d7g13gc
Lectia reprezinta o modalitate fundamentala de organizare a activitatii didactice.
in acest context ea ramane "forma de baza principala, dominanta,
la nivelul procesului de invatamant" (Cerghit, Ioan, coordonator,
, . ).
Definirea conceptului de lectie presupune depasirea cadrului fixat prin etimologia
cuvantului: lectio, in limba greaca inseamna: a citi cu glas
tare, a audia, a lectura, a medita. Perspectiva curriculara (re)orienteaza aceasta
"activitate a elevilor desfasurata sub indrumarea profesorului"
ADictionar de pedagogie, , .) la nivelul corelatiei profesor-elev care evidentiaza,
pe de o parte, necesitatea profesorului de "a lectura esentialul", iar, pe de alta parte, posibilitatea formativa a elevului,
de "a medita eficient", inaintea lectiei si ca efect al lectiei.
Lectia poate fi interpretata astfel ca un program didactic, bazat pe "un
sistem de actiuni structurate" in functie de obiectivele generale si
specifice ale procesului de invatamant operationalizate adecvat la
nivelul intregului colectiv de elevi, "intr-o atmosfera de lucru
congruenta" ( Ionescu, Miron, , .).
Coordonatele lectiei reflecta structura unui "model tridimensional"
care defineste functionalitatea, structura si calea de operationalizare a procesului
de invatamant. a) coordonata functionala a lectiei vizeaza obiectivele generale si specifice
ale activitatii stabilite in cadrul unor documente de politica a educatiei
(plan de invatamant -programe scolare) care reflecta in plan
didactic finalitatile sistemului de educatie (definite la nivelul: idealului pedagogic
- scopurilor pedagogice); b) coordonata structurala a lectiei vizeaza resursele pedagogice angajate in
cadrul activitatii la nivel material (spatiul-timpul didactic disponibil, mijloacele
de invatamant disponibile), informational (calitatea programelor scolare,
materialelor documentare, informatizate etc.) si uman (calitatile pedagogice ale
profesorului, capacitatile elevilor); c) coordonata operationala a lectiei vizeaza actiunea de proiectare si realizare
a obiectivelor concrete ale activitatii, deduse din obiectivele generale si specifice
ale lectiei, cu respectarea particularitatilor clasei de elevi, prin angajarea
creativitatii pedagogice a profesorului in sensul valorificarii depline
a resurselor (continuturi-metodo-logie-conditii de instruire) si a modalitatilor
de evaluare necesare in contextul didactic respectiv.
Delimitarea variabilelor lectiei presupune urmatoarele actiuni: a) interpretarea curriculara a "modelului tridimensional", care evidentiaza
existenta unor variabile independente de profesor ( dimensiunea functionala-structu-rala
a lectiei) si a unor variabile dependente de profesor ( dimensiunea operationala
a lectiei care angajeaza creativitatea pedagogica si responsabilitatea sociala
a profesorului in vederea realizarii unei activitati didactice de calitate
in orice context functional-structuraV). b) Activarea unui model managerial de analiza a lectiei, operabil in termeni
de: intrare (obiective-continuturi-profesor-elevi) - desfasurare a activitatii
didactice (pre-dare-invatare-evaluare; mesaje pedagogice realizate intr-un
anumit camp psihosocial; comportamente de raspuns ale elevilor; circuite
de conexiune inversa externa si interna) - iesire (elevi care au dobandit,
la diferite grade de performanta si de competenta: cunostinte si capacitati, strategii
de cunoastere, aptitudini generale si specifice, atitudini comportamentale). c) Angajarea unui model de analiza-sinteza a lectiei, care evidentiaza:
- coerenta externa a variabilelor, dezvoltata curricular la nivelul corelatiei
dintre finalitatile macrostructurale (ideal pedagogic-scopuri pedagogice) si finalitatile
mi-crostructurale (obiective generale-obiective specifice-obiective operationale),
corelatie care reflecta logica externa a activitatii didactice respective;
- coerenta interna a variabilelor, dezvoltata curricular la nivelul corelatiei
dintre: obiective-continuturi-metodologie-evaluare, corelatie care reflecta logica
interna a activitatii didactice respective. d) Definitivarea unui model de evaluare critica externa a lectiei, aplicabil in
activitatea de inspectie scolara (realizata de managerii scolari: profesori-metodisti,
directori de unitati (pre)scolare, inspectori scolari), care urmareste stabilirea
unei decizii optime la nivelul raportului existent intre:
- variabilele independente, care conditioneaza logica de actiune externa a
profesorului ( dimensiunea functionala-structurala a lectiei);
- variabilele dependente, care determina logica de actiune interna a profesorului
