Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Teste derivate din Rorschach
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
h9l1lb

TESTUL Z

Zulliger in 1948 a construit Testul Z.
Initial pentru a realiza un instrument de grup pentru selectarea personalului in armata elvetiana. A folosit diapozitive si ulterior s-au folosit si planse. Testul consta din 3 planse: una negru si gri, una multicolora si alta negru si rosu. Diapozitivele permit proiectarea pe un ecran si administrarea colectiva. Studiile au demonstrat diferente semnificative intre frecventa unor raspunsuri cand testul se realiza prin proiectia de diapozitive si cand era administrat individual sub forma planselor.
Din anumite puncte de vedere ele se aseamana planselor Rorschach I, IX si III (Lis, Magro, Rossi, 1990, Mahamood, 1990).
Autorul considera de exemplu ca plansa I a testului Z permite conceptii si interpretari numeroase si foarte diferite. Ele contin toate posibilitatile planselor in alb si negru ale testului Rorschach sau Be-Ro, in principal ea poate provoca cel putin o interpretare globala. Interpretarea plansei II constituie o performanta de intelegere si inteligenta, prin faptul ca suscita interpretari ale culorilor. Culoarea este una dintre componentele interpretarilor pentru plansa II. Plansa III poate suscita cel putin o interpretare de tip miscare. Continuturile posibile sunt estimate de autor ca nelimitate. Consemnele spun subiectului ca este vorba de trei imagini imprimate pe planse, imagini realizate la intamplare iar subiectului i se cere sa spuna ce semnifica, ce ii amintesc, cu ce se aseamana. Poti interpreta imaginea in intregime, si parti ale imaginii. Esti total liber. Poti sa rasucesti plansa. Tot ceea ce spune subiectul, eventual si examinatorul, se inscrie in ordinea succesiunii evenimentelor.
Se realizeaza o ancheta, examinatorul cerand informatii pentru diferitele interpretari de tipul: "cum ai vazut ...?", "Ce te-a facut sa te gandesti la ...?",
Timpul este limitat, subiectii scriind raspunsurile. Testul are valoare mai ales pentru a depista patologia, dar este mai putin fin in surprinderea caracteristicilor individuale. Cotarea si interpretarea se aseamana cu metoda Rorschach.




TEHNICA PETELOR DE CERNEALA HOLTZMAN

W. H. Holtzman impreuna cu un grup de coautori publica in 1961 Tehnica Petelor de cerneala Holtzman.
Autorul o considera paralela testului Rorschach si descrie in detaliu felul in care a construit, dezvoltat si standardizat plansele. Membrii echipei de cercetare au construit si selectat plansele iar alegerea finala s-a facut prin selectii de grup. S-au obtinut in forma finala doua seturi, A si B, de cate 47 de desene de pete pentru care subiectul trebuie sa dea un singur raspuns la fiecare. Dupa fiecare raspuns, se face o mica ancheta pentru a verifica anumite aspecte ale raspunsului pentru cotare. Trei tipuri de intrebari sunt posibile: clarificarea localizarii ("Unde in pata ati vazut ..."), caracteristicile perceptului ("ce anume din pata a facut posibil sa arate ca ..."), incurajarea elaborarii ("mai este ceva ce-mi poti spune despre ea").
Intentia autorului a fost partial diferita de cea a lui Rorschach, caruia ii reprosa limitari psihometrice. In primul rand, a intentionat sa dezvolte un instrument psihometric care sa permita o cotare si scorare standardizata strict. Petele produse trebuiau sa raspunda necesitatii de a fi evaluate logic. De asemenea, voiau sa ofere planse care pot produce o varietate bogata de material capabil de a accesa o informatie mult mai bogata decat cea obtinuta prin Rorschach-ul original. Dupa aproape 10 ani de utilizare, deja se considera ca acest din urma deziderat al obtinerii unor date psihologice mai bogate si mai multe nu a fost recunoscut; de asemenea, tehnica H are o capacitate redusa de a potenta experienta de profunzime. Autorul a realizat Studii de fidelitate, validitate, compatibilitate a formelor, stabilitate in timp si a pus la punct norme pentru 22 variabile care sunt scorate.

TEHNICA REPRODUCERII GESTALTULUI

TESTUL DE GESTALT BENDER

Istoric
Testul de gestalt este proiectat si experimentat de Lauretta Bender in 1938. Interesul pentru coordonarea vizual-motorie o conduce pe autoare la cercetari experimentale in care utilizeaza metodele experimentale ale lui Wertheimer si Lewin, ajungand la crearea a ceea ce s-a numit "Testul vizual-motor de gestalt Bender".

Utilitate
Testul are mai multe domenii de aplicare. Majoritatea autorilor il considera ca cel mai bun instrument psiho-educational si de dezvoltare, utilizandu-l in diferite testari educationale si de evaluare. Astfel, este utilizat ca proba de inteligenta, ca screening test pentru delimitarea capacitatii de a urma scoala primara, ca predictor al reusitei scolare, ca test care surprinde si evalueaza probleme de invatare si capacitate aritmetica.
Dintre dimensiunile de evaluare ale testului de gestalt Bender cele mai descrise si experimentate sunt legate de determinarea: varstei mintale (utilizat pe copii de la 2 pana la 12 ani), retardului mintal, diferentiind intre retard legitim si pseudo-retard datorat altor cauze sau diferentelor culturale; tulburarilor si deteriorarilor la nivelul creierului mai ales in aria vizual motorie; diferentierea de dificultati vizual - motorii care nu tin de probleme de deteriorarea creierului; maturarea psihica pentru trecerea in invatamantul primar; probleme comportamentale legate de agresivitate si control, de tendinta de a actiona direct, de tendinta de a abandona, de tulburarile de tip anxios si depresiv, de tulburari psihice care indica psihoza.
Exista norme cantitative si calitative, bazate pe studii extensive de frecvente si nivelele de expresie grafica specifice diferitelor varste de dezvoltare - modele de desene.
In acelasi timp recunoscut ca instrument clinic, testul de gestalt Bender este si una dintre probele proiective deosebit de apreciate pentru copii. Instrument proiectiv, informeaza despre problemele si tulburarile emotionale ale copilului.
Din aceasta perspectiva, datorita naturii particulare a desenelor stimul, subiectul proiecteaza aspecte ale propriei personalitati si modurile particulare de a le rezolva asupra felului cum rezolva sarcina de a reproduce aceste forme.

Descriere si administrare
Este o proba de desen tip creion - hartie, formata din 9 planse care prezinta fiecare un anumit model ce trebuie reprodus cat mai exact de subiect. Plansele sunt de 3 pe 5 cm, numerotate incepand cu A, apoi de la 1 la 8. Desenele au o logica secventiala fiind progresiv mai dificil de reprodus. Testul implica aproximativ 5 minute de administrare si este recomandat de multi autori ca testul cu care se poate incepe o testare psihologica.
Pentru a incuraja proiectia, procedura de administrare si consemnele nu trebuie detaliate. Subiectului i se ofera un set de hartii A 4, un creion ascutit de tip HB sau B1 cu guma, cu instructiunea urmatoare: "Iti voi arata desene. Vreau sa le copiezi asa cum le vezi".
Orice intrebare a subiectului, trebuie reintoarsa catre acesta, spunand in esenta: "Sa faci cat mai bine poti".
Ca restrictii asupra carora i se atrage atentia: nu poate misca plansele din pozitia initiala in care sunt asezate de examinator; reproducerile trebuie facute doar cu mana, fara ajutorul unor instrumente. Notele asupra comportamentului subiectului se vor inscrie pe un protocol separat.
In prezentarea acestui instrument ne vom margini la dimensiunile sale proiective dar, in masura in care indicii de evaluare implica si alte dimensiuni, ele vor fi implicit introduse. Autoarea si cercetarile ulterioare alte altor autori, confirma faptul ca:
• se pot structura un grup de ipoteze de interpretare privind unii dintre indici si semnificatia acestora;
• se pot face interpretari in directia simbolismului unor modele si continuturi latente ale desenelor.
Dintre autorii care au marcat utilizarea testului Bender, Elisabeth Koppitz este figura cea mai importanta, pentru normele contemporane si o serie de abordari privind maniera cantitativa de interpretare a varstei perceptive si al nivelului de varsta a subiectilor. Sistemul de scorare pus la punct de Koppitz permite inregistrarea pe foaia de protocol, - pentru fiecare dintre cele 9 planse, atribuind un punctaj pentru fiecare distorsiune in reproducerea desenului. Sunt in prezent in uz curent date normative pentru sistemul de scorare a nivelului de dezvoltare diferentiate pe sexe si pe varste. De asemenea exista date care permit utilizarea testului Bender pentru copii deprivati vs. ne-deprivati, pentru caracteristici care tin de grupul etnic si de gradul de maturizare. De asemenea, exista studii si posibilitati de aplicare a tehnicii de reproducere a desenului in testarea de grup

