ISTORIA STATISTICII IN ROMANIA SI PE PLAN INTERNATIONAL

Definitia statisticii este spune „ Etimologia : termenul statistica ne trimite la cuvantul „status” cu sensul de stare politica” .Cuvantul statistica este atribuit lui Gottfried Achenwall (1746) , ca o stiinta a descoperirii statului , folosit pentru productie sau consum de produse . t7s1sb
Este vorba de cu totul alt gen de „statistica" decat cea de vechi tip Sansovino, adica nu de descrieri ale „Statelor" ci de operatii migaloase de inregistrare, numarare ºi masuratoare a diverselor fenomene sociale, demografice, economice, culturale - precum ºi de efectuarea unor calcule permisand intelegerea comparativa a starilor sociale din diverse regiuni, fie provincii interne ale unei tari, fie chiar de la o tara la alta.
„Statistica se practica sub forma de numerotare a populatiei si de evidenta a bunurilor materiale”(Statistica,edit.Economica,Bucuresti,2000 ,pag.,autor Elisabeta Jaba ).Aceste metode de statisticii se organizau in primele secole de romani ,egipteni sau alte popoare pentru numerotarea populatiei .Diverse statisticii aparute la Egiptenii(2650-2190)… (practicau inregistrari cu ajutorul Nilometrului ,asa numit barometru economic ,pentru a masura nivelul Nilului si pe aceasta baza se aprecia fertilitatea Nilului) sau ( din motive fiscale ,din 2 in 2 ani sa faceau recensamantul aurului si al domeniilor ,tot aici gasim si evidentele piramidelor ,cu privire la cei care aveau sa-i slujeasca lui Faraon dupa moarte, in lume mortilor ) .„ Moise a facut o numerotare a populatiei „.Roma antica (500 i.e.n.,) Servius Iullius (578-534 i.e.n.) a atribuit o mare importanta numaratorii populatiei.
Cea dintai stire despre organizarea unor asemenea moduri de documentare o avem in legatura cu organizarea la noi a Regulamentelor Organice, de fapt prima incercare de modernizare a Principatelor. Se ºtie astfel ca aceste Regulamente prevedeau organizarea unor secsii de statistica pe langa Departamentul treburilor dinlauntru, cu sarcina sa execute periodic „catagrafiile" necesare mai ales din punct de vedere fiscal ºi pentru reglementarea drepturilor de stramutare a saranilor dintr-un sat in altul, ingaduite doar la cinci ani o data, cu prilejul efectuarii „catagrafiilor".
Aceste catagrafii erau inscrieri in cataloage stabilite nominal, sat de sat ºi gospodarie de gospodarie, a tuturor celor care puteau fi exploatasi fiscal prin dajdii ºi bir. Stabilite periodic, ele formeaza un izvor de informasii extrem de lamuritor din multiple puncte de vedere, nu numai demografic ci ºi economic. Textele acestor categorii nu au fost insa publicate ºi parte din ele s-au ºi pierdut, ramanandu-ne din intamplare doar cat a putut copia din ele Ion Donat, care le-a ºi supus unor prelucrari statistice, cartografiind rezultatele obtinute, operatie care fusese de fapt inceputa de Anton Golopentia fara sa poata fi dusa la bun capat. De la Ion Donat ne-au ramas insa lucruri care se continua azi, o parte din ele fiind chiar ajunse la stadiul in care pot fi tiparite, cum e de pilda cu Catagrafia din 1833 privitoare la intreaga Oltenie ºi la un judes din Muntenia.
Avem deci deschis in fata noastra un vast camp de lucru, care necesita colaborarea unor colective de specialiºti istorici, statisticieni, lingviºti ºi geografi, care aºteapta a fi continuata, cu certitudinea ca grasie muncii lor vom avea despre tarile noastre informatii cu mult mai verosimile decat aprecierile facute ’grosso modo’ de unii si de altii, mai mult sau mai putin chemati a face asemenea lucrari, aceºtia neputandu-ne da decat „ordinea de marime" a unor fenomene sociale, nicidecum o statistica a lor stabilita pe baza de numarare, masurare ºi calculare.