( dimensiunea operationala a lectiei, care angajeaza: proiectarea obiectivelor
concrete; competenta elaborarii mesajului didactic, competenta elaborarii repertoriului
comun profesor-elev, competenta realizarii circuitelor de conexiune inversa;
aptitudinea de valorificare a potentialului maxim al colectivului de elevi,
al grupelor de elevi, al fiecarui elev in parte). e) Institutionalizarea unui model de evaluare critica interna a lectiei, care
vizeaza degajarea (re)surselor de perfectionare continua a activitatii, prin:
- valorificarea deplina a variabilelor lectiei, in contextul unei proiectari
si dezvoltari curriculare, deschisa permanent in directia realizarii unei
instruiri/educatii diferentiate;
- valorificarea deplina a variabilelor lectiei in contextul raporiani
lor permanente la experienta de viata a elevului, premisa metodologica a unei
instruiri/educatii diferentiate eficiente;
- valorificarea deplina a variabilelor lectiei in contextul corelarii
permanente a e-ducatiei/instruiriiyb/'wa/e-tto«/orOTa/e-/n/or/na/e ia
nivelul unor strategii de predare-invatare-evaluare autoperfectibile in
cadrul unei pedagog i diferentiate, individualizate.
Clasificarea tipurilor de lectie solicita o actiune necesara in contextul
numeroaselor posibilitati de proiectare si de realizare concreta a unei activitati
didactice la nivelul clasei de elevi. Aceasta actiune presupune definirea conceptelor
pedagogice operationale de: sarcina didactica fundamentala, tip de lectie, varianta
de lectie ( Ni-cola, Ioan, , .-).
Sarcina didactica fundamentala reprezinta obiectivul principal sau dominant
al lectiei care poate viza: comunicarea unor cunostinte, formarea unor strategii
si atitudini cognitive, sistematizarea unor cunostinte si capacitati; evaluarea
unor cunostinte, aptitudini si atitudini dobandite anterior etc.
Tipul de lectie desemneaza un anumit mod de organizare si desfasurare a activitatii
de predare-invatare-evaluare, posibil si necesar in vederea realizarii
sarcinii didactice fundamentale.
Varianta de lectie reprezinta "structura concreta a unei lectii impusa,
pe de o parte, de tipul caruia ii apartine, iar pe de alta parte, de factorii
variabili ce intervin" (idem, .). Pot exista astfel numeroase variante
de lectie, in conditiile in care sarcina didactica fundamentala,
proprie fiecarui tip de lectie, implica o diversitate de obiective operationale,
realizabile in modalitati diferite, dependente de natura raporturilor
declansate intre variabilele independente si variabilele dependente ale
activitatii didactice respective.
Perspectiva didacticii traditionale construieste schema de clasificare a tipurilor
si a variantelor de lectie la nivelul unor formule care faramiteaza structura
unitara a activitatii de predare-invatare-evaluare, inclusiv la nivelul
formelor de organizare a corelatiei profesor-elev, in sens frontal, pe
grupe, individual (idem, .-):
- lectie de comunicare (cu urmatoarele variante: lectie de descoperire pe cale
inductiva, lectie de descoperire pe cale deductiva, lectie introductiva, lectie-prelegere,
lectie-seminar, lectie-problematizata, lectie-dezbatere, lectie de asimilare
a noilor cunostinte prin activitatea pe grupe, lectie de comunicare pe baza
instruirii programate, lectie in care predomina activitatea independenta
a profesorului: lectie in care predomina activitatea independenta a elevilor);
- lectie de formare a priceperilor si deprinderilor/lectie de munca independenta
(cu urmatoarele variante: lectie pe baza de exercitii aplicative, lectie bazata
pe munca independenta realizata cu ajutorul textului programat, lectie practica
in atelierul /lotul scolar, lectie bazata pe munca independenta realizata
cu ajutorul fiselor, lectie bazata pe munca independenta realizata in
cadrul lucrarilor de laborator, lectia de creatie);
- lectie de recapitulare si sistematizare/de fixare si consolidare (cu urmatoarele
variante: lectie de recapitulare realizata cu ajutorul textului programat, lectie
de recapitulare si sistematizare realizata cu ajutorul fiselor, lectie de recapitulare
si de sistematizare realizata pe baza de referat, lectie de sinteza;
- lectie de verificare si apreciere/control si evaluare (cu urmatoarele variante:
lectie de verificare realizata prin chestionare orala, lectie de verificare
realizata prin teme scrise, lectie de verificare si evaluare realizata prin
lucrari practice, lectie de verificare si evaluare realizata cu ajutorul testelor
docimologice. lectie destinata analizei produselor activitatii elevilor/lucrari
scrise, lucrari practice, rezultate la testele docimologice aplicate etc.