Ipoteze de interpretare proiectiva
1. Secventa si ordinea in care subiectul reproduce desenele sunt legate de capacitatea eului de a controla, planifica, si anticipa. Cu cat ordinea apare mai logica, metodica, cu atat ne putem astepta ca eul sa fie mai capabil de a se confrunta cu realitatea. Cand ordinea, secventa apare neregulata, confuza sau haotica, eul este nesigur, subiectul este confuz, fara capacitatea de control a realitatii si comportamentului, slab integrat.

2. Locul din foaia de hartie unde deseneaza primul desen relationeaza cu forta sau slabiciunea eului. Pozitia normala este la aproximativ 15% de la marginea de sus si 20% de la marginea din stanga spre mijloc. In acest sens, cel care deseneaza in coltul stanga extrem este anxios, nesigur, timid. Subiectul care deseneaza in partea de jos, este depresiv. Desenarea in mijlocul paginii si utilizarea paginii in intregime este legata de reactia egocentrica, cu dominanta unor tendinte de a actiona direct si de tip compensativ.

3. Modul in care spatiaza desenele indica forta si controlul eului, mai ales in relatie cu continuumul dimensiunii abandon - punere directa in act. In mod specific, cu cat toate desenele apar mai comprimate si intr-un spatiu foarte redus (10%) din pagina, cu atat putem spune ca subiectul este mai rigid, mai anxios, deprimat, constrans, adesea cu un grad de manie acumulata.
Subiectul care utilizeaza un spatiu foarte mare, de exemplu deseneaza fiecare desen pe o coala separata si foloseste in desene intreaga pagina, este, de obicei egocentric., expansiv, cu tendinta de a se manifesta direct si, legat direct si de gradul de control si de agresivitate, prezent in indicii specifici ai desenelor, tendinta spre delincventa.
Spatierea normala implica ordine in plasarea in pagina, utilizand cel putin inca odata sau de doua ori spatiul liber intre secventa de desene.

4. "Coliziunea" indica desenarea astfel ca desenele intra, se ciocnesc unul de altul. In formele extreme indica puternice nevoi de dependenta, o slaba capacitate a eului de a planifica, respingerea timpurie din partea figurilor care detin autoritatea. In formele extreme, cand fiecare dintre desene parca sunt puse unul peste celalalt, coliziunea sugereaza o stare psihotica.

5. Cand desenul parca atarna de una dintre margini, de obicei de cea stanga, indicele releva insecuritatea si anxietatea subiectului. Marginea apare asemeni unui ajutor exterior care sa compenseze anxietatea si incapacitatea de control de care ii este teama.

6. Cand subiectul roteste, schimba pagina, nu numai in sus si-n jos, dar si rotind-o cu 90 pana la 360 de grade, proiecteaza prin comportament anxietate, o maniera de a se opune si incapatana.

7. O reducere marcata in marime a unor desene sau a tuturor, indica energie exterioara redusa datorita controlului puternic. In masura in care doar o parte sunt mai mici, interpretarea trebuie modulata in relatie cu simbolismul acelor desene unde a operat reducerea in marime.
O crestere marcata in marime indica tendinta de a izbucni, actionand direct, tendinte compensatorii si o dispozitie expansiva. Asociate indicatorilor de agresivitate si lipsa de control, aceste elemente sugereaza delincventa si impulsivitate.

8. Tratamentul diferential al unor parti ale desenului exprima o atentie neobisnuita acordata acelor parti, sugerand un conflict simbolic legat de semnificatia acelei parti pentru subiect. Moduri de manifestare a tratamentului diferential: stergere puternica si insistenta, reluarea desenarii acelei parti de multiple ori, desenarea cu o linie mult mai puternic sau cu o linie deosebit de fin trasata comparativ cu restul desenului, omisiunea unei parti din desen (care se dovedeste a nu fi accidentala pentru ca subiectul poate fi intrebat "Ai terminat de desenat modelul?"), omisiunea unui desen in totalitate (de asemenea, nu accidental), rotirea desenului, care nu are semnificatia unei deteriorari la nivelul creierului, reducerea si marirea marcata a partii in raport cu restul desenului.
Directia unei exagerari este interpretabila, in termenii planului vertical - ceea ce indica dificultati legate de figurile autoritare, si a celui orizontal - dificultati legate de relatii interpersonale si sociale.

9. Dificultatea de a inchide semnifica incapacitatea de a desena inchizand intregul unei figuri care trebuie reprodusa ca atare. Semnifica dificultati in relatia interpersonala, fie prin teama de a apropiere, fie nevoia exagerata de apropiere. De exemplu, incapacitatea de a inchide cercul din desenul plansei A, sau de a uni cercul si patratul din acest desen, sau linia verticala si orizontala a plansei 6, sau de a intersecta cele doua figuri din desenul 7.

10. Schimbari in curbura prin reducerea sau cresterea curbei sau curbelor desenului.
Tendinta de a le reduce, in forma extrema de a le transforma intr-o linie dreapta, apare relativ frecvent pentru desenul 6, si indica aplatizarea sau reducerea responsivitatii emotionale (particulara in abandon si psihoze).
Tendinta opusa, de a creste curbura desenului, care apare mai frecvent tot in plansa 6 legat de curbele serpuitoare care se adancesc si se latesc pe intreaga pagina, poate sugera o responsivitate emotionala crescuta.
Acelasi lucru pentru tendinta de a creste unghiul desenului, mai des in desenele 6 si 7.
Gradul in care cresterea curburii apare insotita de indici de lipsa de control indica faptul ca subiectul nu poate controla aceasta crestere a responsivitatii emotionale, cu tendinte spre iesiri necontrolate, directe.

11. Rotarea, reproducerea desenului intr-un plan rotat cu cel putin 45 grade. O rotare care nu este legata de deteriorari ale creierului, implica rotarea perceptiva datorata conflictelor emotionale. Adesea, rotarea se manifesta doar pentru anume desene si trebuie interpretata in raport de simbolismul acelor parti sau desene. Subiectul care roteaza datorita conflictului emotional, fie ca nu este in stare sa perceapa diferenta sau cand o percepe o poate corecta. Acest lucru nu este posibil pentru cei unde rotarea apare datorita deteriorarilor creierului, insotita de distorsiuni ale gestaltului si de incapacitatea de a repara chiar daca recunoaste diferenta.

12. Retrogresia, respectiv conversia desenului originar intr-o forma mai simpla (transformarea seriei de puncte intr-o linie, o linie dreapta intr-una schitata, punctele in cercuri neinchise etc., indica imaturitate, incapacitatea eului de a se confrunta cu realitatea faptelor, formei si simplificarea in forme mai putin mature.
13. Fragmentarea este considerat cel mai patognomic dintre indicii Bender. Spargerea desenului in parti, desenarea acestora separat, uneori cu o semnificativa distanta ilogica intre acestea. Reala fragmentare apare ca indicator pentru deteriorarea creierului sau pentru psihoza, respectiv a incapacitatii eului de a integra sau a testa realitatea.

