![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
Studiul pietei produselor si serviciilor mass-media in general , reclama in cotidiene de mare tiraj | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
Sistemul Mass-Media d5g1gl Mass-media si piata duala a produselor · Termeni sinonimi: bun, articol, produs, serviciu· Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal · Conceptul de „articol” are si semnificatia de „obiect care se vinde in comert”, deci inlocuitor al „marfi”. · Conceptul de „produs” folosit cu sensul de „marfa” este un bun material rezultat dintr-un proces de munca sau totalitatea obiectelor sau a bunurilor obtinute in procesul de productie · Conceptul de serviciu se refera la rezultatul unei activitati care se afla la interfata dintre furnizor si client, si este in general intangibil. Oricite eforturi ar face producatorii pentru a promova bunurile culturale si pentru a crea „noi” nevoi de consum, piata produselor mass-media este, inevitabil, limitata: aria de circulatie a unui produs este definita de constringeri de natura fizica (zona de acoperire a unui post de radio sau televiziune, zona de circulatie a unui ziar), culturala(obstacole lingvistice, de traditie sau mentalitate), sociala (gradul de alfabetizare, gradul de dotare cu echipamente de receptie, ponderea activitatilor zilnice pentru subzistenta in raport cu totalul de timp disponibil etc.) Pe aceasta piata intra in competitie bunuri care sunt distribuite in moduri foarte diferite. Astfel unele produse mass-media apar ca bumuri personale, care se cumpara la un anume pret: ziare, reviste, canale TV platite, discuri, casete; altele circula ca servicii publice, pe care statul le ofera in conditii de subventionare si de distributie in conditii foarte avantajoase: costul abonamentului este foarte mic sau dispare din cimpul de perceptie al consumatorului, fiind integrat in valoarea altor impozite. Pe linga acestea, alte produse mass-media sunt distribuite ca bunuri generatoare de profit, pentru care publicul nu plateste nimic (progamele audiovizuale ale posturilor comerciale, informatiile pe Internet etc.). Dimensiunea economica a sistemului mass- media In ultimul deceniu am fost martori unor unificari si absorbiri spectaculoase, care au zguduit universul firmelor mass-media. Dupa ce, in 1989, grupul „Time” s-a unit cu grupul „Warner” dind nastere unui urias conglomerat, in 1994, marele operator de cablu „Viacom” a cumparat grupul „Paramount” ( ce cuprinde case de filme, edituri, sali de spectacole, retele de radio si televiziune); un an mai tirziu grupul „Sony” a cumparat „CBS Records” si multe altele. Toate aceste cazuri ne arata ca lumea presei nu face exceptie de la legile economiei de piata, ca ea este dominata de goana dupa noi piete si de obsesia profitului. Caracteristicile produselor mass-media Presa, nascuta atit ca o activitate intelectuala, cat si ca o forma artizanala de productie, a intrat, incepind cu secolul al XIX-lea, in spirala industrializari si a comercializari: ea a devenit astfel obiectul unei piete si, respectiv, industrii a produselor mass-media. In calitate de marfa culturala, presa apare sub forma unor produse reproductibile, de tip aparte, care includ, in moduri diferite, o munca artistica sau culturala. Aceste marfuri au un caracter complex, ambivalent: ele apar simultan ca bunuri si servicii;ca bunuri care sunt destinate consumului colectiv sau individual. Ca urmare majoritatea bunurilor generate de industriile mass-media se integreaza in „logica fluxului” ,aceasta inseamna ca ele sunt bunuri perisabile, a caror valoare de consum se deterioreaza extrem de repede, si care trebuie inlocuite cu alte bunuri.Aceasta caracteristica are mai multe consecinte:· Trebuie sa existe o productivitate constante, piata sa nu cunoasca sincope; · Realizarea si distribuirea la preturi convenabile; pretul mic asigura accesibilitatea produsului, vanzarea rapida si implicit, eliberarea pietei pentru produse noi; · Produsele mass-media nu pot fi stocate(cu unele exceptii)stocareasi distribuirea lor tardiva le reduce valoarea si implicit, sansele de vanzare pe piata; · Un factor esential in asigurarea succesului comercial al unui produs este consumatorul ,el are puterea sa decida daca: I . va cumpara un produs mass-media sau alt tip de produs (alimentare sau nealimentare etc.) II . va opta pentru unul sau altul dintre tipurile de mass-media III. va alege, in interiorul unui canal, intre diferite ziare intre, diferite posturi de radio sau televiziune. Astfel in ultimi ani producatori se confrunta cu un public „nomad” al caror atasament depind de factori aleatori. Sondajele arata ca anumite categorii ale populatiei au invatat sa utilizeze diferite strategii si tactici de raportare la mass-media ; personalizarea orarelor, piratarea emisiunilor, ascultarea selectiva, neutralizarea sau evitarea mesajelor publicitare. Variabilele legate de consum sunt completate de alte variabile, derivate din modurilede finantare a productiei de bunuri mass-media: aceasta se face prin venituri obtinute pe mai multe cai, inegale ca ineficienta si tip de functionare: 1. Vanzarea la bucata(in deosebi in presa scrisa); 2. Vanzarea/inchirierea dreptului de acces 3. Vazarea spatiului/timpului mediatic pentru acei clienti care vor sa distribuie mesajele proprii pe suportul oferit de institutiile de presa; 4. Sume provenite din surse ale statului sau institutii filantropice, fie integral, fie partial(scutiri si/sau regimuri financiare preferentiale oferite de autoritati publice, mecenatul si sponsorizarile). Investitii, costuri si stategii ale profitului Pentru realizarea unui bun de consum in mass-media, producatorul are nevoie