Dispunem totusi de o lucrare de caracter stiintific, alcatuita de un cunoscator al tehnicilor statistice care a avut ºi posibilitatea sa se informeze prin consultarea documentelor de stat, existente in serviciile curente ale diverselor organizasii administrative de stat, interesul lor continuand totusi a fi dominant fiscal.
Prima descriere sistematica a fost facuta de Francesco Sansarino (1521-1583) in Venetia. Cel mai de seama popularizator al statisticii a fost Gottfried Achennwall (1719-1772),profesor de drept international si de stiinte politice la Gottingen ,care a fost declarat in repetate randuri „parintele statisticii”
In Romania ,inceputurile statisticii au fost conturate prin contributiile unor personalitatii cum ar fii: Mavcordat ,care a contribiut la statistica pentru a reface potentialul demofiscal al tarii,
Dionisie Pop Martian,(1829-1865), tanar ardelean cu ºcoli facute la Viena, statistician, economist ºi primul director al Oficiului Central al Statisticii din Romania ,a organizat primul recensamant modern din Romania (1860), adauga „Analelor economice" scurte „monografii" sociale sub numele de „vizitatiuni", asa cum facuse ºi Creanga ºi mai ales, aºa cum vom arata in amanunt, Ion Ionescu de la Brad.
In acelasi an, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), (agronom ,economist si statistica, profesor la Academia Mihaileana (1842) ocupa ºi el postul de ºef al „Direcsiei de statistica a Moldovei", aceºti doi procedand, fiecare in zona sa, la efectuarea in (1859-1860) a unui recensamant cu rezultatele publicate in „Analele statistice pentru cunoºtinsa parþii muntene din Romania" (1860-1864) ºi in „Lucrarile statistice ale Moldovei". In 1852 principatele fiind acum unite, cele doua oficii statistice se contopesc, sub direcsia lui Pop Martian intr-un „Oficiu central de statistica administrativa".
E remarcabil faptul ca aceºti statisticieni incepatori, ca ºi cei care i-au urmat de altfel, au fost oameni de ºtiinsa de o deosebita valoare. Dionisie Pop Marþian era un economist de frunte, de fapt redactorul primului curs de nivel universitar de economie politica, publicand ºi Analele economice, sursa de informaþie nepretuita pentru intreaga acea epoca.
Ion Ionescu de al Brad este de asemenea cel mai de seama cercetator al starilor sociale de la noi, despre care vom vorbi mai pe larg.
De asemenea avem si lucrari de antropogeografie, in care geografii au continuat sa arate un deosebit interes nu numai pentru problemele de geografie fizica, ci ºi pentru cele de geografie umana, problemele sociale impunandu-li-se ºi lor cu precadere, uneori doar sub forma preocuparilor etnografice, alte ori insa cu directa infaþiºare a unor studii de „sociologie" propriu-zisa.
In afara de lucrarile lui Simion Mehedinþi ºi George Valsan, sunt de luat inseamna mai ales cele ale lui Vintila Mihailescu care au meritul de a fi premergatoarele unei „sociologii urbane", in aceasta privinþa putand fi inregistrata inca o intaietate romaneasca certa in istoria ºtiinselor umane. E de citat astfel in primul rand analiza lui asupra oraºului Bucureºti, precum ºi monografia regiunilor rurale ale Vlasiei ºi Moºtiºtei.