14. Mazgalitura, in masura in care apare bizara, indica un proces psihotic. Daca nu este insotit de bizarerie, indica lipsa de concentrare si atentie a eului, lipsa de interes si raport cu realitatea ca atare. Important in interpretare este si intelegerea simbolismului mazgaliturii.

15. Miscare centrifuga, spre exterior, sugereaza tendinte active, cea centripeta, spre interior, tendinte pasive. Aceste directii se manifesta in desenarea curbelor, cercurilor si liniilor.

16. Schitarea indica anxietate si insecuritate la nivelul eului. Indicele nu este interpretabil la subiectii formati in desenul artistic.

17. Perseverarea indica o repetare inadecvata sau o continuare in raspunsul la stimul. Apare in general fie ca perseverare in planul ideilor (reluarea fara sfarsit a aceluiasi gand), in plan motor sau vizual-motor (reluarea continua a aceleiasi miscari), in planul verbal (repetarea mereu a aceluiasi sunet sau cuvant). In testul Bender, se manifesta mai ales in plan vizual-motor, de obicei in desenul planselor 1, 2 si 5 printr-o inadecvata continuare a punctelor. Subiectul repeta mereu desenarea punctelor pana ajunge la marginea paginii si nu mai poate continua. Are o baza emotionala si / sau organica. Indica o rigiditate si o incapacitate de a parasi stimulul. Intreruperea raspunsului tip perseverare, mai ales cand nu are baza organica, se poate face de catre psiholog.

18. Desenele reproduse impulsiv, sugereaza un individ impulsiv.

19. Subiectii care inchid desenele incadrandu-le intr-un cadru isi exprima propria insecuritate, rigiditate, tendinta de a fi permanent in garda, tematori. Majoritatea sunt schizoizi, paranoizi sau rigizi si compulsivi. Simbolismul acestor cadre reflecta nevoia de autoprotectie.

20. Nivelul de agresivitate este pus in evidenta in functie de gradul de ordine si structurare a desenului relativ la realizarea desenului prin linii negre, groase, fortate. Daca sunt insa bine legate, structurate, subiectul isi poate controla agresivitatea. Supralicitarea controlului, observabila in desen prin coincidenta dintre gradul ridicat de control, ordine, structurare in contrast cu gradul de agresivitate, situatie care poate conduce spre somatizari sau la sublimarea agresivitatii.

Simbolismul sau continutul latent asociat desenelor Bender

1. Unghiurile reprezinta un simbol masculin, curbele si cercurile, feminin. O distorsiune a partii unghiulare a desenului A in care cercul este bine reprodus, indica dificultati in trairea masculinitatii si a relatiei cu persoane masculine.

2. Felul in care reproduce desenul A depinde si de natura relatiei masculinitate - feminitate pentru subiect; devine semnificativa diferenta de marime, forta a liniei etc. a uneia dintre partile desenului in raport de cealalta.

3. Felul de a desena desenele de la plansele 1 si 2 este legat simbolic de sistemul de control al subiectului. Daca punctele sau / si cercurile sunt reproduse in alinierea ceruta, marimea si linia respectiva vs. reproducerea lor impulsiva sau cu eroare de un fel sau altul, indica probleme legate de controlul impulsivitatii.

4. Reproducerea desenului plansei 3 relationeaza cu identificarea subiectului cu rolul sexual. Baietii (sau barbatii) care prezinta o identitate confuza reproduc adesea desenul cu o comprimare orizontala si o alungire pe verticala. Fetele sau femeile care prezinta o identitate confuza, alungesc orizontala si comprima dimensiunea verticala a desenului. Analizand si indicii de control - punctele sunt innegrite sau foarte slab desenate, reproducerea este impulsiva, se poate determina modul cum este controlata si integrata identitatea de rol.

5. Desenul plansei 4, asemenea desenului A, relationeaza in plan simbolic cu natura gratificarii dependentei afective. Subiectii frustrati in plan afectiv reproduc desenul ca un arc aplatizat, cu un picior considerabil sub celalalt, iar bratul superior adesea intra in interiorul arcului. Luarea in considerare a factorilor de control permite intelegerea modului cum frustrarea afectiva este controlata si integrata de eul subiectului.

6. Reproducerea desenului 6, asemenea desenelor 1 si 2, simbolizeaza natura controlului. Daca curbele cresc marcat in frecventa, daca sunt aplatizate pana la o linie dreapta, daca desenul este reprodus impulsiv, daca unghiul de intersectie a liniilor creste sau este aplatizat. O reducere marcata a frecventei curburilor si a gradului unghiului de intersectie indica o reducere a energiei datorata unui control mai puternic si, la extrem, a abandonului. Situatia inversa este la fel de adevarata. Este important sa se observe si directia miscarii liniei, daca este verticala linia reflecta simbolic relatia cu figurile autoritare, linia orizontala fiind legata mai ales de relatia sociala si interpersonala. Orice deviere de reproducere legata de linia verticala sau orizontala - cresterea curburii, innegrire, indici de control sau impulsivitate, poate fi simbolic interpretata in termenii capacitatii eului de a controla emotia in fata figurilor autoritare sau a egalilor.

7. Desenul 7 este considerat a simboliza natura relatiei subiectului cu autoritatea masculina. Partea dreapta a desenului relationeaza cu perceperea de catre subiect a figurii paterne autoritare - tatal, iar partea stanga indica simbolic modul de a relationa al subiectului cu aceasta figura paternala. Daca cele doua parti sunt unite strans, sau sunt separate de un spatiu mai mare sau mai mic, daca partea stanga este in interiorul figurii din dreapta, daca punctele vreunei figuri sunt innegrite sau intarite, daca una este mai mare decat cealalta etc. Se va acorda atentie si felului cum apar indicii de control, pentru a vedea modul de integrare a figurii autoritare.

8. Desenul 9 este considerat a simboliza modul de relationare cu figura feminina autoritara. Figura tip diamant simbolic este legata de satisfacerea dependentei si nevoii de securitate. Apare semnificativ daca diamantul este mai mare decat cealalta figura, daca punctele diamantului au fost omise sau daca punctele celeilalte figuri au fost alungite si ascutite, daca una din figuri este umbrita si alta luminoasa, clara. Considerarea factorilor de control indica modul de integrare a relatiei feminine autoritare.