de mai multe resurse: Presa are un rol major in mentinerea democratiei ; ea asigura un „spatiu” al dialogului liber si al informari corecte, altfel spus, un spatiu al plurarismului punctelor de vedere. Criticii concentrarii privesc trusturile ca inamici ai strcturi democratice si acuza grupurile de interese de politici ascunse (legate de promovarea intereselor economice). Spre exemplu ,in 1997, grupul „Chrysler”(care cheltuieste anual 270.000.000 de dolari numai pentru publicitate in reviste) a transmis publicatiilor cu care avea contracte de publicitate o nota in care le cerea „sa trimita sumarele numerelor in curs de aparitie si sa semnaleze materialele cu continut politic, social sau sexual care ar putea fi provocatoare sau jignitoare”. Cu toate acestea exista si sustinatori ai sistemului de tip trust subliniind avantajele economice si manageriale ale acestui sistem. Perspectiva profesionala Marile grupuri de presa , aflate in concurenta, au ca obiectiv major maximizarea profitului. De aceea, lideri acestor grupuri sdunt preocupati de reducerea costurilor de productie, fie de fabricare si vanzarea unor produse atragatoare, accesibile, usor vandabile;in esenta acestea sunt produse simple (pentru a fi intelese de un numar mare de oameni) si spectaculoase (pentru a starni repede interesul, emotia, dorinta de a consuma etc) Setea de profit a grupurilor patronale a incurajat jurnalismul de tip senzational, facil, putin atent atat la complexitatea problemelor, cat si la necesitatea educarii si culturalizari publicului. Servicii prestate prin intermediul preseiIn multiplele lor forme de manifestare, industria presei creaza si distribuie
o mare varietate de produse. Ansamblul acestor bunuri de consum , ar putea fi
redus la doua tipuri de produse : culturale si informationale. Produsele culturale
tin de o latura artistica avand un caracter aleatoriu al valori de utilizare
de asemenea avand posibilitati limitate de a produce si serializa un asemenea
bun , fiecare colectivitate poseda un anume cod cultural si nu accepta (intelege
, consuma ) bunuri produse dupa o anumita reteta. · Capacitatea de a fi usor copiate,multiplicate sau revandute, marind astfel impactul informatiei cu publicul . · Pretul cu care sunt cumparate bunurile informationale poate sa nu aiba nici o legatura cu valoarea de folosire. · Bunul informational este substituibil (putem opta pentru unul sau altul din ziare, o emisiune sau alta ) dupa consum el ramane disponibil pentru un alt act de consum ( il poate citi alta persoana) .Drept urmare , fixarea pretului la produsele informationale este realizata dupa alte reguli care difera clar de cele general admise pentru produsele tip din consumul de masa. Reclama Reclama este contituita din toate activitatile ce au ca scop prezentarea nepersonala,
orala sau vizuala, catre un grup de consumatori potentiali, a unui mesaj de
promovare, pentru un produs, serviciu sau idee, de catre orice sustinator identificat.
Acest mesaj numit „anunt sau reclama” este raspandit printr-unul
sau mai multe „medii” de comunicatie in masa . 1 1/1 2 1/2 3 1/4 4 1/8 5 1/12 6 1/18 7 1/24 Libertatea 3165 1655 940 805 575 500 460 I200.000 Adevarul 2750 1450 745 385 275 220 165 I190.000 Evenimentul Zilei 4800 2800 1550 825 440 350 200 I150.000 Romania Libera 2800 1550 800 450 380 270 160 I120.000 National 2450 1300 700 400 240 140 80 I90.000 Pro Sport 2600 1375 950 750 420 275 140 I80.000 Ziarul Financiar 2600 1500 800 475 375 295 100 I50.000 Titluri de ziareDimensiuni/pagina. Pret de aparitie in pagina redactionala Tiraje 1 1/1 2 1/2 3 1/4 4 1/8 5 1/12 6 1/18 7 1/24 Libertatea 4500 2185 920 345 290 210 115 I200.000 Adevarul 3850 2030 1043 539 385 308 231 I190.000 Evenimentul Zilei 8000 3500 1430 715 385 200 100 I150.000 Romania Libera 3000 1650 1000 500 400 310 190 I120.000 National 2950 1800 980 560 350 180 100 I90.000 Pro Sport 4000 2300 1600 1275 700 400 205 I80.000 Ziarul Financiar 4000 2300 1275 700 525 400 200 I50.000 Ierarhizare dupa sondaje efectuate de urmatoarele institutii functie de pretul
de vanzare al reclamei:(raportul mediilor) Romania Libera 120000 915.7 131.05 Ziarul Financiar 50000 877.9 56.96 Adevarul 190000 855.7 222.04 National 90000 758.6 118.64 Titluri de ziare Ierarhizare dupa sondaje efectuate de urmatoarele institutii
functie de preferintele consumatorului Tiraje 1.The Gallup Organization Romania |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|