta in 1963 Comunications Satellite Corporation (COMSAT), in 1964 International Telecommunications Satellite Organization (INTELSAT), Europe’s Eutalsat, America’s Telstar, Galaxy.
La 3 septembrie 1979 se pun bazele unei organizatii internationale „International Mobile Satellite Organization” fiind o retea de telecomunicatii, ce inlesneste transmisii digitale de tip data, telefonie, transmisii facsimil intre statiile de uscat, de pe mare sau aero. Acordand o mai mare atentie domeniului maritim organizatia mai este cunoscuta si sub numele de „International Maritime Satellite Organization”, dar se revine la denumirea initiala cand aceasta s-a extins incluzand in 1985 comunicatiile aeronautice si in 1988 pe cele de la uscat.
In 1982 a fost introdus primul sistem INMARSAT numindu-se INMARSAT-A. Aceasta asigurand comunicatiile maritime de baza si imbunatatirea serviciilor de alerta in caz de primejdie, urgenta si securitate.
INMARSAT-B este introdus in 1994 si reprezinta varianta digitala a primului sistem, cele doua sisteme coexistand practic.
INMARSAT-C introdus in 1991 pentru a completa echipamentul INMARSAT-A, cu toate ca nu dispune de comunicatii audio acestea fiind insa suplinite de transmisii de tip text, data, MSI (Maritime Safety Information), si bineanteles alerte de primejdie, ceeace a determinat IMO (International Maritime Organization) sa accepte INMARSAT-C ca facand parte din GMDSS.
INMARSAT-M a fost introdus in decembrie 1992, pentru a completa serviciile oferite de echipamentele INMARSAT anterioare. Noutatile acestui sistem sunt telefonia pe doua cai, transmisii fax si data prin intermediul calculatorului. Deocamdata IMO nu a aprobat ca INMARSAT-M sa fie parte integranta a sistemului GMDSS.
Un ultim echipament este reprezentat de INMARSAT-E ce a fost creat special pentru alertarea statiilor de coasta in situatii de primejdie, folosind pentru aceasta, banda L a unui EPIRB (Emergency Position Indicating Radio Beacon) via satelit.

Asadar, sistemul INMARSAT are in componenta trei componente majore: a) segmentul spatial- constituit dintr-o retea de sateliti; b) statiile de coasta INMARSAT (Coast Earth Station- CES); c) statiile mobile, Ship Earth Station (SES), Land Mobile Earth Station (LMES), Aircraft Earth Station (AES).

Inima acestui sistem este NETWORK OPERATIONS CENTER (NOC) ce isi are cartierul general in capitala Marii Britanii, Londra. Aici sunt monitorizate, coordonate si controlate intreaga retea de sateliti si statii mobile ce fac parte din sistemul INMARSAT, doar pentru partea de echipament propriu-zis.

1.1.1 Segmentul spatial
Formula aleasa de aceasta organizatie internationala, INMARSAT, consta in patru sateliti geostationari, plasati pe orbite ecuatoriale la altitudinea de 35786 km ce reusesc sa acopere intreaga suprafata a Terrei, mai putin regiunile polare, situate la latitudini mai mari de 76? nord si sud, unde satelitul are o elevatie mai mica de 5?.
Dispunerea satelitilor arata astfel:
- Regiunea Oceanului Atlantic de Vest -; AORW ;
- Regiunea Oceanului Atlantic de Est -; AORE;
- Regiunea Oceanului Pacific -; POR;
- Regiunea Oceanului Indian -; IOR;
Acesti sateliti au o „viata” de functiune destul de scurta, si nu datorita unor defectiuni de constructie sau de imbatranirea componentelor electronice de la bord, scoaterea din serviciu se face datorita degradarii morale a acestora, datorita cresterii nivelului comunicatiilor, pentru aceasta fiind nevoie de mai multe linii telefonice disponibile simultan, capacitati din ce in ce mai mari de stocare a mesajelor etc. Si pentru ca stiinta si tehnologia in aceste domenii avanseaza destul de rapid si reuseste sa tina pasul cu cererile de pe piata se lanseaza noi si noi sateliti, fiecare din acestia avand o dublura pentru cazuri de iesire accidentala din serviciu a unui satelit.
Dintre cele mai noi lansari amintesc seriile INMARSAT2 si INMARSAT3.
Cei patru sateliti ai seriei 2 au fost construiti de un consortiu international in frunte cu departamentul Space & Comunications al British Aerospace(in prezent parte a companiei anglo-franceze Matra Marconi Space). Alte parti la acest consortiu: Hughes Aircraft Company, Fokker, Matra, MBB, NEC, si Spar. Sistemele de control si supraveghere a satelitilor de la sol au fost realizate de companiile: CLTC, CNES, SED, Telespazio si Intelsat.
Fiecare din acesti patru sateliti cantareste la lansare 1300 kg si doar 800 kg pe orbita, panourile solare asigurand o putere de 1200 W, durata de vita a acestora fiind calculata la 10 ani.

Satelitul 2F1 locatia POR 179? E
Lansat pe 30 octombrie 1990 de racheta Delta
Intrat in serviciu la 8 Decembrie 1990

Satelitul 2F2 locatia AORW 98? W
Lansat in 5 Martie 1991 cu racheta Delta
Intrat in serviciu pe 13 Aprilie 19991

Satelitul 2F3 locatia IOR 65? E
Lansat pe 16 decembrie 1991 cu racheta Ariane
Intrat in serviciu la 19 ianuarie 1992

Satelitul 2F4 locatia AORE 15,5?W
Lansat in 15 aprilie 1992 de racheta Ariane
Intrat in serviciu la 31 mai 1992.