Cercetari privind valoarea testului Bender ca proba relevanta pentru tulburarea emotionala la copii
Bender si majoritatea cercetatorilor - Byrd, 1956, Clawson, 1959, Hutt si Briskin, 1960, Murray si Roberts, 1956, Tucker si Spielberg, 1958, E. Koppitz, 1963, au delimitat 11 indici care par sa aiba o incidenta crescuta pentru delimitarea copiilor cu probleme emotionale, indiferent de existenta sau nu a altor factori in tabloul caracteristicilor psihofiziologice: ordonarea confuza, linia ondulata in executarea desenului, inlocuirea cercurilor sau punctelor rotunde cu linii, o progresiva crestere in marime, marimea mare a desenului, marimea redusa a desenului, linia subtire, linii reintarite - reluate, reluarea incercarii de a reproduce desenul, expansiunea si constrictia.
In manualul dedicat copiilor, Koppitz analizeaza in detaliu aceste situatii dand datele experimentale pe loturi large de subiecti. Confuzia in ordonarea desenelor apare legata de lipsa capacitatii de a planifica, incapacitatea eului de a organiza materialul si unei confuzii la nivelul constiintei. Planificarea ca abilitate de a face fata realitatii se dezvolta treptat la copii, astfel ca un anume grad de confuzie poate fi obisnuita pentru copiii intre 5 - 7 ani. Din perspectiva dezvoltarii indicatorul devine foarte semnificativ dupa varsta de 8 ani.
Ondularea nivelului liniei executarii desenului poate fi asociat lipsei de stabilitate. Copiii mai tineri prezinta nu numai instabilitate emotionala ci si in coordonare si controlul muscular de finete. Inlocuirea cercurilor cu linii este asociat la adulti cu tulburari emotionale severe, semnificativ mai ales pentru impulsivitate si lipsa de atentie la copii.
Cresterea progresiva a marimii este legata de un nivel scazut al tolerantei la frustrare si tendinta spre explozii afective. Marimea mare a desenelor este semnificativa pentru comportamentele in care apare tendinta spre actiune, in timp ce marimea scazuta este semnificativa pentru anxietate, timiditate, constrangere si comportament de retragere si abandon la copii. Ultimul indicator este mai sigur odata cu cresterea capacitatii de coordonare si control de finete a musculaturii, astfel ca devine diagnostic important dupa 8 ani. Linia fina a creionului este asociata timiditatii si abandonului, indicatorul fiind semnificativ si pentru copiii mai mici. Reluarea si intarirea liniilor este semnificativa pentru agresivitate si impulsivitate atat pentru copii, inclusiv pentru cei pana la 7 ani, cat si pentru copiii mai mari si adulti. Reluarea incercarii de reproducere, indice pentru impulsivitate sau anxietate, la copiii mai mari de 8 ani constienti ca desenul este incorect, dar fara sa aiba rabdarea si controlul de a corecta prin stergere si apoi redesenare. Astfel de subiecti renunta si incep din nou desenul. Exista insa si situatia in care unii copii asociaza un anume desen Bender cu o idee sau impuls amenintator. De exemplu, pentru plansa 8, figura este resimtita ca un simbol falic si astfel esecul realizarii acestei figuri, in ciuda mai multor incercari, poate fi privit ca anxietate fata de controlul impulsului sau teama de castrare care se manifesta mai ales la subiecti mai mari. Expansiunea sau utilizarea a doua sau mai multe coli de hartie este asociata de tendinta spre actiuni imediate si impulsivitate. La adulti are implicatii patologice, care sunt mai putin semnificative la copii in masura in care, de exemplu, expansivitatea este o tendinta comportamentala obisnuita pentru prescolari. Constrictia, utilizarea a mai putin de jumatate de coala pentru toate desenele, apare de asemenea a avea semnificatii patologice la adulti in legatura cu abandonul, timiditatea, depresia. Pare sa fie mai semnificativ corelat cu un grad moderat de anxietate, care poate servi ca factor motivator pentru invatare si control comportamental, astfel ca multi autori nu includ acest indicator decat daca este sustinut si de aparitia altor tulburari in maniera de a desena.
Koppits considera ca, dintre toti indicatorii prezentati, cei mai revelatori pentru problemele emotionale ale copiilor sunt ordinea confuza, ondularea liniei, marimea mica a desenului, reluarea liniilor, reluarea reproducerii si expansivitatea. Datele de cercetare ale autoarei indica faptul ca situatia in care toti acestia se regasesc in protocolul unui subiect poate fi vazuta ca certitudine privind gravitatea tulburarii emotionale. De asemenea, mai mult de jumatate dintre copiii cu cel putin trei indicatori in protocolul la testul Bender prezentau o tulburare emotionala severa, 4 din 5 dintre copii cu 4 indicatori si quasitotalitatea copiilor cu 5 sau mai multi indicatori prezenti in acelasi protocol.
TEHNICA APERCEPTIEI TEMATICE

TESTUL TEMATIC DE APERCEPTIE

Istoric
Din punct de vedere istoric exista o serie de precedente ale acestei probe proiective.
Inca din 1907, Brittain publica o proba pentru studiul imaginatiei care anticipa ceva din T.A.T., respectiv este alcatuita din 9 planse care sunt prezentate adolescentilor pentru ca acestia sa spuna ce poveste le sugereaza fiecare dintre imagini. Interpretarile lui Brittain privesC imaginatia si nu personalitatea, mai precis continuturile personalitatii. Dupa 25 de ani, tehnica lui Brittain este reluata de Schwartz, din Detroit, cu 8 imagini de situatii sociale cu copii, pentru expertiza delincventilor minori (1932, Testul de situatii sociale in imagini).

Autor
Autorul este medic si biochimist. Prima conexiune cu psihanaliza o face prin Jung influentat de cartea acestuia "Tipuri psihologice" si petrece 3 saptamani in casa acestuia in Elvetia in analize personale. Apoi lucreaza cu Freud si Anna Freud la Viena si petrece si aproximativ un an de studiu la Institutul Rorschach. Isi incheie analiza personala cu Alexander in SUA. Testul lui poarta amprenta acestei duble formari. Experimentele sale asupra personalitatii favorizeaza o abordare de tip idiografic (opus celei nomotetice), prin studiul intensiv al personalitatii unui individ in relatia sa cu alte persoane, printr-o varietate impresionanta de tehnici. Obtine o colectie uriasa de date despre 51 de studenti barbati, prin teste proiective, teste obiective, interviuri individuale repetate, chestionare ale caror subiecte acopera perioada copilariei, a relatiilor de familie, date despre dezvoltarea sexuala, invatarea senzorio - motorie, standarde etice, scopuri, interactiuni sociale, abilitati, timp de 6 luni intr-un program de cercetare intensiv utilizand 28 de cercetatori. Putem aprecia ca este unul din cei mai extensivi cercetatori in ceea ce priveste cantitatea de teste, probe, metode psihologice folosite in evaluarea subiectilor (foloseste metoda discutiilor libere, autobiografia, asociatiile libere, chestionare de personalitate, testul Rorschach, testul Rosenzweig, teste privind nivelul de aspiratii, teste de valori, facand apoi sinteze interpretative pentru fiecare subiect). Ajunge la concluzia ca structura si dinamica motivatiei pare sa fie elementul cheie pentru personalitatea umana.

Teoria
Principiile explicative ale variantei clasice elaborata de Murray
Studiul experimental al personalitatii incepe odata cu anii 30, impreuna cu Christian Morgan, influentat de Jung.
T.A.T. apare in 1935 intr-o prima forma semnata de ambii autori, dar abia dupa trei ani, in 1938, rezultatele preliminare sunt integrate teoriei generale a personalitatii, dezvoltata de Murray in cadrul clinicii psihologice Harvard, in cartea "Explorari ale personalitatii". Forma definitiva este publicata de Murray in 1943, a III-a, odata cu manualul testului.
Proba este construita pe ipoteza de baza privind functionarea mecanismelor de aparare descrise de Freud, conform ecuatiei proiectiei, respectiv a atribuirii impulsurilor care tulbura eul, altuia. In TAT proiectia se face asupra unui dintre personajele imaginii din plansa: "pacientul revela o parte din el insusi pentru a explica imaginea, apoi psihologul poate revela parte din sine cand compune o formulare pentru a explica povestea pacientului".
Conform teoriei asupra personalitatii a lui Murray, exista trei variabile fundamentale ale personalitatii: motivatiile, factorii interni si anumite trasaturi generale.

Motivatiile (sunt 20 de trebuinte grupate in 9 tipuri):
• trebuinta de dominare, in care sunt incluse trebuinta de a domina mediul, trebuinta de agresiune, trebuinta de umilire, trebuinta de supunere, de autonomie;
• trebuinta de realizare / reusita
• trebuinta sexuala impreuna cu trebuinta de exhibare, trebuinta de senzatii, trebuinta de joc;
• trebuinta de afiliere si trebuinta de respingere;
• trebuinta de a fi in siguranta, de a se proteja, trebuinta de a evita blamul;
• trebuinta de a evita inferioritatea, de a se apara si de a reactiona;
• trebuinta de a evita suferinta;
• trebuinta de ordine;
• trebuinta de intelect / de intelegere intelectuala.
Aceste trebuinte sunt prezente la toti oamenii dar nu sunt puse in valoare in egala masura. Unii le-au trait in diferite perioade de viata pe toate, altii nu le-au trait pe unele niciodata. Unele trebuinte sunt congruente intre ele, altele complementare sau chiar opuse, de aici rezultand dinamica lor.