Primele expuneri sintetice ale principatelor Unite

Dorinta de a infatisa un tablou general, atotcuprinzator, a tuturor problemelor sociale din Muntenia ºi Moldova este, dupa cum am vazut, veche, urmarind scopuri diverse. Din ce in ce mai clar rezulta insa ca „documentarile" stranse pentru asemenea infaþiºari de sinteza au capatat un caracter din ce in ce mai ºtiinsific, interesand autori apartinand unor cercuri de interese diferite, interne si externe, adresandu-se unor lectori si ei diversi, unii dorind a stapani si exploata viata locala, altii dimpotriva de a o organiza modernizand-o la nivel european.
In 1919 a fost creata Directia Generala de Statistica si in 1925 Institutul General de Statistica a Statului, in 1936 a fost adoptata Legea privind Institutul Central de Statistica, iar in 1951 a fost creata Directia Centrala de Statistica. In cele din urma , Institutul National de Statistica a luat fiinta pe baza Decretului nr. 27 din 30 decembrie 1989.
Ordonanta Guvernului nr. 9/1992 privind Organizarea si functionarea statisticii oficiale in Romania, aprobata de Legea nr. 11/1994, este in curs de actualizare pentru totala corespondenta a cadrului legal statistic cu mediul social si economic national. In plus, se va acorda atentie principiilor importante cat si prevederilor prin care statistica romaneasca va fi aliniata din punct de vedere al regulamentelor legale la statistica tarilor cu traditii democratice (in special cu Regulamentul Consiliului 322/1997 privind statistica comunitara din 17 februarie 1997).
Ordonanta care amendeaza pe cea de mai sus a fost aprobata de Guvern si urmeaza sa fie supusa aprobarii finale a Parlamentului dupa care va deveni Lege cu putere deplina.
Declaratia Comuna semnata cu alte oficii de statistica din tarile in tranzitie si cu Eurostat in ianuarie 1994, cat si Declaratia Comuna semnata pe baza bilaterala in acelasi an de INS si Eurostat reprezinta piatra de temelie pentru apropierea sistemului statistic romanesc.
Pentru a asigura caracterul obiectiv, transparent si stiintific al metodologiilor, indicatorilor, nomenclatoarelor, clasificarilor folosite in activitatea statistica, a fost infiintat Consiliul pentru Coordonarea Activitatii Statistice.
Consiliul este un organism consultativ statistic colectiv care cuprinde reprezentanti ai Guvernului sau ai altor agentii similare, cat si institute de cercetare, organizatii publice, sindicate si Banca Nationala a Romaniei.
Consiliul are ca scop principal analiza si omologarea strategiei generale a dezvoltarii sistemului statistic national, proiectelor de acte legale privind statistica, rapoartelor activitatii INS si Programului Anual de Anchete Statistice.
Activitatile de statistica la noi in tara sunt coordonate de Comisia Nationala pentru statisticii. Activitatea ei consta in culegerea datelor de catre furnizorii ,transmiterea , prelucrarea si transmiterea lor necesare guvernului ,agentilor economici , institutiilor si beneficiarilor .

Cea dintai expunere „prospect" a tarii din 1867

Abia intemeiate, Principatele Munteniei si Moldovei au simtit nevoia de a se face cunoscute strainataþii, desigur ºi in nadejdea de a atrage in felul acesta atensia asupra posibilitaþilor de stabilire a unor relatii comerciale.
Inca din 1865 Guvernul roman fusese inºtiinsat de agentul sau din Paris despre dispozitiile ce se luau cu privire la o Expozitie Universala ce urma sa se deschida in 1867. Prezenþa noastra la aceasta Expoziþie, cu un pavilion propriu, avea desigur o importanta nu numai comerciala ci in primul rand politica, dat fiind ca era pentru prima oara cand aveam prilejul sa ne prezentam pe scena lumii ca stat independent, iar nu ca o simpla anexa a Imperiului Otoman. Guvernul a socotit deci de cuviinþa sa participam la aceasta Expoziþie, profitand de bunavoinþa Frantei care intelegea sa ne primeasca cu un pavilion propriu, iar nu ca o simpla anexa a Imperiului Otoman. Guvernul a dat deci lui Alexandru Odobescu, care fusese inca de la varsta de 24 ani ministru al Cultelor ºi avea acum 31 de ani, insarcinarea de Comisar al Guvernului Roman pe langa Comisariatul Expoziþiei, ºi pe aceea de a pleda pe langa Guvernul francez dreptul nostru la un pavilion propriu.
Odobescu a lu-at deci contact cu organizatorul acestei expozitii, care nu era altul decat Frédéric Le Play, vestit sociolog, creator al „monografiilor de familie", inca de pe atunci cunoscut ca autor al seriei de cercetari Les ouvriers européens (1885) si La réforme sociale (1865) care avea despre muzeografie o conceptie sociologica originala, socotind ca muzeele sunt un mijloc de cunoaºtere sintetica a vieþii sociale, iar Expozitiile internationale o unealta de sociologie comparata, de reciproca cunoaºtere intre nasiuni si de schimb de experienta.

Atat Odobescu, care a organizat sectia de „etnologie" a pavilionului nostru, si care a lucrat mai mult ca „economist", au avut desigur ce invaþa de la Le Play. In 1865, Odobescu avea sa prezente sistematic problemelor celor doua Principate, Muntenia ºi Moldova, acum unite in domnia lui Alexandru Cuza, sub forma unei „monografii prospect" redactata in limba franceza, menita sa dea informaþiile necesare pentru lamurirea opiniei publice occidentale asupra þarii ºi problemelor ei, actuale ºi viitoare. Textul a ºi fost tiparit in 1867, fara sa poarte numele autorilor, sub titlul de Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et comerciale; avec une carte de la Principauté de Roumanie, sub raspunderea unei „Commission princière de la Roumanie".

