n7z19zr


> TITLUL I - Principii generale
> TITLUL II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
> TITLUL III - Autoritatile Publice
> TITLUL IV - Economia si finantele publice
> TITLUL V - Curtea Constitutionala
> TITLUL VI - Revizuirea Constitutiei
> TITLUL VII - Dispozitii finale si tranzitorii
________________________________________
TITLUL I - Principii generale
ARTICOLUL 1 Statul roman

1. Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
2. Forma de guvernamant a statului roman este republica.
3. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate.
ARTICOLUL 2 Suveranitatea
1. Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.
2. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
ARTICOLUL 3 Teritoriul
1. Teritoriul Romaniei este inalienabil.
2. Frontierele tarii sint consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
3. Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sint declarate municipii.
4. Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
ARTICOLUL 4 Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni

1. Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
2. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
ARTICOLUL 5 Cetatenia
1. Cetatenia romana se dobindeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
2. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobindit-o prin nastere.
ARTICOLUL 6 Dreptul la identitate
1. Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
2. Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinind minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.
ARTICOLUL 7 Romanii din strainatate
Statutul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sint.
ARTICOLUL 8 Pluralismul si partidele politice
1. Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
2. Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la expimarea vointei politice a cetatenilor, respectind suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
ARTICOLUL 9 Sindicatele
Sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.
ARTICOLUL 10 Relatii internationale
Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.
ARTICOLUL 11 Dreptul international si dreptul intern
1. Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
2. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
ARTICOLUL 12 Simboluri nationale
1. Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sint asezate vertical, in ordinea urmatoare incepind de la lance: albastru, galben, rosu.
2. Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.
3. Imnul national al Romaniei este "Desteapte-te romane".
4. Stema tarii si sigiliul statului sint stabilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13 Limba oficiala
In Romania, limba oficiala este limba romana.

ARTICOLUL 14 Capitala
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
________________________________________
TITLUL II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
CAPITOLUL I Dispozitii comune
ARTICOLUL 15 Universalitatea
1. Cetateni beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
2. Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.
ARTICOLUL 16 Egalitatea in drepturi
1. Cetatenii sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
2. Nimeni nu este mai presus de lege.
3. Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetania romana si domiciliul in tara.
ARTICOLUL 17 Cetatenii romani in strainatate
Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa isi indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sint compatibile cu absenta lor din tara.
ARTICOLUL 18 Cetatenii straini si apatrizii
1. Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
2. Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

ARTICOLUL 19 Extradarea si expulzarea
1. Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
2. Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
3. Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.
ARTICOLUL 20 Tratatele internationale privind drepturile omului
1. Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celalate tratate la care Romania este parte.
2. Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
ARTICOLUL 21 Accesul liber la justitie
1. Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
2. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
CAPITOLUL II Drepturile si libertatile fundamentale
ARTICOLUL 22 Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
1. Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sint garantate.
2. Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
3. Pedeapsa cu moartea este interzisa.
ARTICOLUL 23 Libertatea individuala
1. Libertatea individuala si siguranta persoanei sint inviolabile.
2. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sint permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
3. Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
4. Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plinge judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarire motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.
5. Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
6. Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
7. Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
8. Pina la raminerea definitiva a hotarii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
9. Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decit in conditiile si in temeiul legii.
ARTICOLUL 24 Dreptul la aparare
1. Dreptul la aparare este garantat.
2. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
ARTICOLUL 25 Libera circulatie
1. Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
2. Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