Factorii interni sunt instante psihice descrise de psihanaliza care intervin, alaturi de trebuinte, in declansarea comportamentului. Ei sunt:
• idealul de eu, de implinire proprie;
• narcisismul (dragostea de propria fiinta);
• integrarea Supraeului (o relatie echilibrata intre Eu si Supraeu in care eul se poate conforma acestuia);
• Supraeul in conflict (crize de constiinta, sentimente de culpabilitate, stari depresive).

Trasaturile generale reprezinta starile interioare si emotiile traite de subiect:
• angoasa (considerata ca stare fundamentala);
• creativitatea;

• coordonarea sau necoordonarea dintre actiune si gandire;
• emotivitatea;
• capacitatea de a persista in efort / persistenta efortului;
• investirea libidoului fie in viata practica (exocatexia), fie in viata interna (endocatexia);
• dominarea sentimentelor si imaginilor (intraceptie) sau a faptelor (extraceptie);
• capacitatea de a actiona din impuls sau in urma deliberarii;
• intensitatea efortului;
• tendinta spre proiectie vs. obiectivitate in perceptia altora;
• radicalism vs. conservatism;
• uniformitate vs. schimbare.
In urma datelor recoltate reuseste sa-si elaboreze aceasta teorie destul de "neortodoxa", fara repere in psihologia momentului istoric respectiv. Construieste deci testul pentru a evalua temerile, gandurile si sentimentele subiectului.
Se urmareste ca pe baza planselor persoana sa construiasca istorioare care sa prezinte situatia existenta si deznodamantul. Simpla descriere a planselor este considerata o fuga de sarcina. In astfel de situatii, examinatorul trebuie sa insiste ca subiectul sa creeze o povestire fara insa sa dea exemplu de povestiri si fara sa sugereze anumite elemente.

Analiza continuturilor se face dupa 5 aspecte:
- Motivatia, factorii interni si trasaturile generale ale eroului. Exista si situatia eroilor multipli. Acest lucru se intampla mai ales atunci cand exista un conflict interior.
Prima sarcina a examinatorului este sa gaseasca printre personaje eroul cu care se identifica subiectul. Criteriile de identificare a eroului sunt: persoana de care subiectul e cel mai interesat (in descrierea fizica si psihica), personajul cel mai nuantat din punct de vedere psihologic; eroul poate fi personajul care seamana cel mai mult ca varsta, sex, caracter cu subiectul; personajul care joaca rolul central in desfasurarea actiunii dramatice.
De obicei, eroul e unul din personajele prezente in imagine. Sunt mai rare situatiile in care plansa sa fie corelata cu un personaj care nu e prezent. Uneori e posibila „spargerea” eroului in mai multi eroi. Fiecare din acesti eroi paraleli reprezinta tendintele neacceptate, conflictuale, slab integrate in psihologia eroului.
Urmatoarea sarcina a examinatorului este detalierea actiunilor. Actiunile exprima motivatiile eroului. E vorba de trebuinte profunde, latente, care sunt sursa comportamentului manifest. De fiecare data cand apare o astfel de variabila, Murray o coteaza pe o scala de la 1 la 5 din punct de vedere al: intensitatii, duratei, repetitivitatii si al importantei sale in mersul povestirii. Se identifica persoana care este obiectul actiunii dupa sex, figura (paternala / pe pozitie de egalitate).
Interpretarea se face in termenii starii interioare a eroului si a relatiilor pe care le stabileste acesta cu celelalte personaje. Se face o ierarhizare a motivatiilor in functie de cotarile facute.
- Fortele anturajului care exercita influente asupra eroului -; "presiunile externe"
Se pot determina plecandu-se de la actiunile si emotiile altor personaje din povestire. Odata determinate, ele se coteaza pe o scala de la 1 la 5 in functie de urmatoarele tipuri de motivatii: afiliatie, agresivitate, pericol fizic, dominanta, protectie, respingerea eroului, lipsa sau pierderea a ceva care face bine eroului sau de care are nevoie. Se noteaza care tipuri de 2presiuni" sunt favorabile / defavorabile eroului si daca provin de la persoane de acelasi sex sau de sex diferit, de la figuri paternale sau nu.
- Derularea povestirii si deznodamantul
Se noteaza pentru fiecare plansa:
• cum reactioneaza eroul la anturaj (cum se comporta in situatie), urmarindu-se verbele care exprima conduita: agitatia, disimularea, triumful, abandonul. Se analizeaza felul in care eroul face sa progreseze actiunea, precum si stilul acestei continuari: coordonat / necoordonat, stabil / instabil, energic / moale, impulsiv / controlat, cu initiativa / inert, suplu / rigid;
• cum se produce sfarsitul (prin actiunea voluntara a eroului, prin actiunea anturajului, lucrurile se aranjeaza de la sine);
• care este natura acestui sfarsit (favorabila pentru erou, conforma cu expectatiile, reprezinta un compromis partial / total sau este vorba de o absenta a finalului, ceea ce inseamna ca subiectul nu reuseste sa gaseasca un sens posibil, nici macar printr-un miracol).
- Analiza temei
Tema e constituita de o anumita unitate dramatica a povestirii respective. Fiecare povestire ar trebui sa aiba o tema, dar sunt povestiri care au mai multe teme. Se face o analiza a temelor mai frecvente, a celor exceptionale (prin intensitate, prin unicitate, prin bogatia psihologica). Aceste teme informeaza despre problemele subiectului.
- Interesele si sentimentele
Se analizeaza interrelatiile eroului cu celelalte personaje (izolat, in cadrul unei relatii pozitive / negative cu figurile paternale, in cadrul unei relatii pozitive / negative cu personaje de aceeasi varsta, de acelasi sex si de sexe diferite.
Se realizeaza si o analiza de tip formal unde accentul se pune pe aspecte precum integritatea povestirii (daca are inceput, derulare si sfarsit).
In final se realizeaza o interpretare ca sinteza, iar indicatorii lui Murray sunt: povestirile trebuie privite si decodificate ca reprezentand un aspect al situatiei de viata prezente, trecute sau viitoare a subiectului; povestirile pot fi raportate la amintiri, sentimente si dorinte actuale, elemente inhibate despre care subiectul isi imagineaza ca le-ar fi putut face, tendinte elementare inconstiente sau fantasme infantile; nu e de asteptat ca proiectia sa fie directa si veritabila in toate povestirile. In 30% din povestiri ne putem astepta sa gasim elemente impersonale.

Descrierea testului si a modului de administrare
Este compus din 30 imagini (incluzand o plansa alba) dintre care 10 sunt valabile pentru toate categoriile de varsta, iar celelalte au un caracter specific. Astfel se alcatuiesc 2 seturi a cate 19 ilustratii, plus plansa alba, care se utilizeaza in examinarea fetelor, baietilor, a subiectilor de sex feminin / masculin care au mai mult de 14 ani.
Fiecare set este divizat in serii a cate 10 planse; imaginile seriei a doua (9 + plansa alba) sunt mai ambigue, confuze, dramatice.
Imaginile sunt notate cu : 1, 2, 3 BM, 3 GF, 4, 5, 6 BM, 6 GF, 7 BM, 7 GF, 8 BM, 8 GF, 10, 11, 12 M, 12 F, 12 GB, 13 B, 13 G, 13 MF, 14, 15, 16 (alba), 17 BM, 17 GF, 18 BM, 18 GF, 19, 20.
Notatie: B (boy) -; baieti sub 14 ani; G (girl) -; fete sub 14 ani; M (male) -; subiecti de sex masculin peste 14 ani; F (female) -; subiecti de sex feminin peste 14 ani. Imaginile fara litere sunt destinate ambelor sexe si tuturor varstelor (de la 4 ani dupa Murray, dupa alti autori de la 7,8 sau 10 ani in sus).
Obs. Desi aplicarea clasica include toate cele 20 de planse, in practica curenta sunt utilizate 20, de obicei asamblate in functie de imaginea pe care psihologul si-o face despre problematica subiectului.
Astfel, de exemplu diferiti autori considera semnificativa utilizarea doar a unora dintre planse.
Administrare standard, pentru femei: 1, 2, 3BM, 4, 6GF, 7GF, 9, 11, 13MF - Bellak, 1971
Administrare standard, barbati: 1, 2, 3MB, 4, 6BM, 7BM, 11, 12M, 13MF - Bellak, 1971
Administrare standard, general: 1, 3BM, 3GF, 4, 6, 7, 10, 11, 12M, 13MB, 14, 16, 20 - Karon, 1981
Administrare standard, adolescenti: 1, 2, 5, 7GF, 12F, 12M, 15, 17BM, 18BM, 18GF - Rabin si Haw, 1960
Administrare pentru varste intre 7 si 11 ani, pentru relevarea trebuintei de performanta, realizare si a nivelului de aspiratie: 1, 8BM, 12M, 14, 17BM - Obrzut si Bol, 1986
Administrare intre 7 si 11 ani, pentru relevarea gradului de agresivitate: 3BM, 8BM, 12M, 14, 17BM - Obrzut si Bol, 1986
Administrare pentru varste intre 7 si 11 ani pentru preocuparea fata de ingrijirea parentala si problema respingerii: 3, 7GF, 13B, 14 - Obrzut si Bol, 1986
Administrare pentru varste intre 7 si 11 ani, pentru atitudinea fata de pedeapsa parentala si fata de parinti: 1, 3BM, 7GF, 14 - Obrzut si Bol, 1986
Administrare pentru varste intre 5 si 10 ani: 7GF, 18GF, 3GF, 8GF - Gerver, 1946
Administrare pentru ideatia suicidara: 1, 3, , 6, 7, 12M, 14, 16 - Karon, 1981
Administrare pentru reactia la terapie sau la terapeut: 12M, 12F - Karon, 1981

