![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
Institutiile Europei Unite | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
“Nimic nu este posibil fara indivizi, nimic nu este durabil fara institutii...” y5c23cu (Jean Monnet. Memorii) 1. Scurt istoric La baza Europei unite stau doua organizatii importante: Consiliul Europei ca organism politic si Comunitatea Economica Europeana ca organism economic. In cele ce urmeaza este prezentata pe scurt o istorie a infiintarii acestor doua organisme. Putem sa spunem ca ideea de Europa unita a fost lansata de Winston Churchill,
care in decembrie 1946 a infiintat in Marea Britanie, United
Europe Movement. Tot in aceeasi perioada Raul Dautry a creat Consiliul
Francez pentru Unitatea Europei si tot in decembrie1946 Henri Brugmans
prezida deja Uniunea Europeana a Federalistilor. La inceputul anului 1947
exista o miscare Socialista pentru Statele Unite ale Europei sub presedentia
lui Bob Edwars. In final toate aceste miscari si asociati, la initiativa
contelui Richard de Candenhove-Kalergi au dat nastere Uniuni Parlementare Europene,
iar primul presedinte a fost Georges Bohy. La sfarsitul celui de al doilea razboi mondial situatia economica a Europei
era dezastruoasa. Prin planul Marshall SUA a intervenit decisiv, cu un ajutor
economic masiv la reconstructia statelor din vestul Europei, profund afectate
de razboi. 2.1. Consiliul de ministri Este dificil de realizat o prezentare sintetica a atributiilor Consiliului,
asta pentru faptul ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii dispersate
in trei tratate (articolele: 26 C.E.C.A., 145 C.E.E si 115 C.E.E.A) toate
acestea fiind, in esenta, dispozitii de trimitere, cat mai ales
pentru ca evolutia fundamentala a modelului institutional intre Tratatul
de la Paris si Tratatele da la Roma a constat in deplasarea centrului
de greutate al sistemului in favoarea Consiliului al carui rol auxiliar,
a devenit dominat. Este cel de-al doile organ institutional comunitar care s-a numit, la origine,
“Inalta Autoritate” (in cadrul Tratului C.E.C.A.). 2.3. Parlamentul European Inca de la inceput, organizarea prevazuta a se realiza intre
cele 6 state membre a avut in vedere aspectul reprezentarii lor intr-o
forma reunita la nivelul Comunitatilor europene. Aceasta reprezentare s-a realiza,
la inceput, in cadrul Adunarii Comunitatilor, in prezent Parlamentul
european fiind organul destinat acestui scop. Institutia Paralamentului european poate, de asemenea, pe calea unei motiuni de cenzura sa constranga Comisia sa demisioneze. II. Competenta bugetara ocupa un loc important intre atributiile Parlamentului european si ii permite, daca nu sa se impuna, macar sa negocieze de la egal la aegal cu Consiliul. Adunarea poate printr-o majoritatea a membrilor sai si 2/3 din sufragii exprimate sa respinga proiectul de buget in intregime si sa ceara ca un nou proiect sa-i fie supus aprobarii de catre Consiliu. III In materie legislativa Parlamentul european nu detine atributele parlamentelor nationate. Nu are nici competenta de initiativa, rezervata Comisiei, nici comoetenta de decizie rezervata Consiliului. Competenta decizionala a Parlamentului exista numai in domeniul “micilor revizuiri”. In rest Parlamentul are numai statut de asociat la legislatia de grade diferite, dupa care actul intra in campul de aplicare al unei sau alteia dintre cele 3 proceduri: - procedura consultarilor este obligatorie interzicandu-se Consiliului sa decida fara ca Parlamentul sa fi dat in prealabil un aviz asupra propunerii Comisiei. - procedura intelegerii intre Adunare si Consiliu, cu concursul activ al Comisiei, se deschide atunci cand Consiliul percepe o limitare a parerii adoptate de Adunare. Comisa de intelegere, compusa din membrii Consiliului si o delegatie a Parlamentului condusa de Presedintele sau, la lucraile careia participa si Comisia, are scop ajungerea la un acord intre cele 2 institutii. Cand punctele de vedere ale celor doua institutii sunt suficient de apropiate Parlamentul trebuie sa dea o noua proprunere si Consiliul sa decida. - procedura cooperarii a fost introdusa prin Actul unic european, iar