Satelitii din ultima serie, INMARSAT-3, construita de Lockheed Martin Astro Space si Matra Marconi Space, au un sistem prin care isi pot concentra activitatea pe o anumita arie geografica, unde, spre exemplu densitatea traficului este mai ridicata. Au o greutate de 2066 kg si o putere de efectiva isotropica de radiatie (EIRP)de 48dBW, masura ce arata puterea semnalului pe care satelitul o dezvolta in aria sa de acoperire.
Satelitul 3F1 lansat la 3 Aprilie 1996 cu racheta Atlas Centaur IIA
De la baza Cape Canaveral
Locatia 64,0? E (IOR)
Intrat in serviciu la 11 Mai 1996

Satelitul 3F2 lansat la 6 Septembrie 1996 cu racheta Proton D-1-E
De la baza Baikonur
Locatia 15,5? W (AORE)
Intrat in serviciu in 13 octombrie 1996, 06:00

Satelitul 3F3 lansat in 18 decembrie 1996 cu racheta Atlas Centaur IIA
De la baza Cape Canaveral
Locatia 178? E (POR)
Intrat in serviciu pe 25 Ianuarie 1997, 17:50

Satelitul 3F4 lansat in 3 Iunie 1997 cu racheta Ariane4
De la baza Kourou, Guiana Franceza
Locatia 54?W (AORW)
Intrat in serviciu la 26 Iulie 1997

Satelitul 3F4 lansat cu racheta Ariane4
De la baza Kourou, Guiana Franceza
Locatia 25? E
Este rezerva pentru satelitul 3F2.

1.1.2 Statia de coasta INMARSAT

Sunt statii ce au rolul de a face legitura intre reteaua INMARSAT ti reteaua internationala de telecominucatii, dar si supravegherea retelei INMARSAT.
In prezent sunt cca 41 de astfel de statii de coasta pe intreg cuprinsul pamantului, fiind operate de autoritatea telecomunicatiilor din tara unde statia este locata. O astfel de statie dispune de o antena parabolica cu diametru de 11 -; 14 metrii, prin care se realizeaza legatura cu satelitul, acesta din urma receptionand pe frecventa de 6 GHz si transmite pe 5GHz. Aceeasi antena sau una dedicata este folosita pentru controlul retelei, statia transmite pe 1,6 GHz si receptioneaza de la satelit pe 1,5 GHz.
Statia de coasta ofera minim telex, telefonie, si alerta in caz de primejdie (distress).
1.1.3 Statie coordonatoare de retea (Network Co-ordinating Station -; NCS)

Fiecare regiune oceanica acoperita de cate un satelit INMARSAT are atasata o astfel de statie, ce asista, controleaza si monitorizeaza toate canalele de telex sau telefon intre CES si SES.

1.1.4 Statia de nava

Desemneaza de fapt toate unitatile mobile purtatoare de statii INMARSAT. Pentru ca o unitate sa poata utiliza echipamentul INMARSAT trebuie mai intai facuta comisionarea si instalarea respectivului echipament. Numai dupa aceasta procedura statia va fi capabila sa intre in reteaua INMARSAT.
Exista: a) statii de nava cu un singur canal -; permite navei folosirea doar a unui mod de comunicatie (telex, telefon, data); b) statii de nava cu mai multe canale -; o astfel de nava este capabila de efectuarea de comunicatii multiple in acelasi timp(e.g. pe un canal poate stabili o legatura telefonica, in timp ce pe alt canal poate receptiona un fax).

1.2 Numarul de identificare pentru o statie INMARSAT (Inmarsat Mobile Number -; IMN)

Ca si in cazul echipamentului DSC si sistemul INMARSAT are nevoie de un numar de identificare. Pentru statiile INMARSAT-A numarul de identificare este dat de Compartimentul de Comisionare al INMARSAT-ului din Londra, in timp ce pentru INMARSAT-C, B sau M, numarul de identificare este acordat de ??????????p93.
Numerotarea in INMARSAT
INMARSAT-A 1MID-A Z1 Z2Z3 *)
INMARSAT-B 3MID XXXZZ
INMARSAT-C 4MID XXXZZ
INMARSAT-M 6MID XXXZZ

*) MID-A este dat la de catre comisia ce realizeaza comisionarea statiei.
Z1 este un numar intre 1 si 7;
Z2Z3 poate fi orice numar intre 01 si 77

Pentru INMARSAT-B, C sau M, primul digit(3, 4, 6) este de identificare a tipului de echipament INMARSAT, iar restul este MMSI-ul, in care MID reprezinta codul tarii de pavilion, XXX identificatorul navei, ZZ fiind folosit in cazul unor transmisii speciale precum telefax, data printr-un calculator de la bordul navei, poate fi orice numar intre 10 si 99.
1.2.1 Comisionarea si decomisionarea unei statii INMARSAT
1.2.2 Comisionarea
Asa cum afirmam putin mai inainte, pentru a o statie INMARSAT sa poata intra in retea este necesar ca aceasta sa urmeze procedura de comisionare. Scopul acestei proceduri este de a introduce noua statie in retea si de a face teste prin care sa fie confirmat faptul ca noua statie functioneaza corect atat din punct de vedere tehnic, cat si soft. Tot in cadrul acestei proceduri se completeaza o fisa in care se precizeaza IMN-ul statiei, modelul echipamentului, tara de pavilion a navei, proprietarul navei si autoritatea de decontare.
Testul dureaza aproximativ 24 de ore, timp in care identitatea statiei ce urmeaza a fi introdusa in sistem este facuta cunoscut tuturor CES-urilor.
Procedura de comisionare va fi reluata cand se instaleaza alte terminale, cand se fac schimbari majore terminalelor mai vechi, cand se schimba pavilionul navei
1.2.3 Decomisionarea
Este procedura inversa comisionarii, de scoatere a echipamentului INMARSAT din retea, si se executa atunci cand:
- statia prezinta defectiuni;
- de la respectiva statie au fost transmise mai multe alerte de primejdie ce s-au dovedit a fi false;
- autoritatea de decontare are datorii la INMARSAT;
- nava isi schimba pavilionul; in acest caz se face o decomisionare urmata de o comisionare, prin care nava intra din nou in retea dar cu o identitate noua.
- La cerere.
Daca un terminal a fost decomisionat acesta s-a facut doar pentru traficul comercial, functia de primejdie (distress) ramanand activa, doar daca statia nu are defectiuni.
1.3 Caracteristicile fiecarui sistem INMARSAT
Facilitati INMARSAT-A INMARSAT-B INMARSAT-C INMARSAT-M
Acoperire Global Global Global Global
Greutatea echipaneltului Peste 100 kg Peste 100 kg Mai mult de 4 kg Aproximativ 25kg
Marimea antenei 0,9-1,2 m 0,9 m 0,3 m 0,5 m
Tipul antenei Parabolica girostabilizata Parabolica girostabilizata Omnidirectionala fara parti motrice Parabolica girostabilizata
Tipul comunicatiilor In timp real In timp real Stocate si retransmise In timp real
Voce Da Da Nu Da
Telex Da Da Da Nu
Fax Da Da Nu Da
Data 9600 bps 9600 bps 600 bps 2400 bps
Canal dedicat ptr transmisii data Da Da Da Da
E-mail Da Da Da Da
Apel de grup Da Da Da Da
Safety Net Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat D Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat
Fleet Net Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat Da, daca receptorul EGC al INMARSAT-ului C este instalat
Buton de primejdie Da Da Da Da
Acoperire:
Globala, exceptie facand zonele situate la latitudini mai mari de 76? nord sau sud.

