c5g11gt
In limbajul politicienilor, semnificatia cuvintului Europa e, dupa imprejurari, foarte diferita. Iata, imediat dupa razboi, De Gaulle vorbeste de o Europa unita de la Atlantic pina la Urali, asezind conceptul politic peste cel geografic. Am zis bine : concept politic, pentru ca generalul francez vedea in aceasta expresie nu atit o realitate geografica, cit una politica si chiar economica : o contrapondere la expansionismul american. El intuia prea bine ca unirea intre natiunile batrinului continent raminea unica sansa a Europei in competitia cu SUA. (Cit de actuala a ramas ideea si cit de consecventa e politica gaullista am putut constata, nu demult, ascul-tind cuvintele presedintelui francez Jacques Chirac rostite in fata Parlamentului Romaniei.)
Nu peste multa vreme insa, cortina de fier a divizat Europa in blocuri antagonice, reprezentind doua sub¬continente : Europa de Vest si de Est. S­au creat, in consecinta, doua blocuri militare : NATO si Pactul de la Varsovia, dar si doua entitati economice : Comunitatea Economica Europeana (Piata Comuna) si CAER­ul. Devenise foarte clar pentru toata lumea ca democratia si civilizatia din vestul continentului nu puteau face casa buna cu dictaturile instaurate in est. Incetul cu incetul, comunitatea apuseana a fost perceputa ca un simbol al civilizatiei si al democratiei, in opozitie cu cea rasari-teana, spatiu de manifestare a totalitarismelor de factura asiatica. Asa se face ca, sfidind geografia si istoria, Europa se confunda tot mai des cu Europa Occidentala. Un fel de Europa noua, de la Atlantic la Viena. O Europa civilizata, libera si prospera. Din pacate, mult mai restrinsa decit si­au dorit­o europenii insisi. Si, din pacate, fara Romania…
Ca o replica peste timp la expresia generalului francez, un editorialist celebru (Noel Bernard) defineste Conferinta de la Helsinki din 1975 : „Conferinta unei Europe care se intinde de la Vancouver pina la Vladivostok”. Asadar, Europa, pe care de la geografie o stiam intre alte limite, devine acum un megacontinent politic, scaldata de apele Pacificului atit la est cit si la vest. Toata lumea intelege insa ca extinderea teritoriului european la dimensiunile Terrei e o figura de stil menita sa atraga atentia asupra semnificatiilor planetare ale acestui summit diplomatic si sa sugereze, in subtext, ideea de civilizatie si democratie la care aspira o lume intreaga. Civilizatie si democratie care in Europa s­au nascut. Caci ce altceva decit civilizatie si democratie inseamna a te aseza la masa tratativelor in loc de a face razboi ? Iata cum numele unui continent devine din nou un simbol. De data aceasta al ratiunii, al culturii si al tolerantei, intr­un cuvint : al umanitatii.
Pe unii ii irita sintagma intrarea in Europa, atit de des vehiculata in mediile diplomatice internationale. Multi concetateni de-ai nostri se simt lezati in orgoliul lor national, vazindu­se exclusi de pe continentul pe care credeau ca traiesc neintrerupt de peste doua mii de ani. Limbajul politicienilor este insa o conventie, iar cuvintele isi circumscriu sensul — ca in toate limbajele — numai intr­un context specific…
… Intrarea Romaniei in Europa este astazi idealul declarat al tuturor concetatenilor nostri de buna cre-dinta. Dar, pentru aceasta, ar trebui sa intelegem cu totii ca tara noastra are de surmontat nu atit un handicap de natura etnica, istorica sau geografica, cit unul de cultura politica, democratie si civilizatie.