Aplicare
Doua sedinte a cate 10 planse (ultima cu imaginile seriei a doua, cu caracter dramatic). Plansele se prezinta succesiv, in ordine determinata, dupa varsta si sex. Intervalul dintre sedinte: una sau mai multe zile. Fiecare sedinta (serie de 10 planse) dureaza circa 1 ora. Cadrul este fie fata in fata, fie tip psihanalitic (divan -; exceptand copiii sau psihoticii).

Prima sedinta:
Instructaj -; se va citi rar una dintre cele doua forme:
Forma A (aplicabila adolescentilor si adultilor cu inteligenta si cultura peste medie): "Aceasta este o proba de imaginatie, una dintre formele inteligentei. Va voi arata cateva imagini, una dupa alta; sarcina dvs. este de a inventa pentru fiecare cate o povestire cat se poate de vie. Veti spune ce a provocat evenimentul reprezentat in imagine, veti povesti ce se petrece in acel moment, ce simt si ce gandesc personajele; apoi veti spune deznodamantul. Exprimati-va gandurile asa cum va vin in minte. Ati inteles ? Deoarece dispuneti de 50 de minute pentru 10 planse, veti putea consacra aproximativ 5 minute pentru fiecare istorioara. Iata prima imagine.”
Forma B (aplicabila copiilor, adultilor cu nivel de inteligenta si instruire scazut si psihoticilor): "Aceasta proba consta in povestirea unei istorioare; eu am aici imagini pe care vi le voi arata si pentru fiecare imagine doresc ca dumneavoastra sa inventati o povestire. Spuneti ce s-a petrecut inainte, ce se intampla acum, ce simt si ce gandesc personajele si cum se va termina. Veti putea inventa, dupa cum doriti, orice gen de istorioara. Ati inteles? Iata prima imagine. Aveti 5 minute pentru a inventa o povestire. Incercati sa o faceti cat mai bine."
Instructajul poate fi adaptat varstei, nivelului de inteligenta, personalitatii si contextului subiectului. A nu se spune ca este vorba de imaginatie libera pentru a nu bloca subiectul prin suspiciunea interpretarii.
Dupa compunerea primei istorii examinatorul va lauda subiectul, iar daca instructajul nu a fost respectat in intregime, subiectul este invitat sa completeze lacuna. Se mai intervine pe parcurs in privinta timpului (daca nu se incadreaza -; "Cum se termina?"), pentru incurajarea creativitatii, in cazul omisiunilor sau incoerentelor (subiectul este rugat sa se concentreze pe intriga nu pe detalii, sa existe deznodamant), daca face mai multe istorioare. Examinatorul nu se va lasa antrenat in discutii cu subiectul.

Intocmirea protocolului:
Se inregistreaza cuvintele exacte ale subiectului (fie steno, audio) cu redarea expresivitatii, timpul de latenta si timpul acordat. 300 cuvinte pe imagine, este media pentru adulti, 150 cuvinte pentru copii de 10 ani. Nu se va spune in ce va consta sedinta a doua.

Sedinta a doua:
Subiectul nu trebuie sa cunoasca continutul sedintei.
Forma A: “Procedeul de azi este la fel ca cel precedent, dar de data aceasta veti putea da frau liber imaginatiei. Cele 10 istorioare facute au fost excelente, insa au fost indreptate spre cotidian. Astazi doresc sa va abateti de la realitatile banale si sa lasati frau liber imaginatiei, ca intr-un mit, basm, alegorie. Iata prima imagine.”
Forma B: “Va voi arata astazi alte imagini, de data acesta va fi mult mai usor deoarece imaginile sunt mult mai interesante. Data trecuta mi-ati povestit istorioare frumoase. Acum incercati ca acestea sa fie mult mai pasionante -; ca un vis sau basm Iata prima plansa.”
In final se prezinta plansa alba (16) cu instructajul : “Incercati sa “vedeti” ceva pe aceasta plansa alba. Imaginati-va ca exista o imagine si descrieti-o detaliat”. Daca subiectul nu reuseste: “Inchideti ochii si imaginati-va ceva”. Dupa ce subiectul a descris imaginea: “Acum spuneti-mi o poveste despre aceasta”.

Interviul
Trebuie cunoscuta sursa diferitelor istorioare. Aceasta se poate realiza fie imediat, fie dupa cateva zile. Subiectului se va spune ca se studiaza factorii care opereaza in constructia literara sau se poate inventa altceva pentru a invita subiectul la cooperare. Trebuie precizate sursele ideilor, daca provin din experienta personala, a prietenilor, rudelor, din carti sau din filme.

Interpretarea si cerintele legate de realizarea interpretarii
Aspecte cerute pentru pregatirea psihologului pentru interpretarea TAT-ului
Intuitia empatica si departarea de propria problematica sunt dezirabile desi dificil de realizat. De aceea trebuie formata o intuitie critica. Experienta clinica si psihanalitica, posibilitatea traducerii imageriei visului si a discursului uzual in componente psihologice, sunt absolut necesare. Este necesara practica cu testul -; analiza de istorioare pe personalitati deja studiate. Interpretarea in vacuo poate cauza mult rau, interpretarile plauzibile tind sa se auto-confirme, iar posibilitatile de auto-proiectie sunt nelimitate.

Necesitatea datelor factuale
Pentru a interpreta istorioarele sunt necesare: sexul si varsta subiectului, parintii (daca traiesc, daca sunt separati), varsta si sexul fratilor, surorilor vitrege, vocatia si statutul lor marital.

Analiza de continut
Fiecare eveniment se va analiza in ordinea:
• fortelor care emana din erou;
• presiunilor care emana din mediu (numite press).

Eroul
Reperarea personajului -; erou -; cu care subiectul se identifica: cel ale carui puncte de vedere, sentimente, motive au fost cel mai bine portretizate; cel care seamana cu subiectul, ca sex, varsta, status, rol; cel care joaca rolul principal.
In general eroul este unic, dar apar complicatiile:
• secventa de eroi: schimbarea caracterului in functie de poveste;
• tema endopsihica cu doi eroi componenti: doua forte ale personalitatii subiectului (de ex. un criminal si un politist);
• erou primar (din poveste), erou secundar (eroul din povestea din poveste); subiectul se poate identifica cu un personaj de sex opus (componenta feminina puternica la un barbat, sau masculina la o femeie);
• erou partial -; divizat intre personaje egal semnificate; personajul principal ca element al mediului: subiectul nu se identifica cu el, ci il priveste ca pe un strain cu care trebuie negociat;
Criterii de caracterizare ale eroului: superioritate (putere, abilitate), inferioritate, criminalitate, anormalitate psihica, singuratate, comportament asertiv, spirit conducator, implicarea in conflict.

