-CEA MAI VECHE CIVILIZATIE A MEXICULUI- O civilizatie cu totul necunoscuta,noua,rasarita din adancul timpurilor in numai cateva decenii,ni s-a impus cu evidentele si misterele ei,cu stilul si cu zeii ei,drept cea mai veche dintre toate civilizatiile intemeiate de om pe continentul american,fiind poate chiar “civilizatia muma” a Lumii Noi. f2g21gu
Deseori s-au facut comparatii intre azteci si romani,intre mayasi si greci.Despre tolteci s-a putut spune ca au jucat in antichitatea Indiana un rol comparabil cu acela al etruscilor in Italia.Olmecii,insa,ne duc cu gandul la sumerieni: au fost,ca si ei,mult timp necunoscuti;au fost asemenea lor,precursori ingropati sub ruinele milenare,ascunsi ochilor nostri de vestigiile popoarelor care le-au urmat.Dar,spre deosebire de vechiul Sumer,unde intinse regiuni sunt astazi lipsite de apa si pustii,in singuratatile junglei se ascund,sub valul gros al vegetatiei tropicale si in mlastinile campiilor joase asezate de-a lungul coastelor, monolitii si altarele olmece.Pare aproape de neconceput,la prima vedere,ca omul sa fi putut prospera,munci,construi si crea arta si religia in mijlocul acestei naturi coplesitoare.Totusi,intr-o epoca contemporana cu aceea a razboiului troian, s-au format sub mana omului primele monumente ale antichitatii americane in vaile periodic inundate de rauri serpuind lenes,nu departe de mare,in aceasta tara a soarelui rasare si a ploilor abundente care formeaza astazi o parte a statelor americane Tabasco si Veracruz.

Cand,la inceputul secolului al XVI-lea,spaniolii au invadat continentul,aztecii domneau peste imperiul lor,care se intindea de la un ocean la altul si de la fluviul Panuco la istmul Tehuantepec; mai departe,la sud-est,avanposturile de la Soconusco si expeditiile negustorilor-soldati duceau pana in America centrala renumele lui Moctezuma si Gloria zeului lor,Colibriul solar_dar acest imperiu era foarte nou.Trecuse mai putin de un secol de cand “Sarpele de obsidian”,imparatul Itzcoalt,daduse primul impuls politicii de expansiune a Mexicului si aliatilor sai.De altfel,nici aztecii,veniti tarziu in Mexicul central,nu se puteau mandri cu o indelungata traditie.Pentru ei _fapt mentionat printre altii si de istoricul Ixtlilxochitl_trecutul se rezuma la o varsta de aur,cea a toltecilor,precedata de o era mitica,lipsita de contururi clare: aceea a Uriasilor,pierduta in negurile legendei.Insisi zeii_credeau ei_ construisera colosalele piramide ale Lunii si ale Soarelui de la Teotihuacan.Traspunand in cronologia noastra marile varfuri ale istoriei mexicane,vom putea afirma ca aztecii si-au parasit indepartata origine,Aztlan,in secolul al XII-lea al erei noastre si au sosit in secolul al XIII-lea in valea Mexicului,unde isi vor intemeia capitala la inceputul secolului al XIV-lea;ca inainte de aceasta,pe inaltul platou si dincolo de el stralucise,aproape doua sute de ani incepand din a doua jumatate a secolului al IX-lea ,civilizatia tolteca;si ca,in sfarsit,inca de la inceputul erei noastre,Teotihuacanul fusese centrul unei civilizatii puternice,pana la prabusirea ei opt secole mai tarziu.
Astfel,antichitatea mexicana sau mai bine zis antichitatea mezo-americana ar putea fi impartita in trei faze:
- arhaica sau pre-clasica,inaintea erei crestine;
- clasica,in timpul primului mileniu(Teotihuacanul,El Taijin,Oaxaca,Maya);
- post-clasica (toltecii,Yucatan,aztecii) din anul 1000 pana la cucerirea spaniola.
Evident,acest tablou cronologic ar putea fi si,de fapt,chiar a fost de multe ori modificat,nuantat si completat; cu toate acestea a ramas_in liniile sale esentiale _la fel de simplu si clar,satisfacator pentru spirit gratie ritmului sau ternar.
Olmecii reprezinta o inalta civilizatie,de un stil inimitabil,ale carei radacini nu pot fi descoperite nicaeri;disparand la fel de inexplicabil precum a aparut,nu insa fara a lasa in urma ei o mostenire care va fi transmisa din veac in veac pana la caderea aztecilor si mayasilor (ex:sculptura monumentelor_aztecii ii numeau pe olmeci,pe locuitorii de pe coasta Golfului:”oamenii din tara cauciucului,aceia care traiesc pe malul apei sarate”,ei ii considerau foarte civilizati si priceputi in mestesugurile artistice).
