r1l2lh
Nivelul de invatamant reprezinta veriga de baza institutionalizata in cadrul structurii de adaptare a sistemului de invatamant conform obiectivelor generale si specifice stabilite in termeni de politica a educatiei.
in sens practic, experimental, "nivelul sau gradul de invatamant reprezinta fiecare diviziune a invatamantului - clasa, ciclu, treapta" - care poate evolua in functie de anumite circumstante locale, teritoriale, nationale sau chiar internationale.
in sens teoretic, conceptual, nivelurile de invatamant definesc in plan pedagogic "o anumita ordine a invatamantului care se poate subdiviza in diferite cicluri sau/si trepte de studii" deschise in directia educatiei permanente si a autoeducatiei ( Dic-tionnaire actuel de Veducation, , .).
Tendinta de organizare a sistemelor moderne de invatamant evidentiaza, de regula, existenta a trei niveluri de functionare, care vizeaza subordonarea unor trepte sau cicluri scolare orientate, in mod special, pentru realizarea unor obiective de adaptare a elevului la o noua etapa de varsta psihologica sau la noi conditii de realizare eficienta a instruirii:
- nivelul invatamantului primar (care poate include: treapta invatamantului prescolar - treapta invatamantului scolar elementar);
- nivelul invatamantului secundar (care poate include, treapta invatamantului secundar inferior - treapta invatamantului secundar superior: liceal; profesional);
- nivelul invatamantului superior universitar (care poate include, treapta invatamantului universitar scurt - treapta invatamantului universitar lung - treapta invatamantului postuniversitar).
Obiectivele pedagogice specifice fiecarui nivel scolar vizeaAformarea-dez\>olta-rea personalitatii elevului printr-un ansamblu de cunostinte si de capacitati care trebuie dobandite in limitele varstei/varstelor psihologice respective - in conditiile in care in interiorul aceluiasi nivel pot fi parcurse doua varste psihologice ( prelungirea invatamantului general obligatoriu pana la varsta de ani).
Din perspectiva curriculara sunt relevante urmatoarele obiective pedagogice specifice fiecarui nivel scolar, in vederea formarii-dezvoltarii permanente a personalitatii elevului in conditii de maxima eficienta pedagogica si sociala:
- invatamantul primar: asigurarea culturii generale instrumentale;
- invatamantul secundar: asigurarea culturii generale de baza (invatamantul general obligatoriu) si de profil, cu descindere profesionala;
- invatamantul superior: asigurarea culturii de profil si de specialitate (complexa, cu grade de competenta de vaif).
Reformele scolare realizate in ultimele decenii confirma importanta invatamantului general-obligatoriu care in tarile dezvoltate tinde sa acopere integral nivelul secundar ( Dix annesss de reformes au niveau de l'enseignement obligatoire dans l'Union europeenne/-, , . -).

Durata invatamantului obligatoriu conditioneaza structurile curriculare specifice nivelului secundar care sustine tendinta echitatii si a egalizarii sanselor intr-un cadru institutional care ofera elevilor: a) o formare comuna ; b) o valorificare a capacitatilor generale existente dincolo de diversitatea conditiilor economice si culturale; c) o posibilitate reala de reusita scolara si sociala angajata fara "diferente de clasa" (idem, . ).
Aceasta tendinta - care a inspirat reformele anilor - - a revolutionat sistemele de invatamant evidentiind importanta pedagogica si sociala a nivelului secundar. Calitatea sa devine indispensabila pentru o educatie si o formare profesionala adaptabila la conditiile concurentiale ale societatii prezente si viitoare ( Objectives etfinalites secondaire, ).
Reorienarea nivelului secundar angajeaza astfel urmatoarele demersuri strategice si operationale: a) redefinirea conceptului de invatamant secundar superior (in contextul prelungirii trunchiului comun de pregatire generala); b) reproiectarea continuturilor (in contextul stabilirii unui nou raport curricular intre cultura generala si cultura de profil); c) regandirea evaluarii ca "dominanta nonselectiva cel putin pana la sfarsitul scolaritatii obligatorii"; d) perfectionarea "scolii unice" ca alternativa la "scoala care raspunde doar la necesitatile si interesele unui grup sau unor grupuri sociale"; e) intelegerea faptului ca "distinctiile din ciclul postobligatoriu dintre invatamantul general si formarea profesionala sunt mai putin nete ca in trecut" (idem. . -). - Curricuhim, Sistemul de invatamant.