Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara
Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca
unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite
pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele.
Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza
marginile astfel: q5d16dj
1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);
2. - se suprapun (margini convergente);
3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si
alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.
1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si
care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata
roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste
in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice.
Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor
in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.
2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul
acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se
ciocnesc. Astfel:
- daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind
mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este
mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului.
- cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta.
- cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru
ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse
la suprafata - Himalaya.
Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.
3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se
vor freca una de alta - San-Andreas in California - ducand la aparitia
unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand
cutremure.
Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor
care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora.
Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint.
De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul
Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si
autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au
distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat
foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni;
unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile
izbucnite dupa cutremur.
Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari,
recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane
de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile
in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc
in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari
se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile
vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura
ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise,
si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre
activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent
cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a
lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.
In momentul in care se declanseaza cutremurul, din epicentru, adica din punctul
situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care
vor porni, se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale,
care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte
-; inapoi, in directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele
secundare, sau altfel zis undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui
perpendicular pe directia de mers. Al treilea tip, undele de suprafata, provoaca
unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.
1. unda p - este o unda longitudinala, de compresie
- determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare)
in directia de mers
- are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia
cutremurului)
- este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic soc in
plan vertical
- nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta)
aproximativ 20% din energia totala a cutremurului
2. unda s - este o unda transversala, de forfecare
- determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de
directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii
stanga-dreapta fata de directia de inaintare)
- are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p
- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans
in plan orizontal
- este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a
cutremurului
- determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata
de oscilatie
- cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie
a structurii cladirii cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv
fiind puternic amplificat
Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri, atat prin
intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. Cu toate ca acesti
doi parametri sunt foarte diferiti, ei sunt de foarte multe ori confundati.
Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei pe scara Richter, este o masura
a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice.
Este o marime specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind
amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate.
Intensitatea, exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata , este o masura
subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat.
Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra
oamenilor, cladirilor, terenului etc.
Scara Richter de magnitudini, numita astfel dupa Dr. Charles F. Richter de la
California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a
magnitudinilor. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic
pentru compararea marimilor cutremurelor. Scara este logaritmica, astfel incat
o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori
mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6, respectiv o energie
de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt
numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de
seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5
sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile
de pe intregul glob, fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. Cutremurele
cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari, iar cele mai
mari de 8 grade, majore. Cu toate ca scara Richter nu are, teoretic, limita
superioara, exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur
produs pana in prezent: 8,8.
Scara intensitatilor; Mercalli modificata
Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin
termenul numit intensitate seismica. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole
s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor,
cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii)
si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice
in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. Prima scara mentionata
mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor
efectuate ulterior de alti seismologi. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare
de intensitati, de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este
reprezentata de obicei prin cifre romane. Scara intensitatilor nu are o baza
matematica, fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. Evaluarea
intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari
si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. Scara
de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu
decat scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la efectele reale
de la suprafata locului de interes.
I Nu se simte
II Simtit de persoanele care se odihnesc, la etajele inalte sau in alte locuri
favorabile.
III Simtit in interioare. Balansarea obiectelor atarnate. Vibratii asemanatoare
cu trecerea unor camioane usoare.
IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Trancanitul geamurilor,
veselei si a usilor. Paharele zornaiesc. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului
constructiei peste etajul IV.
V Simtit in afara; directia poate fi estimata. Cei care dorm se trezesc. Lichidele
se imprastie. Obiectele mici se deplaseaza. Usile trosnesc, se deschid, se inchid.
VI Simtit de toata lumea; multi se sperie si alearga spre iesire. Persoanele
merg fara stabilitate. Tablourile cad de pe pereti. Mobila este miscata sau
rasturnata. Copacii, tufisurile se clatina.
VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. Simtit mai ales de motociclisti.
Obiectele atarnate vibreaza. Mobila se crapa. Distrugeri in randul cladirilor
cu o rezistenta scazuta. Acoperisurile se rup. Cad caramizi, plastic, pietre,
tigle, cornise. Valuri in bazine; apa tulbure de noroi. Prabusiri si alunecari
de teren. Clopotele mari suna. Santurile pentru irigatii avariate.