Motive, sentimente ale eroilor

Observarea in detaliu a sentimentelor, gandurilor, faptelor care descriu personalitatea sau problemele psihice ale celor 20 sau mai multi eroi. Se observa tot ce poate fi neobisnuit, unic in context.
Exista o lista de 28 de nevoi clasificate dupa scop. O nevoie poate exprima un impuls, o dorinta sau intentie. Nevoile pot fi legate -; o actiune satisfacand doua nevoi; sau o nevoie poate fi instrumentul alteia.
Puterea nevoilor va fi indicata printr-o scala in 5 trepte (5 indicand forta maxima). Criteriile de apreciere a puterii nevoilor: intensitate, durata, frecventa, importanta in poveste.
Dupa scalarea nevoilor existente in toate cele 20 de povestiri, se face totalul punctelor pe fiecare variabila si se compara cu scorul standard.
Redam o lista scurta de variabile, cu scoruri obtinute pe studenti de sex masculin, la o povestire medie de 300 cuvinte . Psihologul poate lucra cu aceste variabile, fara a se intemeia pe o teorie a nevoilor, ci considerandu-le atitudini:
• Submisie (medie 16, valori 6-27). A se supune coercitiei pentru a evita blamul, pedeapsa, durerea, moartea. A suferi presiuni neplacute (insulta, ranire, infrangere) fara opozitie. A marturisi, a se scuza, a promite reparatia, progresul. A se resemna pasiv la conditii nefavorabile. Masochism.
• Realizare (medie 26, valori 11-51). A munci la un obiectiv important cu energie si persistenta. A se stradui pentru indeplinirea unui obiectiv care confera credit. A progresa in afaceri, a convinge sau conduce un grup, a crea. Ambitie in actiune.
• Agresivitate (medie totala 36, valori 8-52):
- afectiva si verbala (medie 14, valori 2-29). A uri (chiar daca nu este exprimat explicit). A se infuria. A se angaja intr-o cearta. A critica, blama, ridiculiza, reproba. A exercita agresivitate asupra altei persoane supusa criticilor publice;
- fizica, sociala (medie 8, valori 0-16). A se lupta sau a omori in auto-aparare sau in apararea obiectului iubirii. A razbuna o insulta neprovocata. A lupta pentru tara sau pentru o cauza nobila. A pedepsi o ofensa. A urmari, prinde sau intemnita un criminal sau inamic;
- fizica, antisociala (medie 9, valori 0-17). A rapi, a ataca, insulta sau omori un om nerespectand legea. A initia o bataie fara motiv. A razbuna o insulta cu o brutalitate excesiva. A lupta impotriva autoritatii legal constituite. A lupta impotriva propriei patrii. Sadism;
- distructivitate (medie 4, valori 0-15). A ataca sau omori un animal. A sparge, arde sau distruge un obiect fizic.
• Dominanta (medie 17, valori 2-36). A incerca influentarea comportamentului, sentimentelor sau ideilor altora. A lucra intr-o pozitie executiva. A conduce, manevra, guverna. A fi coercitiv, constrangator.
• Intra-agresiune (medie 10, valori 2-25). A se blama, critica, reproba pentru stupiditate, esec. A avea sentimente de inferioritate, vina. A se pedepsi fizic. Suicid.
• Suportivitate (medie 14, valori 4-34). A exprima simpatie in actiune. A fi bun si a lua in consideratie sentimentele altora, a incuraja, consola. A ajuta, proteja, apara sau salva un obiect.
• Pasivitate (medie 18, valori 3-52). A se bucura de liniste, relaxare, somn. A se simti obosit dupa un mic efort. A se bucura de contemplarea pasiva sau de impresii senzuale. A imprima celorlalti apatie si inertie.
• Sex (medie 10, valori 0-24). A cauta si prefera compania sexului opus. A avea relatii sexuale. A se indragosti, a se casatori.
• Neajutorare (medie 10, valori 2-20). A cauta ajutor si consolare. A intreba sau depinde de altcineva pentru incurajare, iertare, suport, protectie, ingrijire. A se bucura de simpatia celorlalti, hrana sau daruri utile. A se simti singur, fara camin in locuri straine, neajutorat in criza.
• Intra-neajutorare. A se auto-compatimi. A cauta consolare in adictie.
Alte nevoi: dobandire, autonomie, evitarea blamului, rationalizare, creatie, deferenta, excitatie, expunere, evitarea raului.

Dintre starile interioare si afective detaliem:
• Conflict (medie 14, valori 4-29). Stare de indecizie, nesiguranta, perplexitate. Stare de moment sau de durata de opozitie intre impulsuri, nevoi, dorinte, scopuri. Conflict moral, inhibitie paralizanta.
• Schimbare afectiva (medie 18, valori 0-31). A experimenta o schimbare afectiva fata de cineva. A fi inconsistent, instabil afectiv. A manifesta schimbari de stare afectiva; aparitia exaltarii si depresiei in povestire. Intoleranta la constanta. A cauta noi cunostinte, interese, vocatii.
• Descurajare (medie 24, valori 0-42). A avea sentimente de dezamagire, deziluzie, depresie, parere de rau, nefericire, melancolie, disperare.
Alte stari interioare: anxietate, exaltare, neincredere, gelozie.
In afara acestor nevoi si stari afective se coteaza si urmatoarele variabile, intre -;3 si +3: Supraeu, narcisism, taria eului.

Forte din mediul eroului
Se observa detalii ale naturii generale a situatiei cu care se confrunta eroul. Se vor remarca elementele unice, intense, frecvente si lipsa celor comune. Se vor nota obiectele fizice inventate care lipsesc din imagine. Relatiile dintre oamenii cu care are de-a face eroul. Caracteristicile figurilor parentale din povestire.
Din lista, jumatate din fortele indreptate spre erou isi au originea in celelalte personaje; sunt nevoi ale celorlalti. Presiunile pot fi si lipsa unor forte benefice si disfunctiile fizice. Se vor scala in aceleasi 5 trepte dupa criteriile de: intensitate, durata, frecventa, semnificatie in povestire. Dupa cotarea celor 20 de povestiri, scorul total se compara cu cel standard iar valorile extreme se compara in relatie reciproca:
• Afiliere (medie totala 29, valori 17-35)
- asociativa (medie 14, valori 4-24). Eroul are unul sau mai multi prieteni sau companie. Este membru al unui grup;
- afectiva (medie 15, valori 9-22). O persoana (parinte, ruda, iubit) este devotat eroului. Eroul are aventura amoroasa sau se casatoreste.
• Agresivitate (medie totala 35, valori 6-62):
- afectiva si verbala (medie 10, valori 0-21). Cineva uraste eroul sau se supara pe el. Este criticat, reprimat, ridiculizat, amenintat. O persoana il vorbeste pe la spate. Cearta;
- fizica, sociala (medie 11, valori 0-21). Eroul este in afara legii (este agresor sau criminal) cineva se apara, il contraataca, invinge, il intemniteaza sau omoara pe erou. O autoritate legitima (parinte, politie) pedepseste eroul;
- fizica, antisociala (medie 12, valori 5-23). Un criminal sau o banda ataca, raneste sau omoara eroul. Cineva porneste lupta iar eroul se apara;
- distrugerea proprietatii (medie 2, valori 0-8). O persoana afecteaza sau distruge proprietatea eroului.
• Dominanta (medie totala 37, valori 16-60):
- coercitie (medie 10, valori 0-22). Cineva forteaza eroul intr-o directie. Este expus comenzilor, ordinelor sau argumentelor puternice;
- retinere (medie 18, valori 7-34). Cineva incearca sa opreasca eroul de la o actiune. Este retinut sau intemnitat;
- ademenire, seductie (medie 9, valori 4-20). Cineva incearca sa influenteze eroul prin persuasiune blanda, incurajare, siretenie sau seductie.
• Suportivitate (medie 15, valori 6-23). Cineva hraneste, protejeaza, ajuta, incurajeaza, consoleaza sau iarta eroul.
• Respingere (medie 14, valori 1-28). Cineva respinge, repudiaza, refuza sa ajute, paraseste sau este indiferent fata de erou.
• Lipsa (medie totala 25, valori 9-48)
- lipsa (medie 11, valori 2-27). Eroului ii lipsesc cele de trebuinta traiului, succesului sau fericirii. Este sarac, fara statut, influenta, prieteni. Nu exista posibilitati de distractie sau avansare.
- pierdere (medie 14, valori 4-24). Idem “lipsa” cu diferenta ca aici eroul pierde ceva sau pe cineva (moartea obiectului iubirii) pe parcursul povestirii.
• Pericol fizic (medie totala 16, valori 4-34):
- activ (medie 10, valori 4-20). Eroul este expus unui pericol fizic activ din partea unui agent non-uman: animal salbatic, accident feroviar, fulger, furtuna pe mare, bombardament;
- neprotejat (medie 6, valori 0-16). Eroul este expus pericolului de cadere sau inec. Se rastoarna cu masina; vaporul se scufunda; avionul se defecteaza; se afla pe fundul unei prapastii.
• Ranire fizica (medie 5, valori 0-12). Eroul este ranit de o persoana de un animal sau accident. Corpul sau este mutilat sau desfigurat.
Trebuie notat faptul ca o singura forta de mediu consta deseori din fuziunea mai multor presiuni.