ARTICOLUL 26 Viata intima, familiala si privata
1. Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata
2. Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea domiciliului
1. Domiciliul si resedinta sint inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramine in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
2. De la prevederile alineatului 1 se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii: a. pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri judecatoresti; b. pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; c. pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice; d. pentru prevenirea raspindirii unei epidemii.
3. Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege.
4. Perchezitiile in timpul noptii sint interzise, afara de cazul delictului flagrant.
ARTICOLUL 28 Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
ARTICOLUL 29 Libertatea constiintei
1. Libertatea gindirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrins sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
2. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
3. Cultele religioase sint libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
4. In relatiile dintre culte sint interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
5. Cultele religioase sint autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
6. Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare
1. Libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sint inviolabile.
2. Cenzura de orice fel este interzisa.
3. Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
4. Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
5. Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
7. Sint interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
8. Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.
ARTICOLUL 31 Dreptul la informatie
1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
2. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
3. Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala.
4. Mijloacele de informare in masa, publice si private, sint obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
5. Serviciile publice de radio si de televiziune sint autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.
ARTICOLUL 32 Dreptul la invatatura
1. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu, prin invatamintul liceal si prin cel profesional, prin invatamintul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
2. Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamintul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
3. Dreptul persoanelor apartinind minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sint garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
4. Invatamintul de stat este gratuit, potrivit legii.
5. Institutiile de invatamint, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
6. Autonomia universitara este garantata.
7. Statul asigura libertatea invatamintului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamintul religios este organizat si garantat prin lege.
ARTICOLUL 33 Dreptul la ocrotirea sanatatii
1. Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
2. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
3. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
ARTICOLUL 34 Dreptul de vot
1. Cetatenii au drept de vot de la virsta de 18 ani, impliniti pina in ziua alegerilor inclusiv.
2. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarire judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
ARTICOLUL 35 Dreptul de a fi ales
1. Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul 3, daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 37 alineatul 3.
2. Candidatii trebuie sa fi implinit, pina in ziua alegerilor inclusiv, virsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in camera Deputatilor sau in organele locale, si virsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei.
ARTICOLUL 36 Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sint libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.
ARTICOLUL 37 Dreptul de asociere
1. Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
2. Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sint neconstitutionale.
3. Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
4. Asociatiile cu caracter secret sint interzise.
ARTICOLUL 38 Munca si protectia sociala a muncii
1. Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sint libere.
2. Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptaminal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
3. Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
4. La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
5. Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu si conventiilor colective sint garantate.
ARTICOLUL 39 Interzicerea muncii fortate
1. Munca fortata este interzisa
2. Nu constituie munca fortata: a. serviciul cu caracter militar sau activitatiile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase ; b. munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata ; c. prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.
ARTICOLUL 40 Dreptul la greva
1. Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
2. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

ARTICOLUL 41 Protectia proprietatii private
1. Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sint garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sint stabilite de lege.
2. Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
3. Nimeni nu poate fi expropiat decit pentru o cauza de utlitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

4. Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constuctiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
5. Despagubirile prevazute in alineatele 3 si 4 se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
6. Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
7. Averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma.
8. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.
ARTICOLUL 42 Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este garantat.
ARTICOLUL 43 Nivelul de trai
1. Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
2. Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.
ARTICOLUL 44 Familia
1. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
2. Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
3. Copiii din afara casatoriei sint egali in fata legii cu cei din casatorie.
ARTICOLUL 45 Protectia copiilor si a tinerilor
1. Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.
2. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
3. Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sint interzise.
4. Minorii sub virsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
5. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.
ARTICOLUL 46 Protectia persoanelor handicapate
Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statutul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectind drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.
ARTICOLUL 47 Dreptul de petitionare
1. Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
2. Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
3. Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa. 4. Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.
ARTICOLUL 48 Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
1. Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
2. Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
3. Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale.
ARTICOLUL 49 Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
1. Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrins numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
2. Restringerea trebuie sa fie proportionata cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL III Indatoririle fundamentale
ARTICOLUL 50 Fidelitatea fata de tara
1. Fidelitatea fata de tara este sacra.
2. Cetatenii carora le sint incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramintul cerut de lege.
ARTICOLUL 51 Respectarea Constitutiei si a legilor Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
ARTICOLUL 52 Apararea tarii
1. Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania
2. Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit virsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
3. Pentru pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati pina la virsta de 35 de ani.
ARTICOLUL 53 Contributii financiare
1. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
2. Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
3. Orice alte prestatii sint interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
ARTICOLUL 54 Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.
CAPITOLUL IV Avocatul Poporului
ARTICOLUL 55 Numirea si rolul
1. Avocatul Poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si a libertatilor cetatenilor. Organizarea si functionarea institutiei avocatului Poporului se stabilesc prin lege organica.
2. Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
ARTICOLUL 56 Exercitarea atributiilor
1. Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
2. Autoritatile publice sint obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.
ARTICOLUL 57 Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Raportele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.
________________________________________
TITLUL III - Autoritatile Publice
CAPITOLUL I Palamentul
Sectiunea 1 Organizare si functionare
ARTICOLUL 58 Rolul si structura
1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
2. Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
ARTICOLUL 59 Alegerea Camerelor
1. Camera Deputatilor si Senatul sint alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
2. Organizatiile cetatenilor apartinind minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cite un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
3. Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.
ARTICOLUL 60 Durata mandatului
1. Camera Deputatilor si Senatul sint alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
2. Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
3. Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
4. Mandatul Camerelor se prelungeste pina la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
5. Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul Parlament.
ARTICOLUL 61 Organizarea interna
1. Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sint prevazute in bugetele aprobate de acestea.
2. Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sint alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
3. Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.
4. Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
5. Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc, potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
ARTICOLUL 62 Sedinte comune
1. Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
2. Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru : a. primirea mesajului Presedintelui Romaniei ; b. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat ; c. declansarea mobilizarii generale sau partiale ; d. declararea starii de razboi ; e. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare ; f. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi ; g. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestui serviciu ; h. indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna.
ARTICOLUL 63 Sesiuni
1. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfirsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfirsitul lunii decembrie.
2. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
3. Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
ARTICOLUL 64 Actele juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotariri si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.
ARTICOLUL 65 Caracterul public al sedintelor
1. Sedintele celor doua Camere sint publice.
2. Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete. Sectiunea a 2-a Statutul deputatilor si al senatorilor
ARTICOLUL 66 Mandatul reprezentativ
1. In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sint in serviciul poporului.
2. Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL 67 Mandatul deputatilor si al senatorilor
1. Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditiile validarii.
2. Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL 68 Incompatibilitati
1. Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.
2. Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
3. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL 69 Imunitatea parlamentara
1. Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
2. In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neintirziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
ARTICOLUL 70 Independenta opiniilor
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
ARTICOLUL 71 Indemnizatia si celelalte drepturi
Deputatii si senatorii primesc o indemnizatie lunara. Cuantumul indemnizatiei si celelalte drepturi se stabilesc prin lege.
Sectiunea a 3-a Legiferarea
ARTICOLUL 72 Categorii de legi
1. Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
2. Legile constitutionale sint cele de revizuire a Constitutiei.
3. Prin lege organica se reglementeaza : a sistemul electoral ; b organizarea si functionarea partidelor politice ; c organizarea si desfasurarea referendumului ; d organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; e regimul starii de asediu si la celei de urgenta ; f infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora ; g acordarea amnistiei sau a gratierii colective ; h organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi ; i statutul functionarilor publici ; j contenciosul administrativ ; k regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii ; l regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala ; m organizarea generala a invatamintului ; n regimul general al cultelor ; o organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala ; p modul de stabilire a zonei economice exclusive ; r celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
ARTICOLUL 73 Initiativa legislativa
1. Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
2. Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
3. Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre una dintre Camere.
4. Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
5. Propunerile legislative se supun intii adoptarii in Camera in care au fost prezentate.
ARTICOLUL 74 Adoptarea legilor si a hotaririlor
1. Legile organice si hotaririle privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
2. Legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
3. La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
ARTICOLUL 75 Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o Camera la cealalta
Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Daca aceasta din urma respinge proiectul de lege sau propunerea legislativa, ele sa trimit, pentru o noua dezbatere, Camerei care le-a adoptat. O noua respingere este definitiva.
ARTICOLUL 76 Medierea
1. Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
2. In cazul in care comisia nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu votul majoritatii prevazute la articolul 74 alineatele 1 sau 2.
ARTICOLUL 77 Promulgarea legii
1. Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.
2. Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
3. Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
ARTICOLUL 78 Intrarea in vigoare a legii
Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei.
ARTICOLUL 79 Consiliul Legislativ
1. Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
2. Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.
CAPITOLUL II Presedintele Romaniei
ARTICOLUL 80 Rolul Presedintelui
1. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
2. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
ARTICOLUL 81 Alegerea Presedintelui
1. Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
2. Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.
3. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.4. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decit pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.
ARTICOLUL 82 Validarea mandatului si depunerea juramintului
1. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de curtea Constitutionala.
2. Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul juramint : "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea, si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
ARTICOLUL 83 Durata mandatului
1. Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramintului.
2. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pina la depunerea juramintului de Presedintele nou ales.
3. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
ARTICOLUL 84 Incompatibilitati si imunitati
1. In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
2. Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolui 70 se aplica in mod corespunzator.
3. Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data raminerii definitive a hotaririi de condamnare.

ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului
1. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
2. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
ARTICOLUL 86 Consultarea Guvernului Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.
ARTICOLUL 87 Participarea la sedintele Guvernului
1. Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
2. Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
ARTICOLUL 88 Mesaje
Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.
ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului
1. Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
2. In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. 3. Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de asediu sau al starii de urgenta.
ARTICOLUL 90 Referendumul
Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
ARTICOLUL 91 Atributii in domeniul politicii externe 1. Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, in termen de 60 de zile.
2. Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
3. Reprezentantii diplomatici ai altor state sint acreditati pe linga Presedintele Romaniei.
ARTICOLUL 92 Atributii in domeniul apararii
1. Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
2. El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotarirea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
3. In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei la masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintirziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
ARTICOLUL 93 Masuri exceptionale
1. Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati, si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
2. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
ARTICOLUL 94 Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii : a. confera decoratii si tiluri de onoare; b. acorda gradele de maresal, de general si de amiral ; c. numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege ; d. acorda gratierea individuala.
ARTICOLUL 95 Suspendarea din functie
1. In cazul savirsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
2. Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintirziat, la cunostinta Presedintelui.
3. Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
ARTICOLUL 96 Vacanta functiei
1. Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
2. In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
ARTICOLUL 97 Interimatul functiei
1. Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
2. Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.
ARTICOLUL 98 Raspunderea presedintelui interimar
Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savirseste fapte grave, prin care se incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 97.
ARTICOLUL 99 Actele Presedintelui
1. In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
2. Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatele 1 si 2, articolul 92 alineatele 2 si 3, articolul 93 alineatul 1 si articolul 94 literele a, b si d se contrasemneaza de primul-minstru.
ARTICOLUL 100 Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL III Guvernul
ARTICOLUL 101 Rolul si structura
1. Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
2. In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
3. Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
ARTICOLUL 102 Investitura
1. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
2. Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
3. Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
ARTICOLUL 103 Juramintul de credinta
1. Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramintul de la articolul 82.
2. Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul, incepind de la data depunerii juramintului.