Perspectiva proiectarii si a dezvoltarii curriculare solicita o taxonomie a
tipurilor de lectie, realizate in clasa simultan ca activitati de predare-invatare-evaluare
care integreaza variabilitatea situatiilor didactice la nivelul formelor de
organizare a corelatiei profesor-elev, orientate frontal, pe grupe sau individual
in directia unei instruiri/educatii diferentiate, individualizate, de
maxima eficienta pedagogica si sociala.
O asemenea taxonomie devine posibila prin raportarea lectiei la obiective pedagogice
de competenta si de performanta care reflecta dimensiunea teleologica si axiologica
a finalitatilor macrostructurale.
Criteriul competentei permite angajarea unor prioritati metodologice evidente.
in ultima instanta, la nivelul valorilor cognitive dobandite in
cadrul lectiei, valori care nu exclud, ci din contra, presupun prezenta unor
repere active de ordin socio-afectiv si psiho-motor.
Criteriul performantei permite delimitarea unor prioritati metodologice, care
reflecta competentele angajate, evidente, in ultima instanta, la nivelul
unor obiective m-formativ-formative aflate in permanenta interactiune: a) Criteriul competentei vizate prioritar in cadrul unor secvente didactice
mai extinse (an de studiu, modul de studiu, capitol) permite avansarea urmatoarelor
tipuri de lectie:
- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de achizitionare a cunostintelor,
- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de intelegere a cunostintelor
a-chizitionate anterior;
- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de aplicare a cunostintelor
a-chizitionate si interpretate anterior;
- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de analiza-sinteza a cunostintelor
achizitionate, interpretate si aplicate anterior,
- lectie care vizeaza prioritar formarea capacitatii de evaluare critica a cunostintelor
achizitionate, interpretate, aplicate si analizate-sintetizate. anterior. b) Criteriul performantei vizate prioritar in cadrul unor secvente didactice
mai restranse (capitol, subcapitol) permite avansarea urmatoarelor tipuri
de lectie:
- lectie care vizeaza prioritar stapanirea materiei,
- lectie care vizeaza prioritar realizarea unor transferuri operationale.
- lectie care vizeaza prioritar realizarea unor produse care exprima personalitatea
elevului;
- lectie care vizeaza prioritar dobandirea unor cunostinte si capacitati:
- lectie care vizeaza prioritar dobandirea unor strategii cognitive;
- lectie care vizeaza prioritar dobandirea unor atitudini (cognitive,
comportamentale/afective, motivationale, caracteriale).
Practica proiectarii si a dezvoltarii curriculare a activitatii didactice, orientata
la nivelul unei instruiri/educatii diferentiate eficiente, argumenteaza importanta
lectiei mixte sau combinate care este centrata prioritar asupra realizarii interdependentei
o-biective-continuturi-metodologie-evaluare si a corelatiei pedagogice profesor-elev.
in aceasta acceptie, planul unei activitati didactice eficiente are ca
reper "evenimentele" care intervin la nivelul lectiei mixte/combinate,
adaptabile la orice tip sau varianta de lectie exersata in mediul scolar:
organizarea clasei/captarea atentiei, motivarea elevilor; actualizarea elementelor
invatate anterior; pregatirea elevilor pentru asimilarea noilor cunostinte,
capacitati etc; comunicarea obiectivelor care' vizeaza asimilarea noilor cunostinte,
capacitati etc; asimilarea noilor cunostinte, capacitati etc; sistematizarea
si fixarea cunostintelor, capacitatilor etc. predate-invatate-evaluate;
valorificarea circuitelor de conexiune inversa externa si interna, necesare
pentru autoreglarea activitatii didactice pe tot parcursul desfasurarii acesteia
( Nicola. loan, , .-).