campul sau de aplicare vizeaza deciziile luate cu majoritate calificata de catre Consiliu in domeniul pietii interne, politicii sociale, coeziunii economice si sociale si cercetarii. IV. In materie de relatii externe, in situatia in care tratatele se limiteaza sa prevada interventia Parlamentului numai pentru acordurile de asociere sub forma unei consultari uletrioare, deci inainte de concluzia Consiliului, acesta a obtinut sa fie informat in cusrul intregului proces diplomatic, atat cu acordurile de asociere, cat si cu acordurile comerciale sau economice cu tarile terte. Parlamentul primeste din timp si cu titlu oficial o informatie asupra acordurilor internationale si poate, astfel, sa procedeze la o prima dezbatere de orientare in sedinta plenara, inainte chiar de deschiderea negocierilor. Inainte de semnarea acrdosului, un reprezentant al Consiliului expune in Parlament rezultatele negocierilor. 2.4. Curtea de Justitie Necesitatea infiintarii unei astfel de institutii s-a resimtit inca din perioada lucrirlor pregatitoare elaborarii Tratatului de la Paris, instituind C.E.C.A. Partenerii prezenti vedeau in Curtea de Justitie un organism de control al legalitatii actelor emise de Inalta Autoritate si Consiliul Special de Ministri (organe ale C.E.C.A.). In cadrul negocierilor s-au propus mai multe solutii (infiintarea unei comisii de arbitraj sau recurgerea la serviciile unui organ de jurisdictie deja existent -; Curtea Internationala de Justitie), dar nici una nu a fost adoptata. In cele din urma s-a optat pentru o solutie proprusa inca din anul 1950, de a infiinta o Curte de Justitie proprie. Curtea de Justitie a fost conceputa ca un organism comun al C.E.C.A., C.E.E. si C.E.E.A. atat pentru ratiuni de ordin practic, cat, mai ales pentru facilitareas unitatii de aplicare si interpretare a tratatelor si pentru a favoriza rezolvarea eventualelorconflicte de competenta dintre Comunitati. Curtea este formata din 16 judecatori asistati de 9 avocati generali. Si unii si ceilalti sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre. In ceea ce priveste pe judecatorii, desi nici o dispozitia tratatelor nu prevede ca judecatorii sa aiba nationalitatea statelor membre, in practica s-a urmarie, ca, intotodeauna, Curtea sa cuprinda cel putin cate un judecator din fiecare din statele membre. Judecatorii sunt numiti pe o perioada de 6 ani, fiind reinnoiniti fara limitari. Nu este prevazuta nici o limita de varsta pentru judecatori. Guvernele statelor membre nu pote revoca un judecator al Curtii in timpul exrcitarii mandatului sau, Curtea fiind singura in masura sa asigure controlul asupra activitatii si disciplinei membrilor sai. Judecatorii desemneaza, dintre ie, prin vot secret, pe presedintele Curtii de justitie, pentru un mandata de 3 ani care poate fi reinnoit. Avocatii generali sunt numiti cu acordul statelor membre pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Rolul esential al avocatilor generali se materializeaza in momentul punerii concluziillor Din structura Curtii de justitie, pe langa judecator si avocati generali, mai fac parte si grefieri, raportrori adjuncti si referenti. Grefierul este numit de catre Curte, cu consultarea avocatilor, pe o perioada de 6 ani. Acesta are misiunea de a primit, conserva si transmite toate documentele si, de asemenea, sa efectueze eventualele notificari sau comunicari de acte pe care le comporta aplicarea regulamentului de procedura. Asista la sedintele Curtii, are in grija arhivele si se ocupa de publicatiile Curtii. Raportorii adjuncti au sarcina de a-i ajuta pe presedinte in procedura de urgenta si pe judecatorii raportori in indeplinrea atributiilor lor. Nu au dreptul sa participe la vot, dar pot lua parte la deliberari in cauza pe care au avut-o in studiu. Referentii. Fiecare dintre judecatori si avocato generali primesc asistenta persoana a doi referenti, juristi calificati, de obicei doctori in drepr avand aceeasi nationalitate ca si judecatorul sau avocatul. Curtea de justitie este organul jurisdictional comun al celor 3 organizatii ale integrarii vest-europene, dar are competente specifice si indeplineste