ARTICOLUL 104 Incompatibilitati
1. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
2. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL 105 Incetarea functiei de membru al Guvernului
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
ARTICOLUL 106 Primul ministru

1. Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectind atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
2. Daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pina la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern.
3. Prevederile alineatului 2 se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
ARTICOLUL 107 Actele Guvernului

1. Guvernul adopta hotariri si ordonante.
2. Hotaririle se emit pentru organizarea executarii legilor.
3. Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.
4. Hotaririle si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotaririi sau a ordonantei. Hotaririle care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.
ARTICOLUL 108 Raspunderea membrilor Guvernului

1. Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
2. Numai Camera Deputatiilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savirsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
3. Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sint reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.
ARTICOLUL 109 Incetarea mandatului

1. Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerilor parlamentare generale.
2. Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute in articolul 105 ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
3. In situatiile prevazute in alineatul 2 sint aplicabile prevederile articolului 102.
4. Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor 1 si 2 indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pina la depunerea juramintului de membrii noului Guvern.
CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 110 Informarea Parlamentului
1. Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sint obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
2. Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
ARTICOLUL 111 Intrebari si interpelari
1. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sint obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori.
2. Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.
ARTICOLUL 112 Motiunea de cenzura

1. Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
2. Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
3. Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cind a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
4. Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 113.
ARTICOLUL 113 Angajarea raspunderii Guvernului
1. Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
2. Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 112.
3. Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului 2, proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
4. In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului 3, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
ARTICOLUL 114 Delegarea legislativa
1. Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
2. Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pina la care se pot emite ordonante.
3. Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pina la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
4. In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
5. Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului 3.
CAPITOLUL V Administratia publica
Sectiunea 1 Administratia publica centrala de specialitate
ARTICOLUL 115 Structura
1. Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului.
2. Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.
ARTICOLUL 116 Infiintarea
1. Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
2. Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
3. Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.
ARTICOLUL 117 Fortele armate
1. Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale.
2. Structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.
3. Prevederile alineatelor 1 si 2 se aplica, in mod corespunzator, politiei si serviciilor de informatii ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
4. Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.
5. Pe teritoriul Romaniei nu pot intra sau trece trupe straine decit in conditiile stabilite de lege.
ARTICOLUL 118 Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala. Sectiunea a 2-a Administratia publica locala
ARTICOLUL 119 Principii de baza
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
ARTICOLUL 120 Autoritati comunale si orasenesti
1. Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sint consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
2. Consiliile locale si primarii functioneaza in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.
3. Autoritatile prevazute la alineatul 1 se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
ARTICOLUL 121 Consiliul judetean
1. Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
2. Consiliul judetean este ales si functioneaza in conditiile legii.
ARTICOLUL 122 Prefectul
1. Guvernul numeste cite un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
2. Prefectul este reprezentatul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ-teritoriale.
3. Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
4. Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
CAPITOLUL VI Autoritatea judecatoreasca
Sectiunea 1 Instantele judecatoresti
ARTICOLUL 123 Infaptuirea justitiei
1. Justitia se infaptuieste in numele legii.
2. Judecatorii sint independenti si se supun numai legii.
ARTICOLUL 124 Statutul judecatorilor
1. Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sint inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sint numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
2. Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior.
ARTICOLUL 125 Instantele judecatoresti
1. Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
2. Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
3. Competenta si procedura de judecata sint stabilite de lege.
ARTICOLUL 126 Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de judecata sint publice afara de cazurile prevazute de lege.
ARTICOLUL 127 Dreptul la interpret
1. Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
2. Cetatenii apartinind minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.
ARTICOLUL 128 Folosirea cailor de atac
Impotriva hotaririlor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
ARTICOLUL 129 Politia instantelor Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.
Sectiunea a 2-a Ministerul Public
ARTICOLUL 130 Rolul Ministerului Public
1. In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
2. Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
ARTICOLUL 131 Statutul procurorilor
1. Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
2. Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior. Sectiunea a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 132 Componenta
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.
ARTICOLUL 133 Atributii
1. Consiliul superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. In acest caz, lucrarile sint prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei.
2. Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. In acest caz, lucrarile sint prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
________________________________________
TITLUL IV - Economia si finantele publice
ARTICOLUL 134 Economia
1. Economia Romaniei este economie de piata.
2. Statul trebuie sa asigure: a. libertatea comertu