Reluarea ei de catre Obedenaru in 1876

Tema a fost reluata in 1876 de catre M. G. Obedenaru, aducand-o la zi ºi completand-o cu noi informasii, intr-o lucrare scrisa tot in franceza, in acelaºi scop de a face cunoscuta sara in strainatate. Ideea ei de baza este ca economia unei þari nu se poate inþelege decat in legatura cu geografia, instituþiile politice, psihologia si antropologia tarii.
Lucrarea cuprinde deci capitole privind geografia, climatologia, formatiunile administrative-politice, agricultura, zootehnia, industria, caile de comunicatie, productia si consumul, comertul, orasele, organizarea statului, antropologia, etnografia si demografia, toate pe baza „unei mai atente folosiri a datelor oficiale" cate existau la acea epoca.

MONOGRAFIA PROSPECT

Inginerul agronom , Alexandru Odobescu ca autor al primei monografii „prospect" alcatuita pentru infaþisarea tarilor noastre unui public occidental, a avut marele merit de a depaºi aceasta faza, pentru a incepe pe cea noua, in care, cum vom vedea, vor apare o serie de importante „monografii" privind diverse probleme ale tarii, influenta lui fiind in aceasta privinta cu atat mai mare cu cat, om politic fiind, a avut de indeplinit rosturi statale de o deosebita importanþa.

MONOGRAFII SOCIALE

Aparuta la 11 ani dupa razboiul din 1877, cartea cuprinde ºi o ampla monografie a Dobrogei, recent adaugata Romaniei, elaborata potrivit aceleiaºi scheme, folosind ºi datele unei mai vechi monografii a lui Ion Ionescu de la Brad, cuprinzand ºi un destul de amplu capitol istoric, sub titlul de Ochire economica asupra organizatiunii proprietatii funciare in Romania, de la intemeierea statului roman pana in 1864. Proprietari, moºneni, clacaºi. Cinci perioade ale istoriei proprietasii funciare: 1290-1593; 1593-1746; 1748-1832; 1832-1851; 1851-1864.
In 1876, in amintirea sutei de ani care trecuse de la rapirea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic,este publicata„MONOGRAFIE", sub titlul Economie Nationala; Bucovina, descriere economica insoþita de harta (95 pagini); este redactata in urma unei vizite de studiu facuta in acea provincie pierduta ºi a unei culegeri de date grupate potrivit aceleaºi scheme care fusese folosita ºi pentru elaborarea lucrarii Terra Nostra, care de asemenea constituie o sursa de informasie de cea mai buna calitate.

Propaganda pentru „anchetele sociale"

„MONOGRAFIILE SOCIALE" scapa de datorie si era la curent cu problemele epocii sale, pentru ca in acest fel sa poata adopta o linie politica adecvata ducand la rezolvarea lor. De aceea se facea in repetate randuri cere efectuarea de cercetari sociale, in primul rand a statisticii.
Recensamant ºtiinsific asupra problemelor tarii nu mai fusese facut din 1860, cand pe aceasta tema lucrarea marele statistician, economist ºi anchetator social Dionisie Pop Marsian, din nefericire prea curand decedat (1829-1863).
Anchete sociale se vadeºte ºi prin faptul ca, intre 1900 ºi 1909 propune instituirea de concursuri ºi premieri a doua monografii rurale ºi a uneia de judes, premierea lucrarilor lui Ion Boldea -; (din 1900)- Studiu istoric si economic asupra judetului Vlasca, venita totuºi mai tarziu ºi sub nivelul lucrarii lui S. P. Radianu, Judetul Bacau, studiu agricol si economic, din 1889 si in tot cazul ulterior celor trei monumentale anchete ale lui Ion Ionescu de la Brad, asupra agriculturii romane din judetul Dorohoi (1861), Mehedinti (1862) si Putna (1863). Radulescu Codin, Monografia comunei Priboieni, Muscel, din 1904 , dar mai putin decat cea din 1904 a lui A.V. Gadea, Monografia comunei rurale Bragadiru Bulgari, din plasa Sabaru, judetul Ilfov .

