Arta greaca reprezinta productia artistica a civilizatiei grecesti , cu toate ca este dificil sa se stabileasca cu precizie limitele cronologice ale acesteia. f3i7ix
Artele care s-au dezvoltat in Grecia antica , cea minoica si cea miceniana reprezinta baza artei grecesti.
Se plaseaza nasterea artei grecesti in jurul secolului IX I.C. , odata cu aparitia perioadei geometrice. S-a convenit ca dupa ce apogeul acestei arte a fost atins in secolul V , I.C. in perioada clasica, ultimele sale manifestari urmand sa se stinga in pragul bataliei de la Aetium , din anul 31, I.C. In realitate lucrurile sunt putin altfel deoarece si dupa batalia de la Aetium este observata influenta artei grecesti in producþiile orientale si cele occidentale. Imensa expansiune a culturii grecesti poate explica importanþa acestei arii de influenta .
Datorita acþiunii de colonizare din secolele VIII ºi VII i.e.n. arta greaca se impune treptat de la cadrul restrans al Marii Egee in toata regiunea din jurul Marii Mediterane. La sfarºitul secolului IV datorita cuceririlor lui Alexnadru cel Mare lumea greaca este limitata la est de India iar la sud inglobeaza tot Egiptul ºi mai ales Imperiul Persan. Totuºi la aceasta diversitate geografica se adauga profunde diviziuni politice.
Este adevarat ca in faþa duºmanului oraºele greceºti se gasesc unite dar in razboaiele din secolul V , I. C. sau in cadrul participarii comune la Jocurile panelenice ele nu au nici un sentiment de apartenenþa la aceaºi entitate. Cu toate acestea in aceasta diversitate rezida o identitate culturala comuna care face posibil sa se vorbeasca despre arta greaca.
Originile artei greceºti au ramas invaluite in mister pana la inceputul secolului al XX-lea deoarece in Grecia nu au fost gasite urme ale epocii de piatra. Dar acum se ºtie ca naºterea artei greceºti iºi afla originea in confruntarea mai multor civilizaþii ce se aflau in bazinul oriental al Marii Meditaerane.
Arta cicladica este cea mai veche martuire a artei greceºti . S-a desfaºurat in epoca bronzului vechi. Cele mai frumoase manifestari ale Cicladelor , pe langa numeroasele obiecte din bronz ºi argint , le constituie „idolii“ cicladici. Aceste statuete din marmura reprezentau personaje puternic stilizate . La realizarea lor s-a þinut seama riguros de pastrarea proporþiilor, care le-a conferit un superb echilibru. Este inca imposibil sa cunoaºtem semnificaþia lor exacta. Spre sfarºitul mileniului al II-lea I.C., se diminueaza producerea lor.
Arta minoica corespunde perioadei de dominaþie a Cretei in jurul anului 1800 I.C. Se realizeaza construirea primei generaþii de palate , printre care ºi cele din Cnossos ºi Malia. Palatele sunt puternic inspirate din modelele orientale. Aceste construcþii au in alcatuire o curte rectangulara , in jurul careia se afla o serie de incaperi , de sali de ceremonii ºi de culoare pentru procesiuni. A doua serie de palate cretane este reconstruita in secolul VI I.C. pe aceleaºi locuri ale palatelor din prima generaþie distruse brutal.
Construcþiile sunt similare primelor, pereþii sunt acoperiþi cu fresce magnifice in culori stralucitoare . Prin intermediul subiectelor religioase sau a motivelor floarle se exprima bucuria de a trai ºi spontaneitatea. Cermica pictata reia stilul naturalist ºi vesel delectand prin repezentari de elemente marine. Cretanii fabrica pe scara larga obiecte mici din metal, lemn sau fildeº ºi creeaza niºte piese de orfevrarie foarte frumoase.
Arta miceniana rasare atunci cand civilizaþia minoica mai straluceºte inca , fiind construite la Micene , in secolul XVI I.C. doua morminte mari , probabil princiare. Opulenþa lor uimeºte in acel mediu sarac. S-a descoperit ca aceste morminte conþin obiecte din metal preþios cum ar fi : elemente de podoaba a capului, arme de ceremonie, cupe, vase, multe provenind din Europa.
Creaþiile autohtone sunt decoarte cu scene voit violente intr-un stil aproape brutal ce se obserpa ºi lal frumoasa masca a lui Agamemnon. Micenienii construiesc puternice citadele fortificate, ale caror aspect contrasteaza cu deschiderea ampla, spre natura, a palatului. Aceste construcþii au inceput sa apara prin anul 1400 I.C. dupa nimicirea Cretei. Pereþii sunt formaþi din blocuri enorme de piatra, pe care dupa legende doar ciclopii le-ar fi putut duce. Aceasa face ca arhitecturii sa i se atribuie ºi numele de „ciclopica“. Palatele din interiorul citadelelor au dimensiuni reduse . Principala sala a lor este construita dupa principiulmegaronului aflat la baza viitoarei arhitecturi greceºti . De asemenea la micenieni se gasesc cladiri funerare in forma de „capaþani de zahar“ aratand rodul unei maiestrii tehnice deosebite , ce impun prin amploarea lor. Fabricarea obiectelor mici este incurajata dupa forma literelor F Y T ( phi, psi, tau).
Pierderea cunoºtinþelor tehnice dobandite se face odata cu dispariþia civilizaþiei miceniene care cauzeaza de altfel ºi diminuarea producþie artistice.