Consecinte
Se compara puterea fortelor care emana din erou cu cele care emana din mediu. Se observa dinamica celor doua grupuri de forte. Cum negociaza eroul cu fortele adverse (activ, pasiv). In ce conditii invinge sau pierde. Este pedepsit dupa o crima, se simte vinovat sau marturiseste. Cata energie are eroul impotriva sa.
Se estimeaza cantitatea de suferinta sau frustrare resimtita, succesul sau esecul relativ. Raportul fericire, nefericire.

Teme
Tema simpla este alcatuita din interactiunea dintre nevoile eroului, fortele mediului si consecinte. Combinatii de teme simple formeaza o tema complexa. Se va observa combinatia dintre nevoile neobisnuite acute si fortele de mediu cu care se combina predilect. Astfel se obtin temele prevalente la care se pot adauga si altele dupa criteriul unicitatii, intensitatii, valorii explanatorii. Intrebarea este: ce probleme, conflicte sau dileme confrunta autorul ?

Interese si sentimente
Se trateaza separat. Sunt importante valorile figurilor parentale, celor de acelasi sex si de sex opus (figuri fraterne).

Interpretarea scorurilor
In urma cotarilor rezulta o lista de variabile cu valori extreme mari si mici (nevoi, emotii, presiuni) si o lista de teme si consecinte si observatii dificil de prins in scheme conceptuale.
Atributele eroului (nevoi, stari afective, sentimente) reprezinta tendinte ale personalitatii subiectului -; actuale, potentiale, trecute, viitoare.
Presiunile mediului (press-urile) reprezinta forte din mediul subiectului (trecute, prezente, viitoare). Presiunile sunt modul in care subiectul percepe lumea.
Toate concluziile analistului T.A.T.-ului vor fi doar ipoteze de lucru pentru alte instrumente.
Continutul povestirilor poate fi psihologic irelevant daca testul nu s-a administrat adecvat, daca subiectul nu s-a implicat, daca povestile au fost scurte, rezultand elemente impersonale (in medie 30% din povestiri):
- elemente din imagine;
- evenimente la care subiectul a fost martor;
- fragmente din lecturi, filme;
- inventii de moment - nesemnificative in ordinea tendintelor personalitatii.

Indicatii diagnostice
Modul de gandire si verbalizare al pacientilor este modulat sub aspect formal de caracteristicile patologiei specifice:
• Labilitatee afectiva. Subiectul are reactii afective disproportionate in raport cu stimulul, sub forma explicatiilor, criticilor, descrierilor incarcate afectiv etc.
• Depresie. Restrictionarea activitatii ideatice, continut eliptic, raspunsuri monosilabice. La intensitate psihotica -; perseverare si stereotipii pe tema pacatului si moralitatii.
• Obsesii compulsive. In ordine compulsiva -; descrieri circumstantiale ale imaginii, fractionarea imaginii in sectoare care par a nu se potrivi reciproc; obsesiv -; intelectualizare excesiva, nenumarate interpretari posibile, indoiala.
• Agresivitate puternic reprimata. In parcursul povestirii, brusc si putin elaborat apar momente de agresivitate nesolicitate de imagine.
• Indicatii paranoide. Teme de suspiciune, spionaj, atac pe la spate, moralizarea excesiva a personajelor, distorsiuni perceptive flagrante.
• Procese schizofrenice. Introducerea unui continut inacceptabil -; homosexualitate, perversiuni, paricid, matricid. Simbolism supra-elaborat. Povestiri cu continut impresionant. Fantezii bizare. Schimbari bruste de continut. Generalitati vagi. Continut incoerent. Amestec intre povestiri. Continuarea povestirii. Perturbari ale campului de referinta (de ce este trist; pentru ca arata trist). Soc si jena -; in special la imaginea 8.

Alte viziuni teoretice asupra TAT
In afara interpretarii clasice conform lui Murray, diferiti autori au studiat si dezvoltat modalitati de analiza a povestirilor sau chiar de administrare si interpretare a planselor si a productiilor subiectului. Dintre acestia subliniem cadrele interpretative oferite de S.Tomkins, B. Aron, Z. Piotrowschi, L. Bellak, D. Rapaport si R. Schafer, R. Holt, A. Ombredane, J. Csirswka. Una dintre cele mai elaborate variante este cea propusa de Vica Shentoub.


Varianta psihanalitica
Varianta administrarii si interpretarii T.A.T.-ului a fost elaborata de V. Shentoub.
Viziunea lui Shentoub asupra interpretarii T.A.T.-ului apare exprimata in detaliu in Manualul de utilizare a TAT, abordare psihanalitica, semnat de V. Shentoub si colaboratorii in 1990. Cercetarile lui Shentoub datand din 1953 au influentat considerabil perspectiva contemporana asupra probei. Ipoteza esentiala este aceea ca modalitatea de elaborare si construire a povestirilor trimite la mecanismele de aparare ale subiectului.
Shentoub vorbeste de diferentierea intre fantezia impusa si constienta si fantezia inconstienta spontana (acele fantasme caracteristice pentru subiect care transpar si in vise si in simptomatologia psihopatologica). Fantezia impusa si constienta permite sa se ajunga la fantezia inconstienta, cu conditia introducerii diferentierii dintre continutul manifest al imaginilor planselor, respectiv tema banala si continutul latent care provoaca in inconstientul subiectului activarea unei problematici pulsionale.
Momentul in care fantezia inconstienta izbucneste in fantezia constienta indusa de perceptia plansei poate fi observat in functie de departarea dintre tema banala a plansei date si povestirea atasata (perturbarile in structura povestirii).
"Construirea unei povestiri la TAT este un act de organizare mai degraba decat de imaginare", iar analiza acestuia se poate face in functie de cadre conceptuale precum: autonomia relativa a eului, functia de integrare si de sinteza a eului. Analiza interpretarilor se va axa deci pe conflicte defensive, identificari si relatiile cu obiectul. Shentoub porneste de la definirea procesului care are loc in T.A.T. ca fiind un ansamblu de mecanisme care se angajeaza in aceasta situatie singulara in care subiectului i se cere sa perceapa o imagine si pe baza ei sa construiasca o istorioara.
Sunt trei parametri implicati in acest proces: materialul testului, instructiunile care il imping la fantezia impusa si examinatorul. Acesti parametri p


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta