![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
TEHNICI DE REDACTARE | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
In activitatea de practicieni ai relatiilor publice veti intalni mai multe tipuri
de canale de comunicare MASS-MEDIA: a) Agentiile de presa. Acestea au o retea mare la nivel national si majoritatea
publicatiilor, posturilor de radio si de televiziune sunt abonate la fluxurile de stiri ale
agentiilor. Cele doua mari agentii romanesti sunt: Mediafax si Rompres, b) Cotidianele si altfel de periodice (saptamanale, lunare), c) Radiouri private si radioul public, d) posturi private de televiziune si canalul public, TV Romania . Principalele
posturi de televiziune sunt: Antena 1, PRO TV, TV Romania , Prima TV si Tele 7 ABC. Mai
exista cateva posturi locale mai cunoscute care nu vor rezista probabil si vor fi absorbite
intr-un timp scurt de posturile mari de televiziune: Neptun, SOTI TV, Televiziunea Transilvania din
Brasov, x6d18dz CINEMAR din Baia Mare. Care sunt sursele de informatii ale ziaristului? O stire trebuie sa fie impartiala. Exemplu: 3000 de manifestanti potrivit
politiei, 10000 de participanti potrivit organizatorilor. Situatia de conflict si insolitul se regasesc in notiunea interesului uman: tot ceea ce evoca lupta sau competitia si tot ceea ce iese din cadrul normal este, de obicei, de interes general. Un practicant al relatiilor publice trebuie sa cunoasca cum scrie un jurnalist, pentru ca un comunicat bine scris are sansa sa fie preluat integral. Stirea de presa nu se confunda cu evenimentul in sine. Daca vom compara doua stiri despre acelasi eveniment, vom constata deosebiri. Totusi, regula unanim acceptata spune ca o stire de presa trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: 1) Cine este implicat? 2) Unde s-a produs evenimentul? 3) Cum s-a produs? 4) Cand s-a produs? 5) De ce s-a produs? 6) Ce s-a intamplat? Va veti intreba care este ordinea la care trebuie sa se raspunda la aceste intrebari. Aici intervine profesionalismul, arta jurnalistului de a scrie o stire atragatoare. Sa luam un exemplu: accidentul MIG-ului 23. 1) Ce s-a intamplat: un pilot si-a pierdut viata in urma prabusirii unui avion militar MIG-23. 2) Unde s-a intamplat: aeronava s-a zdrobit de un deal in apropiere de Giarmata. 3) Cand s-a intamplat: satenii din zona au auzit o bubuitura puternica la pranz. Ei au crezut ca razboiul din Yugoslavia s-a mutat langa casele lor (coloratura pentru radio). 4) Cum s-a intamplat: avionul a pierdut brusc din viteza si pilotul 5) Cine este implicat: nu l-a mai putut redresa. 6) De ce s-a produs: autoritatile nu cunosc inca cauzele accidentului. Remarcati ca stirea de presa are structura unei piramide rasturnate.
INTRODUCERE (LEAD) CUPRINS ordinea des -detalii din lead crescatoare De ce s-a adoptat aceasta stuctura? Atat in cazul stirii de radio cat si a celei de televiziune, in cuprinsul stirii se raspunde la intrebarile fundamentale la care nu ati raspuns in introducere. In stirea de radio se citeaza persoanele oficiale care fac declaratii. In stirea
de televiziune persoanele oficiale implicate apar in secvente video care nu dureaza mai mult
de 15-20 de secunde. INCHEIEREA Ultima parte a stirii cuprinde detalii mai putin importante. PUNE INTERLOCUTORILOR 1) Intrebarile trebuie sa fie clare si scurte: cu cat exista mai multa informatie in intrebare, cu atat mai putina informatie va fi in raspuns. 2) Alternati intrebarile deschise, semiinchise si inchise. O intrebare inchisa implica doar trei raspunsuri: da, nu, nu vreau sa raspund sau no comment. Stiti cine era supranumit de ziaristii romani, domnul “no comment”?Un exemplu de astfel de intrebare este urmatorul: Veti mai fi prim ministru? Acesta intrebare are doar trei raspunsuri posibile: da, nu, nu stiu. O intrebare semiinchisa presupune o alegere. De exemplu: Veti fi ministru de justitie sau de interne? Raspunsurile posibile sunt: ministrul justitiei, munistru de interne sau nici unul nici altul. O intrebare deschisa lasa raspunsul liber: Veti fi ministru? Recomandare: Un interviu nu este un dialog privat. El are milioane de martori. Trebuie sa repetati la intervale regulate numele intervievatului, in cazul interviului pentru radio, iar in cazul interviului pentru televiziune numele va fi supraimpresionat periodic. Trebuie sa evitati aluzii la evenimente din afara interviului, pentru a nu crea impresia ca telespectatorul este tinut la distanta, ca este o cantitate neglijabila. Chiar daca jurnalistul este foarte bun prieten cu intervievatul, fara a preciza publicului, nu-l va tutui. Locul interviului Va fi ales astfel incat sa aduca elemente suplimentare interviului: calculator, laborator, etc. Tipuri de reportaje 1) Reportajul in direct. Evenimentul este accesibil publicului in timp ce se
produce. Colectarea, tratarea si difuzarea informatiei sunt simultane. Esentialul muncii s-a desfasurat
inainte de a pleca pe teren. Forma aleasa dupa desfasurarea evenimentului este la fel de importanta ca prepararea si inregistrarea. Urmarirea feed-back-ului Un reportaj se considera reusit daca raspunde la trei exigente: |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|