Au fost desigur si alti promotori ai acestei miscari a monografiilor de localitaþi si judete, care au declansat aparitia a nu mai putin de 56 asemenea lucrari, in intervalul de timp dintre 1884 ºi primul razboi mondial, cu faze de maxima expansiune in jurul anilor 1888 ºi 1907 a rascoalelor saraneºti.

CERCETATORI ETNOGRAFI AI ECONOMIEI NOASTRE

In aceasta privinþa, demna de remarcat este o scurta lucrare „Despre sistemele de cultura ºi raportul lor cu starea sociala" (1891, 71 pagini), fragment dintr-un studiu mai mare, care insa nu a mai vazut lumina tiparului.
Este incercata aci schema tipologica a diferitelor sisteme de cultura „extensive", imparþite in ordine evolutiva, in sisteme „forestiere", „pastorale", „pastoral-mixte", al „ogoarelor", ºi al „izlazurilor alternative" in urma carora sunt luate in seama sistemele de cultura intensiva, de tip modern ºtiinsific.

Raportul din 1857 al Comisiei Europene

Dupa razboiul Crimeii ºi inainte de incheierea pacii din Paris, punandu-se problema unificarii celor doua Principate aflate inca sub suzeranitatea Turciei, dar scapate de sub protecþia Rusiei, se impune necesitatea inventarierii problemelor ce urmau a fi dezlegate. Parþile invingatoare ale razboiului au crezut deci de cuviinþa sa convoace, atat in Muntenia cat ºi in Moldova aºa numitele „Divanuri ad Hoc" care sa exprime doleansele tarii ºi sa stranga documentarea necesara justei lor rezolvari. Aceste Divanuri ad Hoc au avut cu totul alta importansa decat vechea „Comisiei a proprietaþii" din 1848, caci ele erau acum convocate oficial, nu de un guvern revolutionar local, ci de Imperiul Otoman el insusi, in plin acord cu Franta, Anglia, Austria si Sardinia, cuprinzand reprezentanti nu numai ai marii boierimi ci si ai micilor proprietari si ai taranilor.
Dezbaterile acestor Divanuri ad Hoc reproduc de fapt aceleasi pozitii ideologice pe care le cunoastem din Comisia proprietatii din 1848, doleantele taranilor fiind tot atat de dur exprimate ca ºi atunci; de data aceasta insa au fost atacate in plus o serie de probleme de inalta politica, precum Unirea celor doua Principate, dorinþa unui domnitor strain etc. strangandu-se in acest scop o informaþie deosebit de utila.
Pentru a sintetiza aceste lucrari, a fost alcatuita o Comisie Internaþionala, compusa din mandatari ai Frantei, Angliei, Sardiniei, Turciei, Austriei si Rusiei care, pe baza informatiilor capatate din partea Divanurilor ad Hoc au redactat un Raport asupra starii ºi organizarii Principatelor Moldova ºi Muntenia.
Acest raport al Comisiei Internationale este deosebit de important, putand fi considerat realmente ca o prima „monografie" oficiala cu caracter de document diplomatic, cuprinzand o analiza a celor mai importante probleme ale þarii, sistematic expusa, urmarind pe rand: organizarea administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, comerciala, financiara, lucrarile publice, invaþamantul ºi armata. Este deci o lucrare prezentand o buna documentare cu privire la acea epoca, dar avand ºi meritul de a fi fost folosita ca un prim indreptar pentru cercetatorii ulteriori ai problemei.

Comisia Notionala

CN de statistica culege informatii necesare prin sistemul rapoartelor ale societatii comerciale (care au obligatia de a trimite rapoarte al statisticii) . rezultatele anual al statisticii se gasesc “ANUARUL STATISTIC ”,buletine de informare ,studii publicate in reviste , comunicatii sau pe plan national .
In 1990 s-a infiintat Institutul National pentru Sondarea Opiniei (IRSOP) ,care efectueaza in special cercetarii statistice .Ca urmare a organizarii pe toate planurile in special cele politice si economice s-au dezvoltat o serie de organisme nationale si internationale ,a caror rol este informarea, gasirea metodologiei precum elaborarea de indicatori si a datelor pe plan national .
Comisia infiintata in 1946 , care asigura pe plan international
- dezvoltarea statisticii
- promovarea statisticii
Birourile statistice care au lu-at fiinta sub tutela ONU sunt : Europa , Asia , America , Africa si Pacific ,ce se ocupa cu colectarea , analiza si evaluarea statisticii oficiale comunicate de tarile membre .

Organizatii in domeniul statisticii