VIII Directia motocicletelor afectata. Avarieri in randul constructiilor; partial
prabusite. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. Caderi de tencuiala
si de pereti. Prabusiri de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine inalte.
Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. Ramuri rupte de copaci.
Despicari de teren umed si pe rapele abrupte.
IX Panica generala. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse, cele cu o rezistenta
medie grav avariate, unele complet daramate, cele intarite serios avariate.
Avarieri serioase rezervoarelor. Conductele subterane sparte. Crapaturi in teren.
In zonele maloase fantani si cratere in pamant.
X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. Structuri
rezistente de lemn si poduri distruse. Digurile, santurile, drumurile serios
afectate. Alunecari masive de teren. Apa iesita din canale, rauri, lacuri. Nisip
si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Sinele de cale ferata indoite usor.
XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.
XII Avarieri aproape in totalitate. Deplasari masive de stanci. Obiecte imprastiate.
Cutremurele pot avea durate diferie. Cutremurul din San Francisco din 1906 de
exemplu a durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964
peste 7 minute. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din
ce in ce mai mica. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep
sa se reaseze intr-o pozitie stabila, ceea ce poate din nou provoca distrugeri
enorme. In anul 1985, in centrul orasului Mexico, un cutremur de gradul 11 pe
scara Mercalli a provocat pagube imense. Replica din ziua urmatoare, de intensitatea
10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Cele doua cutremure impreuna
au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor
din oras
Semnale de avertisment
Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Cateva
cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure
mai mici, iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore
se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. Modificarile fine ale
formelor de suprafata, precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului
sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Cercetatorii studiaza
si apele fintinilor in zonele seismice. Imediat inainte ca rocile subterane
sa se sfarme in bucati, structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide
din nou, eliberind radon in apele freatice; radonul ajunge si in fintini. Cresterea
concentratiei radonului in apele de fintina , poate fi un semnal de avertizare
al cutremurului. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare
electrica.acestea sunt slab incadescente; se numesc “lumini seismice”.
Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur, concentratia de hidrogen poate
fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie.
In 1975, locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului,
printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintile cu
citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate
semnala apropierea unui cutremur. Ciinii scheauna, caii se sperie , pasarile
devin nelinistite si zboara in cerc.
Din pacate, nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Din acest
motiv, oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare
exacta. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri
de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi imense se pot intinde
pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime.
Aparatele de masurare a inclinarii -; acestea seamana cu nivela folosita
de dulgheri si zidari -; urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului,
iar aparatele de masurare a alunecarii -; cabluri intinse de-a lungul liniilor
de refractie -; semnaleaza miscarile laterale.
Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.
Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane
pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. Din
citirea diagramei, seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune
produsa in roci.
O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale
de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre.
Din reteaua de semnale prin satalit, oamenii de stiinta pot sa-si dea seama
daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie.
Sistemul de avertizare seismica
In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica
(SAS). Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el, in tara
noastra.
Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea
se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate, respectiv
diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si
"s". Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul
inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in
zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive, capabile
sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti, este cuprins intotdeuna intre
25-30 de secunde, in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat.
Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din
Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului,
este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie
asupra iminentei unui seism major.
- Achizitia si transmisia semnalului seismic
Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici
plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio
datele masurate. Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat
in Pipera, in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna, cat si
posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti, unde sunt prelucrate
in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. In cazul in
care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat,
este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului
care le-a produs cat si magnitudinea acestuia.
- Prelucrarea semnalului
In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine
este superioara unui anumit prag, un echipament specializat genereaza alarma
ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului.
Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume, in prezent
unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty, iar un altul este in faza
de testare in California. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea
sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active
seismic fata de centrele dens populate, precum si de natura zonelor seismice
active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime).
- Generare alarme
Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil.
In modul de operare standard, alarma este generata de fiecare data cand este
detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara
gradului 5 pe scara Richter.
Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este
resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului.
Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii
de utilizatori, in functie de necesitatile lor efective; de pilda alarmare numai
pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter.
Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate
produce efecte sau pagube notabile.
Interfata de avertizare radio
Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio
sub trei forme:
- semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau
alfanumerice;
- semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF);
- semnalizare sirena acustica.
In functie de echipamentul de receptie folosit, utilizatorul este alertat prin
unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus.
Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea
Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi
de utilizatori. Iata numai cateva dintre posibilitati:
- institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru
natural sau pentru avertizarea angajatilor;
- agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea
intrerupe in timp util alimentarea cu energie, gaze, apa etc., a unor masini
sau echipamente sensibile, pentru avertizarea angajatilor;
- persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin.
Din punct de vedere practic, SAS poate fi util, daca nu chiar esential pentru:
- punerea la adapost in locuinte, scoli sau evacuarea din acestea;
- inchiderea automata a valvelor de gaz, oprirea distributiei acestuia catre
populatie si industrie, inchiderea rafinariilor;
- inchiderea reactoarelor nucleare;
- pornirea generatoarelor de necesitate;
- inchiderea calculatoarelor;
- stoparea operatiunilor pe aeroporturi;
- oprirea trenurilor;
- inceperea operatiunilor pompierilor;
- oprirea lifturilor la parter;
- pornirea alarmelor sonore individuale sau colective;
- alertarea camerelor de garda de la spitale;
- alte aplicatii.
Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri, accidentari
si raniri in cazul unui cutremur
Cadrele didactice, de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii,
elevii, studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor
masuri care se intreprind, spre a intelege sensul protectiei antiseismice si
a participa la unele din ele. Astfel ei trebuie:
- sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, mese,
paturi, locuri circulante, ce pot cadea peste acestea, sa le inlocuim cu altele
mai usoare, sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu
le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi
grele, tablouri, oglinzi, vaze, boxe, acvarii, material didactic, calculatoare,
dulapuri, rafturi, etajere, etc.).
-; sa asiguram piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte intre
ele , si prin prindere de un perete, grinda solida, mai ales la etajele superioare
si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.
-; sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie
in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin
deplasari, la seisme.
-; sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur,
iar vasele mari cu chimicale, combustibili, in dulapuri in care sa nu se poata
rasturna, in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol
de comunicare si incendiu.
-; sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in
asa fel incat in caz de cutremur, racordurile sa nu sufere deteriorari si sa
se degaje gaze, sau sa se scurga combustibili, apa, chimicale etc.
-; sa verificam periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele,
calcanele, terasa si invelitoarea, astfel incat la seisme sa nu cada caramizi,
placaje, tencuieli, ornamente, tigle, jardiniere asupra intrarilor, asupra aleilor
inconjuratoare, strazilor sau la vecini.
-; sa consultam un specialist in structuri de rezistenta, cu privire la
tipul si starea peretilor despartitori nestructurali, spre a nu prinde de acestia
obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti.
-; este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare, amplasate
in locuri cunoscute si accesibile, langa surse potentiale de incendiu si sa
stim cum sa le utilizam, conform normelor PSI.
-; este util sa avem depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva
speciala de alimente uscate si conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor
cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta
si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru 3 zile.
-; sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii,
astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente
-; sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor
generale si locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare,
astfel incat la nevoie, dupa seism, sa putem lua unele masuri minime de interventie
de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate.
-; sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor
de cladiri privind:
- evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii;
- reparatiile si consolidarile necesare;
- proiectarea si executarea lucrarilor necesare;
- asigurarea pentru daune seismice, forme si taxe necesare.
-; sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop, respectand
prevederile si termenele legale, mai ales daca la seismele precedente structura
cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati.
-; sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de
control, intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii, ziduri,
acoperisuri, calcane, cornise, cosuri de fum, repararea si ancorarea cu tiranti.