Termenul de “olmec”_consacrat de traditie_poate avea doua intelesuri: neclar sau neobisnuit.In antichitate,acest cuvant desemna si o populatie care ocupa podisul Puebla si care lupta impotriva toltecilor.Nu stim cum se autodenumeau si nici ce limbi vorbeau.
Revelatia olmeca o datoram unui simplu calator mexican,iubitor al junglei si amator de antichitati, pe numele sau Jose Maria Melgar y Serrano.El a semnalat primul,existenta unei mari sculpturi olmece,un enorm monolit sculptat in forma de corp omenesc,descoperit in Hueyapan.Urmatorul pas important este facut in luna februarie a anului 1925 de Frans Blom,care ,insotit de etnograful Oliver La Farge, descopera in insula Tenaspi un idol de piatra,lustruit si gravat cu grija,reprezentand un chip omenesc.Cei doi au intreprins ascensiunea vulcanului San Martin Pajapan si in varful acestuia, la inaltimea de 1211 de metri, au descoperit un idol extraordinar_o adevarata capodopera a artei statuare olmece.Monu- mentul reprezenta un personaj asezat care tinea cu ambele maini un fel de bara cilindrica; pe cap purta o masca cu ochii oblici si cu gura de felina.Sub statuie se gaseste o mica “ascunzatoare” sapata in pamant in care se aflau pietre de jad cizelate, dintre care una in forma de sarpe cu clopotei.
Tot cei doi cercetatori ,indreptandu-se spre pamanturile joase care erau pe jumatate inundate si presarate cu lagune si mlastini,au ajuns la “o insula in intregime inconjurata de mlastini”:La Venta.Aici au descoperit un bloc de piatra inalt de 2,25 de metri,lat de 86 de centrimetri,care reprezenta un personaj in picioare imbracat cu un fel de fusta si purtand pe cap o boneta.Au mai gasit si o piramida inalta de aproximativ 25 de metri,dupa care au recunoscut patru monoliti sculptati, pe care le-au botezat “altare”.
Michael D.Coe arheolog,din Yale,hotaraste in 1964 sa cerceteze San Lorenzo.Cea dintai descoperire nu a intarziat sa apara:San Lorenzo a fost un centru de civilizatie inainte de La Venta,astfel incat primele vestigii olmece din aceasta asezare dateaza din 1200 i.e.n.;de fapt,cu mult timp inainte,zona era deja locuita,pamantul cultivat si ceramica utilizata.In San Lorenzo se pot numara nu mai putin de 75 de monumente,printre care admirabile statui si sapte capete colosale,toate in cel mai pur stil olmec.O a doua constatare neprevauta ar fi faptul ca platoul San Lorenzo ,care se ridica cu aproximativ 50 de metri deasupra savanei,este artificial.El a fost construit de mana omului cu pretul unor eforturi immense.Cea de-a treia descoperire:dupa ce a inflorit timp de 300 de ani,acest centru civilizat a fost abandonat.Numeroase monumente descoperite de arheologi,fusesera sfaramate cu brutalitate.
In jungla se gasea din belsug_in antichitate ca si astazi_o varietate de animale pentru vanat:cerbi,tapiri,porci salbatici,maimute,fazani, iguane.Era posibil ca olmeci sa creasca ,caini si curcani_animale domesticite foarte de timpuriu in America.De asemenea marea,lacurile,raurile reprezentau o sursa inepuizabila de hrana:pesti,crus- tacee,broaste testoase,scoici.
Arta almeca a cizelarii ne-a lasat multiple obiecte de jad:modele de barci,scoici,barci acvatice,odalta sculptata reprezentand un peste enorm.
Civilizatia olmeca a devenit fara indoiala ,posibila prin convergenta a doua moduri de subexistenta:agricultura porumbului_inven- tata in zona Pamantului Rece si un complex de indeletniciri pescuit-vanat-cules_practicate in Pamanturile Calde,pe malul marii si de-a lungul fluviilor.
Olmecii reprezinta primul popor civilizat din Mezo-America.Ei au fost primii care au construit vaste center comerciale,care au sculptat bazoreliefuri si statui,care au combinat monoliti orizontali sau “altare” cu stele,care au cizelat pietre dure.Concluzia cea mai sigura pare sa fie ca olmecii erau indieni americni,”ameridieni”.