1.4 INMARSAT-A
1.4.1 Facilitati de comunicare
Acestea depind de modelul terminalului folosit, dar exista functii de baza pe care le vom intalni la toate modelele, acestea fiind:
- comunicatii de primejdie (alerta si trafic);
- legaturi telefonice automate;
- legaturi telex automate;
- legaturi facsimil automate;
Facilitatile suplimentare sunt:
- transmisii de date cu viteza medie (2,4-9,6 kilobiti pe secunda);
- transmisii de date cu viteza mare (56 sau 64 kbps);
- imagini TV;
- servicii utilizand un cod de doi digiti
1.4.2 Echipamentul INMARSAT-A
Are doua componente:
- echipament de deasupra puntii (etalon);
- echipamentul din camera radio.
1.4.2.1 Echipamentul de deasupra puntii
Include acel radom de care am amintit la capitolul antene, inclusiv unitatile RF (radio frecventa; transmitatorul si receptorul ), unitatea girostabilizatoare si cea de control a puterii.
Datorita greutatii de peste 100 kg si un gabarit de 1,85 m inaltime si 1,25 latime al radomului, acest echipament este de obicei intalnit la nave mari, petroliere, mineraliere.
Pentru o proxima functinare a antenei din interiorul radomului, acesta din urma va trebui:
- amplasat cat mai sus posibil, in vederea asigurarii antenei vizibilitate pe un orizont cat mai mare;
- „ancorat” foarte solid de suportul sau;
- ferit de bataia antenei radar;
- amplasat la cel putin 3 metrii de compasul magnetic si 5 de antenele HF;
- ferit de fumul de la cosul navei;
- curatat periodic de praf, sare, funingine de la cosul navei etc;

Atunci cand este receptionat sau transmis un mesaj de la sau catre satelit in jurul antenei se formeaza un puternic camp electromagnetic care poate fi periculos pentru sanatate, de aceea este indicat sa se pastreze o distanta fata de o antena in functiune.
1.4.2.2 Echipamentul din cabina radio
Consta intr-o unitate ce controleaza antena, accesul in retea, demodularea semnalului si alte asemenea operatii tehnice, echipament telex, fax si telefonic.

1.4.2.3 Orientarea antenei
Fiind o antena unidirectionala, va trebui in permanenta sa fie orientata spre satelit. Aceasta se face printr-un sistem automat de urmarire a satelitului interesat, indiferent de miscarile pe care le executa nava (ruliu, tangaj sau schimbarea directiei de mars).
Pozitionarea pe un anumit satelit se face manual sau mai nou automat. In modul automat antena baleaza intreg orizontul, memorand punctele in care semnalul de la unul sau mai multi (maxim trei sateliti, si nu pentru ca echipamentul ar avea „memorie scurta” ci pentru ca acesta este maximul de sateliti ce pot fi receptionati simultan, zona aproximativa cu acest maxim este cuprinsa intre 20?est si 20?vest) este optim, apoi pozitionarea facandu-se in functie de satelitul dorit.
Daca pozitionarea se face manual avem nevoie de urmatoarele date:
1. pozitia navei;
2. drumul navei;
3. azimutul la satelit (in functie de pozitia navei);
4. elevatia satelitului (in functie de pozitia navei).

Pozitia navei este necesara in vederea stabilirii satelitului pe care il vom utiliza.

Drumul giro al navei este important pentru sistemul automat de urmarire.

Azimutul
Este unghiul orizontal intre nord adevarat si directia la satelitul vazut de pe nava.

Elevatia
Definita de unghiul sub care se vede satelitul, de pe nava, deasupra orizontului.

Aceste din urma doua elemente, azimutul si elevatia, se pot scoate atat din efemeridele satelitilor cat si din prin intermediul a doua harti.

1.4.3 Comunicatii de primejdie
Serviciile de primejdie, urgenta si securitate au fost introduse in scopul securizarii vietii pe mare, ele fiind accesate si folosite in conformitate cu regulamentul radio stabilit de ITU. Apelurile si mesajele se transmit numai cu autoritatea comandantului sau a persoanei responsabile de nava.
In cazul unor probleme de pronuntie a cuvintelor, modul telex este cel mai indicat. Comunicatiile de primejdie, urgenta si securitate se desfasoara in limba engleza.
Teoretic sistemul INMARSAT a fost gandit sa recunoasca patru grade de prioritate:
- Prioritate III pentru primejdie;
- Prioritate II pentru urgenta;
- Prioritate I pentru securitate;
- Prioritate 0 pentru rutina.
In realitate, sistemul nu are implementate inca toate aceste grade, si se lucreaza cu prioritate III pentru primejdie si prioritate 0 pentru urgenta, securitate si rutina.
1.4.3.1 Cum transmitem o alerta de primejdie prin telex sau telefon

Daca, nava sau o persoana din echipajul navei este in pericol iminent, va fi initiata procedura de primejdie astfel: a. selectarea modului telex sau telefonie; b. selectarea prioritatii de primejdie; c. selectare CES-ului; d. initierea cererii, ce se face in conformitate cu manualul de utilizare a echipamentului; e. daca in timp de 15 secunde CES-ul nu raspunde alerta se repeta; f. in cazul in care contactul a fost stabilit, se va transmite mesajul de primejdie, respectand regulamentului radio, dupa cum urmeaza:
• semnalul de primejdie MAYDAY, telex sau telefonie;
• numele, apelativul radio, sau alte forme de identificare;
• IMN-ul si regiunea oceanica;
• pozitia in longitudine si latitudine;
• natura primejdiei;
• tipul de asistenta solicitata;
• alte informatii ce ar putea ajuta echipele de salvare.

Alerta de primejdie este dirijata de catre CES spre un centru coordonat de cautare si salvare(Rescue Co-odination Center -; RCC). De cele mai multe ori dupa receptionarea apelului cu gradul de prioritate III, legatura se transfera automat spre un RCC asociat, alteori este nevoie de a forma (telefon) sau a insera (telex) cod al RCC-ului.
1.4.4 Prioritatea de urgenta si securitate
Gradul de prioritate pentru aceste tipuri de comunicatii este prioritatea 0

1.4.5 Serviciile cu cod de doi digiti
Exista CES-uri care sunt conectate sau au anexate aceste servicii, oferind astfel o mai larga gama de servicii statiilor mobile. Cateva din aceste servicii sunt: sfaturi medicale, asistenta medicala, asistenta maritima.
Pentru apelarea lor se procedeaza astfel: a. selectarea modului de comunicatie, telex sau telefonie; b. selectarea prioritatii de rutina (0); c. selectarea CES-ului (care suporta serviciul dorit); d. apelarea CES-ului
La receptionarea tonului(Proceede to Select tone), pentru telefon, va fi format codul de doi digiti.
Pentru telex, se asteapta pana ce statia de coasta transmite mesajul GA+ (Go Ahead), dupa care introdus, tastat, codul de doi digiti, urmat de semnul „+”.

Sfaturi medicale
La accesarea codului 32 CES-urile pun in legatura directa navele cu o uitate medicala se poate oferi informatiile de care solicitantul are nevoie.
Informatiile pe care de aceasta data serviciul medical la solicita sunt:
• cuvantul MEDICO;
• numele navei, apelativul radio, IMN-ul;
• pozitia in longitudine ti latitudine;
• starea persoanei pentru care a fost solicitat acest serviciu.

Asistenta medicala
Introducand codul 38 , CES-ul va ceda imediat legatura unui RCC asociat, fiindca aici exista departamente pregatite special pentru asa ceva. Acest cod va fi folosit numai in cazuri grave, cand pacientul trebuie tratat in afara navei, cu ale cuvinte imbarcat la bordul unei unitati sanitare mobile, fie elicopter, cand nava se afla in larg, sau salupa pentru ape costiere, si transportat la un serviciu de specialitate de la uscat.
Se respecta aceeasi procedura ca mai sus.

Asistenta maritima
Prin tastarea codului 39, CES-ul va pune in legatura nava cu un RCC. Asistenta este oferita prntru: defectiuni la instalatia de guvernare, om la apa, poluare maritima etc.

1.4.6 Corespondenta publica
Prioritatea este prioritate 0 care de obicei se comuta automat (de fapt echipamentul este setat pe acest grad de prioritate 0, doar in cazul alertei de primejdie operatorul ce transmite alerta modifica manual gradul de prioritate).
1.4.6.1 Apel telefonic
1. se selecteaza CES-ul;
2. se initiaza cererea de legatura;
3. la receptionarea PTS(Proceed to Select) se procedeaza in ordine:
00?prefixul tarii?prefixul de regiune?numarul abonatului?#

00- cod pentru telefonia automata;
# -simbolul sfarsitului de apel (acesta s-a impus intrucat echipamentul nu recunoaste lungimea de cifre care compune apelul, pentru fiecare tara in parte, de acest lucru se ocupa reteaua terestra de telecomunicatii , si atunci trebuie „instiintat” echipamentul ca apelul s-a incheiat si poate transmite apelul). Daca nu este introdus echipamentul nu va transmite apelul telefonic.
1.4.6.2 Transmisia unui telex
1. se selecteazaCES-ul;
2. initierea cererii de legatura (dureaza aproximativ 10-12 secunde);
3. la receptionarea semnalului GA+ se introduc urmatoarele:
00 ? prefixul telex al tarii ? prefixul abonatului ? +

00-cod pentru apel automat;
+ -simbolul sfarsitului de apel.
1.4.6.3 Transmisia unui fax
1. selectarea CES-ului;
2. initierea unei cereri telefonice pentru un canal fara compander;
3. la receptia PTS introducem in ordine urmatoarele:
00 ? prefixul telefonic al tarii ? prefixul regiunii ? numarul abonatului ? #.
Este recomandabil ca echipamentul de fax si cel de transmisii de date sa fie instalate sub un IMN special pentru astfel de comunicatii
1.4.6.4 Cum se face cererea telefonica sau telex
Telefonie
Aceasta cerere inseamna alocarea, de catre CES, a unui canal duplex de trafic intre nava si CES si conectarea navei la reteaua internationala de telecomunicatii.
Cererea ia urmatoarea forma:

*0 ? XX ? ZZ unde

*- gradul de prioritate;
XX- identificatorul CES-ului; X cifra intre 0 si 9;
ZZ- tipul canalului; de obicei ZZ = 11, ceeace se traduce- canal duplex cu compander.
Dupa introducerea acestui cod in receptorul telefonului practic „vine tonul”(proceed to select).