Se recomanda cadrelor didactice, personalului si elevilor sa retina in memorie
particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei, ale
drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa, avand in vedere eventualele
pericole descrise in cele ce urmeaza:
- Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri, caramizi, tencuieli,
placaje, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);
- Spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte;
- Caderea unor obiecte, mobilier, etc.;
- Caderea unor stalpi si linii electrice;
- Incendii rezultand din scurt circuite, conducte de gaze rupte, rasturnarea
unor instalatii de gatit si incalzit, etc.
- Alunecari de terenuri, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri
nisipoase.
Se recomanda exersarea periodica, ordonata, a unor astfel de masuri in spatiile
de invatamant. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice
responsabile, se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare
categorie de varsta. De exemplu, elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia
sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie
rezistent (grinda, toc de usa), spre a controla vizual si prin sfaturi, inspirand
curaj. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura
modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. Se va
explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda
la evacuarea cladirii dupa un seism puternic, dar aceasta se va efectua in liniste,
ordonat, fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere,
dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile)
de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. De asemenea trebuie
sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii,
in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire
si stingere a incendiilor
Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic
Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi
in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit
inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice.Utilizatorii
acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.
-; sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica, sa-i linistim si pe ceilalti,
sa protejam copiii, batranii si femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din jur.
-; sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul,
locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza
puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie
si panica, conducand la accidente nedorite.
-; daca ne aflam in fata unei cladiri, sa ramanem departe de aceasta, sa
ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de
obicei se pot prabusi in strada.
-; daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo, departe de ferestre care se
pot sparge; sa stam inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.
-; sa ne protejam sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii
sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri
de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
-; sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul
mesei sau tocul usii, spre a ne asigura stabilitatea.
In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea, ne
putem proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate,
cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa), iar cu antebratele
pe lateral, fata.
Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a
aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei.
-; sa inchidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc
ceva, sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic.
-; daca suntem intr-un atelier, sa aplicam imediat, dupa caz, masurile
de protectie specifice locului dvs. de activitate.
-; sa nu fugim pe usa, sa nu sarim pe fereastra, sa nu alergam pe scari,
sa nu utilizam liftul, dar daca putem sa deschidem usa spre exterior, spre a
preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii
seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire, sa evitam aglomeratia.
-; sa nu alergati in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un
loc deschis si sigur, sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de
unde pot avea loc alunecari de teren.
-; daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede
intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de
poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati ianuntru, sa ne ferim de firele
de curent electric cazute.
-; daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, sa stam
pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca
si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa
spargenm ferestrele. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile
personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi
vagoanele.
-; daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru,
cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire;
imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul, sa stam calm si sa ne
linistim vecinii de pe rand.
Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic
Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal
dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati.
Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si
de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca
centre de prim-ajutor, evacuare-cazare temporara pentru alte persoane, daca
exista zone invecinate grav afectate de seism.
- nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati, sa acordati mai
intai primul ajutor celor afectati de seism, sa calmati persoanele speriate
si in special copiii de varsta mai frageda.
-; sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente
usoare de constructii cazute, sa se degajeze. Atentie! Sa nu miscam ranitii
grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze),
pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; sa-i ajutam pe loc.
- sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale
varsate, alimente, etc.
-; sa ne ingrijim de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, sa-i linistim,
asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului, in vederea
unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada, de la cateva ore
la cateva zile.
-; sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri,
sau organisme cu insarcinari oficiale, in privinta interventiei post-seismice,
in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni.
-; sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale
si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept.
-; sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa,
canal, verificati vizual si starea constructiei in interior.
- In caz de avarii constatate, sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea
locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate
pentru interventie. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu
sunt scapari de gaze. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete.
-; sa parasim calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea
cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile; sa verificam mai intai scara si
drumul spre iesire.
- Pentru orice eventualitate, sa prevenim ranirea provocata de caderea unor
tencuieli, caramizi, etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie
sau , in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta,
ghiozdan, carti groase, etc.).
