Calciul intra in componenta tesutului osos. Ionii de calciu stabilizeaza membranele celulare. El este necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la nivelul sistemului nervos si de contractie a muschilor, activeaza unii fermenti si hormoni, participa in procesul de coagulare a sangelui, are actiune antiinflamatorie si desensibilizanta. Organismul uman contine circa 1200g de calciu, totodata 99% din aceasta cantitate se afla in sistemul osos. Tesutul osos este rezerva principala de calciu si fosfor. Absorbtia calciului din produsele alimentare are loc in intestinul subtire si ea se produce in prezenta vitaminelor D, proteinelor, acidului citric si lactozei. Aminoacizii formeaza cu ionii de calciu compusi care se dizolva usor si se asimileaza. Procesul de absorbtie si utilizare a calciului este ingreuiat de acidul fitinic, unii fosfati, acizi grasi, acidul oxalic. Aceste substante transforma calciul in compusi indisolubili. Acidul fitinic se gaseste in cereale (grau, ovaz, secara). Drojdiile alimentare contin fitaza. Acest ferment descompune acidul fitinic. Calciul din aluatul pregatit cu drojdii se asimileaza bine datorita prezentei fitazei. Surplusul de grasimi in ratia alimentara deregleaza absorbtia calciului, deoarece acizii grasi formeaza la randul lor compusi indisolubili cu calciul, acesta eliminandu-se in cantitati mari cu masele fecale. Acizii biliari normalizeaza absorbtia acizilor grasi si utilizarea calciului. Deficitul de calciu apare la insuficienta lui in produsele alimentare (foame, excluderea produselor lactate din hrana), in caz de transpiratie abundenta, la femeile gravide si la cele care alapteaza prunci. Dereglarea procesului de absorbtie a calciului are loc in patologiile organelor digestive (enterita, tulburarea functiei exocrine a pancreasului, maladiile cailor biliare), la folosirea indelungata a corticosteroizilor si hormonilor anabolici. Ca
urmare apar convulsii, parestezii, osteoporoza. In acelasi timp, surplusul de calciu in ratia alimentara si in apa de baut, preparatele de calciu si calciferolul pot provoca hipercalciemia cu pierderea poftei de mancare, sete, greata, voma, slabiciune generala, convulsii, azotemie. E posibila depunerea calciului in organele interne, muschi, vase. Sunt bogate in calciu laptele si produsele lactate.

Fosforul intra in componenta nucleotidelor, acizilor nucleinici, fosfoproteidelor, fosfolipidelor, cofermentilor etc. Fosforul neorganic impreuna cu calciul contribuie la formarea oaselor. Fosforul, din componenta nucleotidelor si acizilor nucleici, participa la procesele de pastrare si de folosire a informatiei genetice, de biosinteza a acizilor nucleici, proteinelor, de crestere si separare a celulelor. Compusii fosforului - ATF si creatinfosfatul - acumuleaza energia eliminata in procesul de glicoliza si fosforilare oxidativa si care este utilizata pentru lucrul mecanic, electric si chimic in organism. Fosforul neorganic mentine echilibrul acido-alcalin in organism. Deficitul de fosfor poate aparea ca rezultat al folosirii timp indelungat a hranei sarace in acest element, in perioada sarcinii si lactatiei, in insuficienta de proteine, vitamina D. Micsorarea continutului de fosfor in organism provoaca osteoporoza, osteomalacie, inapetenta, scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Sunt bogate in fosfor crupele, ficatul, pestele, carnea, laptele, produsele lactate. Fructele si legumele contin o cantitate mai mica de fosfor.

Potasiul regleaza metabolismul hidro-salin si intracelular, presiunea osmotica, asigura echilibrul acido-alcalin, functia miocardului, mareste excretia sodiului si a apei din organism, activizeaza unii fermenti. Folosirea indelungata a diureticelor, hormonilor suprarenalelor, voma, diareea, transpiratia abundenta pot provoca hipokaliemie cu adinamie, somnolenta, inapetenta, oligurie, hipotonie, dereglarea ritmului cardiac. Hiperkaliemia poate fi provocata de hipofunctia suprarenalelor, insuficienta renala. in aceste stari la bolnavi apare adinamie, excitabilitatea marita a sistemului nervos, marirea diurezei, dereglari ale ritmului cardiac. Dieta bogata in potasiu se recomanda in dereglarile de ritm cardiac, hipokaliemie, insuficienta miocardului, hipokaliemia provocata de tratamentul indelungat cu corticosteroizi si diuretice. Cantitati sporite de potasiu contin fructele uscate, cartofii, carnea, pestele, leguminoasele, strugurii si alte fructe si legume.