Telex
Aproximativ aceeasi forma a codului exceptand ZZ ce se inlocuie cu Z = 1 insemnand canal simplex.

Asadar pentru un apel telefonic sau telex, urmam procedura:

Cererea catre CES Tip serviciu Prefix
(country code) Destinatar
Telefonie Catre un abonat de la uscat *0 XX 11 00 40(Romania) 040545230#
Nava-nava *0 XX 11 00 Cod satelit IMN-ul navei apelate#
Telex Catre un abonat de la uscat *0 XX 1 00 65 (Romania) 445450+
Nava-nava *0 XX 1 00 Cod satelit IMN-ul navei apelate#

Codul de satelit:

AORE POR IOR AORW

Telefonie 871 872 873 874
Telex 581 582 583 584

1.4.6.5 Statii de coasta in sistemul INMARSAT
Statii INMARSAT-A
Tara Localitatea Regiunea oceanica Cod octal Cod zecimal
Australia Perth IOR/POR 02 02
Australia BT POR 05 05
Australia Gnangara IOR 13-1 11-1
Brazilia Tangua AORE 14 12
China Beijing IOR/POR 11 09
Egipt Maadi AORE 03 03
Franta Pleumeur Bodour AORE/AORW 11 09
Germania Raisting AORE 15 13
Germania Raisting IOR 13-3 11-3
Grecia Termopile IOR 05 05
Hong Kong Capul D’aguilar POR 13-6 11-6
India Arvi IOR 06 06
Iran Boumehen IOR 14 12
Italia Fucino AORE 05 05
Italia Fucino IOR 13-4 11-4
Japonia Yamaguchi IOR/POR 03 03
Japonia Statia 12 POR 12 10
Norvegia Eik AORE/AORW/IOR 04 04
Coreea de Sud Kumsan IOR 13-2 11-2
Coreea de Sud Kumsan POR 04 04
Olanda Statia 12 AORE/AORW/IOR 12 10
Polonia Psary AORE/IOR 16 14
Rusia Nakhodka POR 15 13
Arabia Saudita Jeddah IOR 15 13
Singapore Sentosa IOR 13-5 11-5
Singapore Sentosa POR 10 08
Turcia Anatolia IOR 01 01
Turcia Ata AORE/IOR 10 08
UK Goonhilly AORE/AORW 02 02
Ucraina Odessa AORE/IOR 07 07
USA Southbury AORE/AORW 01 01
USA Staten Island AORE 13-1 11-1
USA Niles Canyon AORW/POR 13-1 11-1
USA Santa Paula POR 01 01

Centre de coordonare a retelei INMARSAT-A

NCS pentru AORE/AORW este la Southbury
NCS pentru IOR/POR este la Yamaguchi

1.5 INMARSAT-C
Ca o completarea, si nu o alternativa, la sistemul INMARSAT-A, in 1991 a fost introdus sistemul INMARSAT-C. Avand un echipament mult mai usor (7-10 kg) cu un cost redus, ofera totusi o larga gama de comunicatii, cu sunt: transmisia de mesaje in tehnica „store and forward”, alerta de primejdie, transmisii data, receptia mesajelor EGC(Enhanced Group Call), raportari de data (pooling and SCADA-Supervisory Control and Data Acquisition).
Fiind acceptat ca parte a GMDSS-ului, devine echipament oblugatoriu, pentru pasagere si nave comerciale ce depasesc 300 TRB granitele tarii.
1.5.1 Cum opereaza sistemul
Terminalul INMARSAT-C are la baza tehnologia digitala, spre deosebire de INMARSAT-A ce foloseste una analogica, ceeace inseamna ca tot ce poate fi codat digital, text, cifre, sau alte informatii digitale, pot fi transmise sau receptionate.
Dezavantajul echipamentului este tehnica de transmitere si receptie a mesajelor si anume „store and forward” sau pe romaneste stocare si retransmitere, nefiind posibila o legatura directa intre sursa si destinatie. Mesajele, de la nava spre uscat sau invers, sunt stocate de CES si apoi retransmise catre destinatari.
Mesajele sunt codate si transmise in pachete de date spre un CES unde sunt stocate, pentru un timp , si apoi retransmise. Daca la receptionarea mesajului sunt detectate erori, acest lucru este facut cunoscut sursei, „cu rugamintea” de a retransmite pachetul cu probleme, care din nou este verificat, procedura, ce se desfasoara automat, repetandu-se daca apar noi erori pana cand CES-ul receptioneaza mesajul fara erori.
Prin urmare durata unui mesaj, ce este transmis de o sursa, trecand prin CES, este de aproximativ 6-8 minute.
1.5.2 Echipamentul INMARSAT-C
Echipamentul de deasupra puntii consta intr-o antena omnidirectionala, ce se plaseaza cat mai sus posibil, astfel incat sa ofere un orizont cat mai larg antenei. Este o antena fara elemente motrice, cu o inaltime de aproximativ 30 centimetrii nefiind foarte pretentioasa la intretinere iar legatura cu satelitul nu este afectata de conditiile atmosferice(in limita rezonabilului- ceata, ploaie, nori etc.).
Ceeace numim echipament din camera radio este compus din: o unitate de transmisie/ receptie, un computer si o imprimanta (printer). In cazul in car nava este dotata cu un GPS, echipamentul INMARSAT-C va trebui conectat cu acesta pentru punctul navei. In caz contrar pozitia navei trebuie actualizata manual, cel putin o data la patru ore.
1.5.3 Identificarea unui terminal INMARSAT-C
Cum am aratat mai sus orice statie INMARSAT este identificata printr-un numar. In cazul terminalului INMARSAT-C numarul de identificare este derivat din MMSI-ul echipamentului DSC (obligatoriu la bordul navelor).
Formatul numarului este:
4MIDXXXZZ unde:
4 -; digit specific terminalelor INMARSAT-C;
MID -; Maritim Identification Digit (tara de registru a navei);
X -; cifra intre 0 si 9(XXX- identufucatorul navei);
ZZ -; doc in cazul unor transmisii speciale
1.5.4 Serviciile de comunicatie acoperite de sistemul INMARSAT-C
Presupunand ca atat statia de nava cat si CES-ul suporta , urmatoarele servicii de comunicatie sunt disponibile:
1.5.4.1 Alerta de primejdie
Echipamentul foloseste un canal special de semnalizare a alertei de primejdie. Alerta se poate transmite in doua moduri: o alerta rapida, preformatata, prin simpla apasare a unui buton, sau o combinatie de butoane, ori folosind meniului special de primejdie.

Transmiterea alertei rapide
Daca terminalul INMARSAT-C este prevazut cu un buton (sau o combinatie de butoane) alerta se transmite automat, prin apasarea butonului sau butoanelor timp de cateva secunde (in manualul de utilizare a echipamentului gasim acest timp, de regula 5 secunde). Alerta astfel transmisa contine pozitia si identitatea navei, fiind astfel lipsita de informatii necesare RCC-ului cu privire la natura pericolului, tipul de asistenta necesara etc. In cazul in care pozitia navei era actualizata manual, va fi transmisa ultima pozitie.
Alerta rapida poate fi transmisa doar daca:
- terminalul nu este in retea (login);
- respectivul echipament inca nu a fost comisionat;
- echipamentul a fost decomisionat.??????????????

Transmiterea alertei, utilizand meniul de primejdie
• se acceseaza meniul de pericol;
• se completeaza (selecteaza) natura pericolului, pozitia, daca nu este actualizata automat, asistenta necesara;
• se selecteaza cel mai apropiat CES din regiunea oceanica in care se afla nava;
• se transmite alerta;
• Dupa transmiterea alertei se asteapta confirmarea CES-ului, daca aceasta intarzie mai mult de 5 minute, alerta se retransmite.
Odata alerta receptionata de CES este automat directionata catre RCC-ul asociat, acesta fiind in masura sa declanseze operatiuni de cautare si salvare. Multe din aceste RCC-uri sunt echipate cu terminale INMARSAT-C astfel putand comunica cu alte RCC-uri sau nave din vecinatatea navei in pericol.
1.5.4.2 Servicii telex cu cod de doi digiti
Exista cateva coduri de doi digiti create pentru securitate si probleme generale in domeniul maritim. Pentru a intra in legatura cu aceste servicii, actionam astfel:
• Pregatim mesajul, sau cererea in editorul text;
• Conform manualului de utilizare al echipamentului se introduce codul de doi digiti;
• Selectam CES-ul dorit, ce trebuie sa suporte acest serviciu;
• Transmitem alerta;
• Asteptam confirmarea din partea CES-ului, daca am cerut acest lucru in mesaj.
1.5.4.3 Serviciu de mesagerie „store and forward”
Sunt moduri diferite ale tehnicii store and forward pentru diferite moduri de comunicatie, si anume:
- telex, pentru transmisii sau receptii de mesaje telex, catre sau de la terminale telex via CES.
- Fax, pentru a transmite un fax direct catre un terminal fax de la uscat. Sistemul nu permite terminalului de la uscat sa transmita faxul direct la o statie de nava. Direct insemnand ca faxul ajunge la CES, este stocat ca atare si apoi retransmis. Pentru a transmite un fax de la uscat spre un terminal INMARSAT-C??????
- Mesaje spre sau de la un computer. Disponibile doar daca statia de nava, conectata la reteaua PSDN sau PSTN, este dotata cu echipamentul hard si soft necesar.
- Mesaje nava-nava; receptia sau transmisia de mesaje spre sau de la o alta statie INMARSAT-C.
- Posta electronica (e-mail), daca statia de nava este inregistrata cu un serviciu E-mail
1.5.4.4 Serviciu EGC SafetyNet si FleetNet
EGC (Enhanced Group Call), implementat si dezvoltat de INMARSAT, ofera acces la un serviciu global automat de informatii, tuturor navelor, navelor dintr-o anumita arie geografica sau unui grup de nave. Serviciul permite astfel navelor sa receptioneze informatii privitoare la: avertismente, prognoza meteo, alerte de primejdie retransmise de CES-suri, stiri despre evenimente importante(cu privire la navigatie) si alte asemenea informatii.
Pe langa faptul ca acopera ariile oceanice de larg, suplineste serviciul NAVTEX din regiunile costiere acolo unde acesta din urma nu este receptionat, din diferite motive.

Serviciul SafetyNet
Acest serviciu permite unui furnizor de informatii, precum departamentul meteorologic sau hidrografic, sa emita informatii de siguranta navigatiei (MSI- Maritime Safety Information), catre toate navele sau doar unora particulare, dintr-o regiune oceanica.
Urmatoarele tipuri de mesaje sunt transmise via EGC SafetyNet:
- avertismente de navigatie;
- avertismente meteorologice;
- prognoze meteorologice;
- alerte de primejdie retransmise de statiile de coasta;
- informatii generale.

Serviciul FleetNet
Este o facilitate a serviciului EGC, prin care se permite unei surse de informatie, precum companiilor de navigatie, departamentele guvernamentale, managerilor, sau alte surse autorizate, sa transmita informatii. Toate aceste surse cat si SES-urile carora se adreseaza informatiile fac parte dintr-o retea inchisa, administrata de LESO (Land Earth Station Operator). Fiecare grup de utilizatori ai propriei retele are un anumit cod (Enhanced Group Call Network Identification-ENID) de identificare a retelei, ce este inclus in mesajul pe care sursa autorizata il transmite, desemnand astfel terminalele ce vor receptiona mesajul, acestea putand fi:
- o singura nava;
- toate navele apartinand retelei, de exemplu navele apartinand unei companii;
- toate navele sub acelasi pavilion.
Informatiile transmise prin aceste retele includ, dar nu sunt limitate la acestea:
- informatii comerciale;
- servicii meteorologice;
- informatii de companie sau flota;

- conotatii de piata;
- informatii medicale;
- informatii guvernamentale.