-; daca la iesire intalnim usi blocate, sa actionam fara panica pentru
deblocare. Daca nu reusim, iar acestea au vitraj, sa procedam cu calm la spargerea
geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un scaun , o vaza,
etc.
-; sa evitam cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor
sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara
riscuri inutile. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel
de cladiri, sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. Sa ne deplasam intr-un
loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).
-; sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare
primei miscari seismice (replici), dar sa fim constienti ca aceasta se petrece
in mod natural, cu intensitati variabile, fie in cateva ore, fie peste zile,
saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este
mai puternic decat primul.
Pentru cutremurele de Vrancea, specialistii vor putea aprecia relativ rapid,
pe baza inregistrarii miscarii respective, daca energia consumata indica un
eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati; este dificil
totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata
se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.
-; sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani,
buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea, care vor fi transmise
suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie
considerate ca singurele surse de informare credibile.
In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce
seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal,
dupa care, de regula, activitatea seismica se reduce.
-; dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii
corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai
afara si apoi cu precautii si in interior, de regula ziua, starea structurii
si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor.
- Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta
nu ne indoim, poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate
servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau
revenire.
-; sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni
legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur,
in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari, inclusiv pentru evaluarea
de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile
de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii.
-; Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici
seismice si urmarile lor, sa ascultam posturile de radio si televiziune, sa
utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial, receptionate
direct de noi si nu din auzite. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie
post-seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte activitati,
intreprinse de organele in drept.
Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte
necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei
situatii extreme in care, de exemplu, de a fi surprins sub niste daramaturi,
mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata, prin intepenirea usilor sau din
alte cauze.
Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste
situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta
clasica de comunicare cu cei din afara, care intotdeauna vor concentra personal
specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate,
este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate
sau in peretii incintei, iar daca am stabilit controlul verbal, sa furnizam
informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar.
-; La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor,
femeilor, si ascultati recomandarile salvatorilor.
-; Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare, deoarece in astfel de
conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite
pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme
de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane
aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga
lume.
Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor
Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila, ele au contribuit
foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. Cercetatorii
studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor.
Dupa unii, cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta,
stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. In citeva
locuri au injectat apa in liniile de refractie, provocind cutremure mai mici.
De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial
se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Constructorii
din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure.
In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai
mari pericole. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente
grele si cosuri. Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite
pe un fundal special, care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului.
Cutremure de pamant in Romania si in lume
In ultimii 60 de ani, Romania a suferit cutremure de pamant puternice, cu epicentrul
in Vrancea:
- 10 noiembrie 1940 (M=7,7; adancime 160 km);
- 4 martie 1977 (M=7,5; adancime 100 km);
- 30 august 1986 (M=7,2, adancime 140 km);
- 30 mai 1990 (M=6,9; adancime 80 km).
Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic, cu 35 de cladiri cu risc
inalt de prabusire si 1500 de victime, majoritatea in Bucuresti.
In August 1999, un cutremur de grad 7,4 pe scala Richter deschisa, a lovit Turcia,
omorand mai mult de 15 000 de oameni. Luna urmatoare, un cutremur ce a inregistrat
7,6 a lovit Taiwanul. Mai tarziu in aceeasi luna, un cutremur de 7,4 a lovit
Mexicul. In Noiembrie, Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat
7,2.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960:
a avut magnitudinea de 9.5.
Cutremurele subacvatice
Si sub ape se pot produce cutremure. Cutremurele marine pot provoca niste valuri
imense, numite tsunami. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h,dar
acolo sunt abia vizibile. Apropiindu-se catre mal, valurile incetinesc, dar
in acelasi timp se si ridica. Cind valurile se apropie de mal, marea initial
se retrage, apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. Valurile care patrund in
golfuri inguste, se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri, maturind totul
in cale.
In 1775 dupa un cutremur, deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val
de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren
si incendii. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni
si-au pierdut viata
Pamintul este in miscare permanenta, dar din fericire, cutremurele catastrofale
sunt rare. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate, fiind detectate
doar de seismologi, cu ajutorul seismografului.