La ora actuala se cunosc 30 sau 40 de asezari olmece,dintre care 4 in Tabasco si cea mai mare parte in Veracruz.Numarul sculpturilor,stele- lor,altalerol,capetelor coloane,descoperite la La Venta si la San Lorenzo, depaseste 180 dintr-un total de 256 de piese inregistrate.
Ce este o “ofranda masiva”?Este o groapa enorma( 8 m adanci- me,17 m latime,20 m lungime),sapata in solul spongios al insulei.Aceasta groapa era umpluta cu mai mult de 1000 de tone serpentin_piatra semipretioasa_sub forma de dale juxtapuse,peste care se asezau straturi de argila colorate.
Pe langa trei ofrande de acest tip s-au mai descoperit morminte de piatra verde,masti de jaguar ingropate_care se pare ca erau ofrande aduse unuia sau mai multor zei.
“Printul” este numele dat foarte frumoase si din fericire foarte bine pastrate,care se gaseste la Muzeul din Jalapa.Reprezinta un om care sta jos cu picioarele incrucisate si mainile sprijinite pe pamant,intr-o atitudine frecvent reprezentata de sculpturile olmece.
“Luptatorul” descoperit in1933 la Uxpanapa este una dintre cele mai celebre opere ale statului olmec.Este un portret realist:personajul poarta barba si mustata_in schimb are craniul ras_este dezbracat complet,cu exceptia unei simple acoperiri a sexului.Are ochii migdalati,nasul drept si gura fina.
Arhitectura nu putea sa dispuna de materiale solide,de piatra,in cantitate suficienta.Se poate ca lemnul_material prima cea mai abundenta_sa fi fost utilizata pe o scara larga.Erau construite case si sanctuare din lemn;panouri si grinzi din lemn sculptat impodobeau templele si resedintele demnitarilor.Ploile si insectele n-au lasat nici o singura marturie a acestei arte.Singurul obiect olmec de lemn este o masa gasita in Guerrero.Coloanele de bazalt de la curtea ceremoniala din La Venta,ca si cele care au servit la construire mormintelor ,sugereaza convingator ca pentru inaltarea gardurilor sau a monumentelor funerare au fost folositi stalpi de lemn si trunchiuri de copaci.
Ceramica este relativ rara si monotona.Este posibil ca si aici extrema umiditate si aciditate a solului sa fi contribuit nu numai la distrugerea lemnului ci si a teracotei.Oalele de pamant sunt si ele rare: maximum 40 de specimenr complete sau in stare de posibila restaurare.Chiar si cioburile,care se culeg cu sutele de mii in alte zone arheologice,nu sunt prea abundente aici.Olmecii foloseau probabil vase de lemn si mai ales din tigve_planta erbacee agatatoare sau taratoare.Ceramica olmeca era,in general,monocroma (bruna,maro,alba,neagra,portocalie) si poarta o decoratie incizata.
Insa,olmecii au excelat mai ales in sculptarea si cizelarea pietrei,dovada fiind toate constructiile din piatra descoperite.
Imbracamintea: Toti oamenii purtau un slip confectionat dintr-un maxtlatl aztec din epoca post-clasica,pe langa acesta ,barbatii mai purtau si un fel de fusta scurta,eventual o mantie ampla;femeile mai purtau o fusta o bluza, putand insa sa-si lase pieptul descoperit.Se presupune ca atat barbatii cat si femeile se incaltau cu sandale.
Stim cu certitudine ca olmeci cultivau bumbacul,si nu riscam sa gresim daca presupunem ca ei se serveau de razboiul de tesut mezo-american, folosit si in zilele noastre de femeile autohtone.
Apar deja bratarile pentru incheietura maini si pentru glezna,colierele si pandantivele pectorale,podoabele de urechi si de nas; se practica perforarea septului nazal in scopul atarnarii diverselor bijuterii.
Climatul explica faptul ca locuintele nu erau cladite dintr-un material dur si rezistent,astfel incat le construiau din lemn,frunzis,liane, care erau disponibile din abundenta.
In privinta armelor de aruncare,a uneltelor agricole si a instrumentelor musicale nu a ramas nici o urma, insa iconiografia ne dezvaluie maciuca in forma de vasla.Se presupune ca ar fi folosit torte din lemn rasinos pentru a putea patrunde adanc in pesterile intunecoase.De asemenea se presupune ca olmecii cunosteau jocul cu mingea,aceasta nu ne surprinde deoarece “oamenii cauciucului” ar putea fi chiar inventatorii mingei si cei dintai practicanti ai jocului.