Statiile de nava nu sunt limitate la receptionarea informatiilor dintr-o singura astfel de retea, putand subscrie la cateva din acestea.
Codul ENID este astfel stocat in memoria statiei de nava, de catre LESO, incat operatorul SES-ului nu poate schimba acest cod, dar, daca operatorul doreste acest lucru, poate inhiba receptionarea mesajelor FleetNet.

1.5.4.5 Raportari de data, interogari de la distanta si SCADA(Supervisory Control and Data Acquisition)
Serviciul raportari de data, permite unei statii de nava sa transmita informatii despre testarea echipamentelor de navigatie , automat sau manual, unor centre specializate, pentru analiza. Numarul terminalelor INMARSAT-C care dispun de acest serviciu este mic, dar pe masura ce se dezvolta acest serviciu sunt inregistrati tot mai multi membrii.
Pentru a avea acces la un astfel de serviciu un SES trebuie sa aiba incheiat un protocol cu o unitate specializata in astfel de servicii, care la randul ei are un acord cu o statie de costa INMARSAT pentru a stoca codul de identificare la SES. Accesul la retea se face printr-un cod (Data reporting Network Identification-DNID), plus numarul de retea al statiei de nava
Un raport tipic poate fi:
??????
1.5.4.6 Servicii asistate de operator si cu valoare adaugata
Serviciile asistate sunt de regula accesate in momentul in care mesajul receptionat de CES de la o statie de nava pentru a ajunge la destinatie este necesara schimbarea formei sale.
Un exemplu de serviciu asistat in acest sens mesajul la CES ajunge in telex iar spre destinatar este transmis prin telefon sau scrisoare.
Un alt exemplu mesajul necesita traducere.
Serviciile cu valoare adaugata sunt cele de E-mail, oficiile de fax, serviciile de doi digiti, si serviciile speciale ce permit unor abonati sa transmita mesaje catre un terminal INMARSAT-C, din tari care inca nu permit (tehnic) accesul direct la reteaua INMARSAT-C.

Lista statiilor de coasta pentru INMARSAT-C
Tara Localitatea Regiunea oceanica Cod de acces
Australia Perth IOR/POR 302/202
Brazilia Tangua AORE 114
China Beijing IOR/POR 311/211
Danemarca Blaavand AORE 131
Franta Aussaguel AORE/IOR 121/321
Germania Raitsting AORE/IOR 115/333
Grecia Termopile IOR 305
India Arvi IOR 306
Iran Boumehen IOR 314
Italia Fucino AORE 105
Japonia Yamaguchi IOR/POR 303/203
Olanda Statia 12 IOR/AORE/AORW 312/012/112
Norvegia Eik IOR 304
Portugalia Sintra AORE 118
Singapore Sentosa IOR/POR 328/210
Koreea de sud Kumsan IOR/POR 308/208
Tailanda Nonthaburi IOR 319
Turcia Ata AORE/IOR 110/310
UK Goonhilly AORE/AORW 102/002
USA Southbury AORE/AORW 101/001
USA Santa Paula POR 201

NCS-uri in sistemul INMARSAT-C
Pentru AORE/AORW -; Goonhilly, cod de identificare 144/044;
Pentru IOR -; Termopile, cod de identifcare 344;
Pentru POR -; Sentosa, cod de identificare 201.
1.6 INMARSAT-B/M
INMARSAT-M a fost introdus in 1992 pentru a completa serviciile existente. Sistemul uzeaza de tehnologia digitala moderna, crescand astfel calitatea serviciilor, pentru preturi destul de mici, atat ale echipamentelor cat si a taxelor de trafic. Serviciile oferite de INMARSAT-M sunt: telefonie, fax si comunicatii data.
Fiind operational din 1994, INMARSAT-B isi propune a fi succesorul sistemului INMASAT-A. Folosind la maxim tehnologia digitala reuseste promovarea unor comunicatii de telefonie, telex, fax, transmisii de data, inalta calitate, reducerea gabaritului echipamentului pana la cea a unui banal videorecorder, a antenei parabolice la doar 80 cm diametru si toate acestea la costuri mici raportat la cele ale unui terminal INMARSAT-A.
Noutatea este ca sistemul INMARSAT-B suporta comunicatii data la viteze mari(64kbps) necesare transmisiilor audio/video de inalta calitate, video conferinte, canale multiplexate, fiind astfel conceput incat sa satisfaca cerintele unei game largi de utilizatori, cum ar fi: transmisii jurnalistice, cercetatorii in geodezie, agentii guvernamentale, navele maritime, organizatii internationale etc. Asadar un canal duplex cu rata de transfer de 64kbps poate fi utilizat pentru sustinerea a mai mult de 6 circuite multiplexate de telefon, fax, telex sau data. Aceasta facilitate poate fi folosita de banci, platforme petroliere, sau alte organizatii ce isi desfasoara activitatea in zone izolate si unde instalarea unei linii telefonice este complicata sau de multe ori imposibila.
Cei mai multi astfel de utilizatori sunt la uscat, iar procentul acestora este in continua crestere clientii constientizand avantajele comunicatie de calitate , care este operabil in orice colt al pamantului, exceptand ariile polare peste 76?N si S, aproape in orice conditii atmosferice, si care nu are nevoie de infrastructura (terestra).
Avantajele gabaritului redus, il fac accesibil utilizatorilor a caror spatiu este limitat (vehicule, trenuri, iahturi etc.).
Arhitectura de baza este comuna pentru cele doua sisteme INMARSAT-B si INMARSAT-M, tocmai pentru a reduce costurile, si a creste nivelul serviciilor oferite. Chiar daca conceptul de baza este identic ambelor sisteme totusi serviciile se fax si data nu sunt identice si mai mult doar INMARSAT-B este acceptat de IMO ca fiind parte a sistemului GMDSS.
1.6.1 Numarul de identificare