atributii proprii fiecarei Comunitati, in conformitate cu tratatul instituitv. Curtea nu poate avea decat competenta precis determinata fie de chiar textul tratatelor constitutive, fie, pe baza acestora, de actele comunitare cu valoare normativa ori cea conferita de legislatia unui stat membru pentru cazuri conexe cu obiectul tratatelor. Instanta comunitara controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport de dispozitiile tratatelor, transand litigiile dintre aceste state, ivite cu aplicarea si in legatura cu aplicarea si cu interpretarea actelor statuare. De asemena Curtea mai are si urmatoarele atributii: - solutioneaza actiuni realtive la repararea pagubelor cauzate de organele Comunitatilor sau de agentii acestora; - poate actiona in solutionarea litigiilor privind raporturile functionarilor comunitari cu roganele de care depind; - devine instanta arbitrara daca o clauza compromisorie fiinteaza in acest sens intr-un contract incheiat de una dintre Comunitati. - actioneaza ca o instanta de recurs de ultim grad; - este o instanta internationala putand transa litigii intre statele membre, daca acestea sunt in legatura cu obiectul tratatelor Curtea de Justitie este abilitata sa solutioneze litgii intre statele membre, intre acestea si organele comunitare, precum si intre organele comunitare intre ele. 2.5. Tribunalul de prima instanta Este o institutie asociata Curtii de justitie, fiind format din 15 membrii,
alesi pe o perioada de 6 ani, cu posbilitatea reinnoirii mandatului la
fiecare 3 ani. Ca si mebrii Curtii de justitie, ei sunt numiti de comun acord
de catre guverbele statelor membre. Este inclusa in randul institutiilor Comunitatilor europene prin
Tratatul de la Maastricht din 1992 alaturi de Consiliu, de Comisie, de Parlament
si de Curtea de Justitie. 2.7. Banca europeana de investitii (B.E.I.) Banca europeana de investitii (B.E.I.) este principala institutie de imprumut a Comunitatilor. Finanteaza dezvoltarea sigura si echilibrata a Pietei interne (Comune), avand in vedere imprumuturi si garantii in toate sectoarele economice menite a asigura modernizarea si dezvoltarea in domeniile importante, creand locuri de munca noi si favorizand (prin acordarea de asistenta) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre ale Comunitatilor. 3. Cronologie 1947, Martie Belgia, Olanda si Luxemburg stabilesc o uniune vamala, in octombrie 1947 o uniune economica, iar in ianuarie 1948 se introduce tariful vamal comun. Marea Britanie si Franta semneaza Tratatul de la Dunquetque impotriva unei agresiuni germane viitoare. Lansarea Doctrinei Turman: Statele unite ale Americii sunt gata sa ofere asistenta si suport tuturor celor amenintati de agresiunile comuniste1984, Aprilie 16 state europene formeaza Organizatia Europeana de Cooperare Economica (OECE). 1949, Mai 10 state europene semneaza la Strasburg Statutul Consiliului Europei. 1954, Octombrie In urma Conferintei de la Londra se semneaza la Paris un acord de modificare a Tratatului de la Bruxells si se semneaza actul de nastere a UEO. 1957, 25 Martie La Roma se semneaza Tratatul pentru infiintarea CEE si a EURATOM. 1960, Ianuarie La initiativa Marii Britanii se semneaza de catre 7 state europene Conventia de la Stockholm privind infiintarea Asociatiei Europene de liber Schimb (AELS).AELS intra in vigoare in mai. 1961, Iulie-August: Irlanda , Danemarca si Regatul Unit inaiteaza cereri pentru aderare la CEE. Semnarea Acordului de Asociere intre Grecia si CEE. Acordul intra in vigoare in noiembrie 1962. 1965, Aprilie Se semneaza la Bruexells tratatul carestabileste o singura Comisie si un singur Consiliu pentru cele trei Ce. Tratatul intra in vigoare la 1 iulie 1967. 1968, Iulie Uniunea vamala este incheiata. Se introduce Tariful Extern Comun. 1969, Decembrie La Summitul de la Haga se iau decizii importante privind viitorul Comunitatii: incheierea perioadei da tranzitie, largirea CE, adoptarea PAC, stabilirea resurselor comunitare, stabilirea uniunii economice si monetare pana in 1980. 1972, Ianuarie La Bruxelles se semneaza tratatele de aderare pentru Marea Britanie, Irlanda, Danemarca si Novergia. 