![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
CONSERVAREA SI DISTRUGEREA VECHILOR FORME DE SCRIERE | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
Rolul social pe care il avea scrierea a fost intuit de timpuriu, inca
de pe vremea cand, in China, Tai -; Lun, cu puterea lui de
inventie, propunea ca hartia sa fie produsa din scoarta copacilor, din
canepa si din plasele pescarilor, pentru ca pretul ei sa fie mult diminuat
astfel. Pentru oamenii Antichitatii a scrie insemna a fi puternic. Tocmai
de aceea dusmanii care doreau sa distruga civilizatia unei comunitati, pe care
o atacau cu gand de cucerire, se orientau cel mai adesea spre bunurile
culturale realizate, care sunt mult mai greu de reconstituit decat locuintele
in sine, care, asadar, formeaza bogatia materiala a obstii respective.Ilustratia
o putem face cu o cultura care geografic este indepartata de noi, dar
comunicarea noastra cu comunitatea respectiva a fost in istorie destul de frecventa
atat in trecut cat si inb prezent. Desi au avut o cultura
avansata pentru acea epoca in care Apusul Europei era inca bantuit
de barbari, armenii nu si-au dobandit prestigiul meritat intre popoarele
lumii, ei fiind dezavantajati, desigur, si de pozitia lor geografica. Aflati
in calea atator navalitori, armenii si-au pastrat cu greu patrimoniul
cultural. In muzeul marii biblioteci nationale din Erevan se gaseste o
carte religioasa, legata in piele de vitel, care cantarea 36 kg
si a carei poveste ne apare ca reprezentativa pentru destinul culturii multor
popoare care au infruntat cu greu vicisitudinile istoriei. Se stie ca
amenintati de navalitori, armenii si-au propus sa salveze cartile bibliotecii,
aceasta zestre spirituala care reflecta identitatea nationala a poporului lor.
Cine ar fi putut sa transporte in spate o carte de t8z21zr 36 kg in acel moment de panica, in care nimeni nu era sigur nici pe propria viata ? S-a decis ca taiata in doua, cartea sa fie purtata de doua femei, fiecare dintre ele urmand sa ingroape in pamant jumatatea luata, ca dupa trecerea primejdiei cele 2 jumatati sa fie readunate. O asemenea intentie n-a putut fi materializata, intrucat nici pana in prezent n-a mai fost descoperita una dintre cele 2 parti, astfel ca in muzeu se pastreaza doar jumatatea salvata a cartii. Consevarea vechilor forme de scriere a depins in primul rand de rezistenta suportului lor material, atat de diferit de la piatra cea dura, ceramica, tablitele de lemn, cochiliile sau osul si pana la sensibilul papirus.Un al doilea factor favorizant a fost mediul in care documentele respective s-au pastrat, departe de umezeala, intemperii naturale ori distrugeri de tot felul. De multe ori, tornadele istoriei au afectat fiinta insasi a unui popor
si civilizatii infloritoare au fost spulberate de incendierile cotropitoare,
care au sters de pe fata pamantului ultimele documente in stare sa ilustreze vechi forme
ale scrisului, despre care se stie ca au existat, dar este imposibil in
prezent ca ele sa fie reconstituite. Manifestat in forme diverse: sintetice,
analitice, ideografice, cuneiforme, hieroglifice sau fonetice, scrisul, trebuie
inteles ca un fenomen istoric si interpretat in conexiune directa
cu progresul civilizatiei umane, pe care il reflecta. Atunci cand
despre conchistadorii spanioli s-a afirmat ca nu “au descoperit, ci dimpotriva
au distrus" civilizatia americana precolumbiana, referirea se facea nemijlocit
la vandalismul cu care ei au distrus documentele scrise, pe care le detineau
acei bastinasi socotiti de europeni ca "salbatici superstitiosi”.
Desi in perimetrul cuprins intre platoul Anahuae si peninsula
Yucatan exista nenumarate monumente arhitectonice si vestigii ale stravechii
civilizatii mexicane, ele nu sunt suficiente, in lipsa documentelor scrise,
spre a identifica o cultura, spre a configura existenta unui popor. Din cultura
Maya s- au pastrat pana in vremurile noastre 3 codexuri, insuficient
ca sa definim azi particularitatile literaturii mayase, atat de reprezentativa
pentru locuitorii Mayapanului (Tara Maya). Azi nu se stia din ce material suport
al scrisului si din ce hartie erau confectionate acele “multe carti”
pe care mexicanii "le tineau in maini" in timpul
sosirii conchistadorilor (Pedro Martir de Angleria - 1459-1526 - dezvaluia epistolar
impresii despre viata mexicana, mentionandu-le). Se mai stie ca din multimea
cartilor ce apartinusera bibliotecilor din capitala lui Montezuma (Printul Navalnic)
Hernan Cortes (1485 - 1547) in raportul sau Relaciones, aparut la Sevilla,
anunta ca 2 exemplare de mare valoare le-a oferit in 1519 regelui Carol
al V-lea (1516 |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|