Pentru INMARSAT-B
3MID XXX ZZ

Pentru INMARSAT-M
6MID XXX ZZ
1.6.2 Transmiterea unei alerte de primejdie prin telex folosind terminalul INMARSAT-B
Prin simpla apasare a butonului de primejdie timp de 6 secunde se face cererea pentru prioritate de distress astfel ca suntem conectati prin CES la RCC-ul asociat acestuia din urma.
Procedura pentru alerta de primejdie este urmatoare:
1. Apasarea butonului de alerta timp de 6 secunde;
2. Asteptam pana ce primim conectarea cu RCC;
3. Introducem mesajul de alerta, dupa cum urmeaza:
- MAYDAY
- Numele nave, apelativul radio, sau alte forme de identificare;
- IMN-ul si regiunea oceanica;
- Pozitia in latitudine si longitudine;
- Natura primejdiei;
- Tipul de asistenta necesar;
- Alte informatii ce pot ajuta la operatiunile de salvare
4. Transmiterea mesajului catre RCC.

1.6.3 Transmiterea unei alerta prin telefon via INMARSAT-M sau B
1. Ridicam receptorul si ne asiguram ca are ton de linie;
2. apasam butonul de distress timp de 6 secunde.
3. apasam tasta # pentru initializarea apelului;
4. cand operatorul RCC raspunde, se pronunta rar si tare urmatorul mesaj:
- MAYDAY
- Numele nave, apelativul radio, sau alte forme de identificare;
- IMN-ul si regiunea oceanica;
- Pozitia in latitudine si longitudine;
- Natura primejdiei;
- Tipul de asistenta necesar;
- Alte informatii ce pot ajuta la operatiunile de salvare
1.6.4 Apeluri de corespondenta publica
Telefonie
1. ridicam receptorul.
2. introducem codul de trei digiti al CES-ului prin care dorim sa comunicam;
3. asteptam tonul;
4. cand se aude tonul introducem:
00 ? prefixul telefonic al tarii ? prefixul regiunii ? numarul abonatului ?#
Fax
1. introducem codul de trei digiti al CES-ului dorit;
2. pregatim terminalul fax pentru transmisie, utilizand manualul de exploateare al fabricantului.
3. introducem in ordine :
00 ? prefixul telefonic al tarii ? prefixul regiunii ? numarul abonatului ?#
Telex
1. se face cererea de comunicare cu un CES din regiunea oceanica in care se afla nava;
2. la primirea GA+ de la CES se introduc in ordine:
00 ? prefixul telex al tarii ? numarul telex al abonatului ? +

Lista statiilor de coasta in sistemul INMARSAT-M/B
Tara Localitatea Regiunea oceanica Codul de acces
Australia Perth IOR/POR 222
Canada Laurentides AORE/AORW 013
Franta Aussaguel AORE/AORW/IOR 011
Germania Raisting AORE/IOR 017/018
Grecia Termopile AORE TBD
Grecia Termopile IOR TBD
Hong Kong Capul D’aguilar IOR/POR 118
India Arvi IOR TBD
Indonezia Jatiluhur POR TBD
Israel TBD IOR TBD
Italia Fucino AORE TBD
Japonia Yamaguchi AORE/W/IOR/POR 003
Malaezia Kuantan IOR 060
Malaezia Comsat Eurasia IOR 001
Olanda Statia 12 AORE/W/IOR/POR 012
Norvegia Eik AORE/AORW/IOR 004
Tailanda TBD IOR TBD
UAE Towi Al Saman IOR 123
Arabia Saudita Riyadh AORE/IOR TBD
Singapore Sentosa IOR/POR 21
UK Goonhilly AORE/W 002
USA Southbury AORE/W 001
USA Santa Paula POR 001
• TBD- To Be Decided(va fi decis);
1.7 INMARSAT mini-M
Creat pentru a exploata facilitatile introduse de seria a treia de sateliti, este cel mai mic, cel mai usor si cu cel mai redus pret. Cantarind aproximativ 2 kg, neantrecand in marime un laptop, cu baterii ce asigura 2,5 ore de convorbiri, si cu un standby de peste 90 de ore, sistemul castiga tot mai multi clienti, din ianuarie 1997 cand a intrat in serviciu.
Cu un pret al echipamentului putin peste 2500$, avand un tarif de 2,7$ pentru traficul international, cei mai populari clienti sunt: jurnalisti, oameni de afaceri, diplomati, patrulele de frontiera, echipe de interventie rapida, si orice alt operator ce isi desfasoara activitatea in ariile neacoperita de telefonia mobila sau de fixa.
Cea mai des folosita facilitate a acestui ultim sistem este telefonia, insa nu este unica oferta a sistemului acesta dispunand, pe langa telefonie, de fax si data.
Identificarea terminalului Mini-M se face cu ajutorul unui SIM (Subscriber Identify Module) ce poate fi usor instalat sau dezinstalat, favorizand astfel evitarea unor formalitati costisitoare. SIM-ul ofera in acelasi timp si o masura de securitate , informatia inscrisa pe el, identitatea clientului si detalii contractuale, fiind codificata si foarte greu de copiat. Daca SIM-ul este pierdut sau furat, acesta se anuleaza imediat fiind inlocuit rapid cu unul nou, fara complicate proceduri de decomisionare si recomisionare.
Calitatile sale il fac recomandabil pentru o gama larga de vehicule pe care poate fi montat: nave costiere, iahturi, camioane, trenuri, avioane si chiar abonati particulari