Asumarea unui model orientativ de planificare a lectiei reprezinta un exercitiu
managerial necesar pentru perfectionarea practicii de proiectare pedagogica
a fiecarui cadru didactic. Aceasta prespune valorificarea analizelor realizate
anterior, din perspectiva proiectarii-dezvoltarii curriculare si a pedagogiei
diferentiate, individualizate.
Functionalitatea modelului angajeaza actiunea sociala a unui reper metodologic
valabil si pentru factorii de conducere implicati in inspectia scolara
de specialitate, in actiunile complexe de evaluare a calitatii procesului
de invatamant
Structura modelului sugereaza, in fond, strategia managementului scolar,
care o-rienteaza activitatea de conducere a procesului de invatamant
in sens sislemic-optim-inovator, la nivelul liniei de continuitate existenta
intre cercetarea pedagogica funda-mentala-orientata-aplicativa.
Proiect de lectie - model orientativ (aplicabil si la nivelul altor activitati didactice realizabile in mediul
scolar)
) Tema lectiei (a grupului de lectii, a subcapitolului, a capitolului)
) Subiectul lectiei (titlul lectiei care va fi predata-invatata-evaluata)
) Tipul lectiei (conform obiectivelor predominante/sarcinii didactice fundamentale)
) Scopul lectiei (exprima sintetic obiectivele generale si specifice ale grupului
de lectii, subcapitolului, capitolului/ si tipul lectiei, sarcina didactica
fundamentala)
) Obiectivele operationale/concrete (deduse din scopul lectiei si din obiectivele
specifice stabilite la nivelul programei scolare) - schema de elaborare: actiunile
elevului (observabile, evaluabile) - resursele necesare (continut-metodologie-conditii
de instruire:inteme-exteme) - modalitatile de evaluare (pe parcursul activitatii
-la sfarsitul activitatii)
) Continutul de predat-invatat-evaluat (corespunzator obiectivelor specifice-concrete/operationale)
) Metodologia de predare-invatare-evaluare (stabilita in concordanta
cu obiectivele pedagogice concrete/operationale) inciude:
- intrebarile: tip exercitiu', tip problema; tip situatn-problema
- sarcinile didactice, fiindamentale-operationale, de predare-invatare-evaluare
- deschiderile metodologice (procedee, metode, strategii de predare-invafare-
evaluare
- mijloacele de invatamant (disponibilizate/disponibilizabile)
) Scenariul didactic:
- evenimentele didactice/corespunzator tipului de lectie
- reactualizarea unor cunostinte, capacitati, strategii cognitive
- prezentarea/crearea unor probleme, situatii-problema
- dirijarea invatarii prin strategii de: comunicare-invatare; cercetare-invatare;
actiune-invatare; programare-in-vatare (instruire programata, instruire
asistata pe calculator)
- evaluarea solutiilor adoptate pentru rezolvarea problemelor, pentru rezolvarea
situatiilor-problema
- fixarea solutiilor/raspunsurilor prin aprofundare in conditii de interpretare,
aplicare, analiza-sinteza, evaluare critica
- stabilirea temelor pentru acasa (generale - individualizate; recomandari metodologice,
bibliografice). ) Concluzii:
- evaluarea globala/caracterizare generala
- decizii cu valoare de diagnoza-prognoza: note scolare, aprecieri, observatii,
caracterizari etc.
- stabilirea liniei/liniilor de perspectiva.
Realizarea proiectului de activitate/lectie, la nivelul unei practici scolare
din ce in ce mai complexe si diversificate, angajeaza capacitatile si
resursele de creativitate pedagogica proprii cadrului didactic aflat in
diferite ipostaze manageriale: profesor (educatoare, invatator, institutor),
profesor-diriginte,profesor-metodist. profesor-consilier, profesor-cercetator,
profesor-director de unitate de invatamant, profesor-inspector scolar.
- Formele de organizare a activitatii didactice.