1974, Decembrie La Summitul de la Paris, sefii de stat decid sa se intalneasca de trei ori pe an in cadrul Consiliului European. Se aproba mecanismul alegerilor directe in Parlamentul European. Se instituie Fondul European pentru Dezvoltarea Regionala. 1979, Mai Semnarea tratatului de aderare a Greciei la CE. 1979, Iunie Primele alegeri directe pentru Parlamentul European. 1983, Iunie Declaratia Solemna de la Stuttgart asupra Uniuni Europene. 1984, Februarie Parlamentul European schiteaza Tratatul asupra UE. 1984, Iunie A doua alegere directa pentru PE. 1986, Ianuarie Aderarea Spaniei si Portugaliei. 1989, iunie A treia alegere directa a Parlamentului European. 1990, iunie Semnarea Acordului de la Schengen privind eliminarea controlului de frontiera intre Franta, Benelux si Germania. 1990, Octombrie Consiliul de la Roma hotaraste ca al doilea stadiu al uniuni economice si monetare sa inceapa in 1994. 1991, Decembrie Consiliul de la Maastricht hotaraste adoptarea Tratatului asupra UE. 1992, Februarie Se semneaza Tratatul asupra Uniunii Europene in Consiliul de la Maastricht. 1993, Februarie Semnarea Acordurilor de Asociere cu Bulgaria si Romania. 1993, Mai Consiliul Europei. Celor 26 de membri li se adauga Slovenia, Estonia si Lituania. 1993, Octombrie Consiliul Europei. Prima intalnire a sefilor de stat si de guvern, la Viena. Dupa aderarea Republicii Cehe si a Slovaciei la 30 iunie, apoi a Romaniei la 4 octombrie, Consiliul numara 32 de membri. 1993, Noiembrie Tratatul de la Maastricht intra in vigoare. Comunitatea Europeana (CE) devine Uniunea Europeana (UE). 1994, Mai Noua tari din Europa de est devin “ parteneri asociati” ai Uniuni Europei Occidentale. 1994, Iunie Alegerile in Parlamentul European. pe ansamblu, dreapta ‘antiMaastricht” inregistreaza rezultate bune. Pentru celelalte curente rezultatele sunt diverse, functie de tara : in Italia, victoria coalitiei la putere (30, 6%), in Germania, UCDUCS a lui Helmut Kohl(38, 8%), in Regatul Unit, laburistii(43%), in Spania, partidul popular(30, 6%), in Franta, deruta in randul socilistilor(14, 5%), cu urcarea spectaculoasa a lui De Viliers(extrema dreapta) si a omului de afaceri Bernard Tapie. 1994, noiembrie Incheierea procesului de ratificare a Acordului de Asociere Romania Comunitatile Europene. Decizia Consiliului si a Comisiei. 1995, Ianuarie Uniunea Europeana a crescut la 15 membri, cu intrarea Austriei, Suediei si Filandei. Luxemburghezul Jacques Santer urmeaza francezul Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene. 1995, Februarie Consiliul Europei. Letonia, dupa aderarea Andorei la 10 noiembrie 1994, devine cea dea 34a tara membra. Moldova adera la 26 iunie. Rusiei i se respinge cererea de aderare din cauza razboiului din Cecenia. 1995, Martie Pactul de stabilitate in Europa. Adoptat de 52 de statein timpul Conferintei asupra stabilitatii in Europa, desfasurata la Paris, cu scopul de a favoriza “buna vecinatate “in Europa de Est, privitor la minoritati si la problemele frontaliere. Supravegherea aplicarii este incredintata OSCE. 1995, Mai Bruxelles. Comisia Europena publica Cartea Alba” Pregatirea tarilor Asociate din Europu Centrala si de Est pentru Integrarea in Piata Interna a Uniuni. 1995, Noiembrie Republica Ceha, prima tara din Est care se integreaza in OCDE si devine al26lea membru , este urmata de Ungaria la 7 mai1996 si Polonia, la 11 iulie1995. 1996, Ianuarie Consiliul Europeie. Rusia devine cel deal39lea membru al organizatiei, dupa aderarea Albaniei, Moldovei, Ucrainei si Macedoniei. Croatia este admisa” cu conditii” la 2 iulie 1996. 1998, Martie Lansarea oficiala la Bruxelles a procesului de extindere conform deciziei Consiliului European de la Luxemburg. 1998, Mai La intalnirea la varf extraordinara de la Bruxelles. Cei 15 adopta lista definitiva a celor 11 tari care vor participa la lansarea monedei unice la 1 ianuarie 1999. Wim Duisenberg este numit presedintele BCE( va demisiona in cursul mandatului in favoarea lui J.C.Trichet.) 1999, Ianuarie Intra in vigoare moneda unica europeanaEURO. Germania preia pentu sase luni presedentia UE. |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|