Sodiul in forma de clorura de sodiu intra in componenta tesuturilor si a sangelui, determina sinteza acidului clorhidric in stomac, normalizeaza echilibrul acido-alcanic, presiunea osmotica, este antagonistul potasiului. Hiponatriemia poate aparea ca urmare a unei diete bogate in potasiu, consumata timp indelungat, poate fi provocata de vomismente, diaree, transpiratie abundenta, folosirea diureticelor, hipofunctia suprarenalelor. In hiponatriemie moderata apare slabiciune generala, somnolenta, inapetenta; in hiponatriemia pronuntata - voma, diaree, hipotonie, tahicardie, se poate observa pierderea cunostintei, convulsii, creste vascozitatea sangelui si azotemia. Este daunator si surplusul de sodiu. Persoanele ce consuma clorura de sodiu in exces sufera frecvent de hipertensiune arteriala, prezinta dereglari ale functiei rinichilor, la ele se mareste azotul rezidual in sange. Norma zilnica in sodiu este asigurata de sarea de bucatarie pe care o contine painea (2-3 g), de sarea folosita la prepararea bucatelor si cea consumata in timpul mesei. Ratia alimentara zilnica trebuie sa contina 10-12g clorura de sodiu. Unii savanti considera aceasta norma ca fiind sporita.

Sulful intra in componenta unor aminoacizi, vitamine, a insulinei, sistemului nervos, oaselor, cartilajelor, bilei, sangelui. Sursa principala de sulf o constituie leguminoasele, crupele de ovaz, hrisca, ouale, carnea, laptele, branza.

Organismul omului adult contine pana la 25 g de magneziu care intra mai ales in componenta oaselor, fiind rezerva acestui element. Magneziul poseda actiune antispastica, vasodilatatoare, mareste peristaltismul intestinal, eliminarea bilei si a colesterolului prin intestin. Dereglarea proceselor de absorbtie la nivelul intestinului si folosirea diureticelor timp indelungat poate provoca hipomagneziemia cu aparitia osteoporozei, hipotoniei, convulsiilor, dereglarilor de ritm cardiac. Deficitul de magneziu mareste excitabilitatea neuromusculara, provoaca halucinatii auditive, senzatia de teama, tahicardie. Sunt bogate in magneziu taratele de cereale, crupele de ovaz, leguminoasele, fructele uscate, ouale, nucile, sfecla, salata verde, morcovul, bacele.

Fierul intra in structura mioglobinei, hemoglobinei, a globulelor rosii si transporta oxigenul, participa la sinteza unor fermenti, in lipsa fierului in sange apare anemia feripriva. Cauzele ei pot fi continutul redus de fier in ratia alimentara, lipsa acidului clorhidric in sucul gastric (se deregleaza absorbtia acestuia), hemoragiile cronice, consumul sporit de fier in cazul femeilor in sarcina si al celor care alapteaza copii. Anemia se observa si la copiii mici a caror mame sufera de carenta de fier. La bolnavi apare slabiciune generala, cefalee, palpitatii, dispnee la efort fizic, scaderea poftei de mancare, anemia hipocroma, micsorarea rezistentei organismului la infectii.

Clorul intra in componenta clorurii de sodiu si participa la reglarea presiunii osmotice in tesuturi si celule, la normalizarea metabolismului hidric si la formarea acidului clorhidric de catre glandele stomacului. Clorul in componenta solutiei hipertonice a clorurii de sodiu micsoreaza transpiratia la lucrul fizic si temperatura inalta a mediului inconjurator. Clorul se elimina prin piele cu sudoarea, dar mai ales cu urina. Hipocloremia retine lichidul in tesuturi. La hipocloremie apare somnolenta, anorexie, slabiciune generala, voma, tahicardie, hipotonie, convulsii, pierderea constiintei, creste azotul rezidual in sange. Produsele alimentare naturale nu su nt bogate in clor. Clorul patrunde in organism cu clorura de sodiu adaugata in bucate.

Iodul asigura functia normala a glandei tiroide, in lipsa lui apare gusa. Iodul se afla in cantitati mari in produsele marii (peste, alge s.a.), in oua, ceapa, usturoi. In localitatile cu continutul mic de iod in apa este marit pericolul de aparitie a gusei endemice, de aceea se recomanda a folosi sarea de bucatarie iodata. Dar trebuie stiut ca iodul nu este stabil si termenul de valabilitate a sarii iodate este de 6 luni.

Fluorul se afla in dinti, oase, muschi, glandele endocrine. In lipsa lui apare caria dentara. Continutul inalt de fluor in produsele alimentare si apa potabila provoaca fluoroza (manifestata prin osteoscleroza, smaltul dintilor capata un aspect granular). Sunt bogate in fluor ceaiul, laptele, galbenusul de ou, pestele de mare, spanacul, tomatele si apa de baut.

Cuprul intra in componenta unor enzime, intensificandu-le actiunea, a proteinelor, participa in metabolismul fierului, mareste actiunea hipoglicemica a insulinei. Insuficienta lui in organism provoaca anemie. Cupru se afla in cereale, leguminoase, cartofi, coacaze negre, diferite fructe, legume.

Manganul contribuie la eritropoieza si sinteza hemoglobinei, joaca un rol in reglarea metabolismului glucido-hidric, in biosinteza colesterolului, poseda actiune lipotropa, hipoglicemica, este necesar pentru cresterea normala, pentru metabolismul tesutului conjunctiv. Insuficienta de mangan in organism provoaca hipercolesterinemie, voma, greata, scaderea masei corporale, anemie. Sunt bogate in mangan cerealele, leguminoasele, nucile, ceaiul, cafeaua. Continutul de mangan in carne, peste, oua este mic.

Zincul este necesar organismului pentru cresterea normala, dezvoltarea si maturizarea sexuala, normalizarea hemoglobinei si a proceselor de regenerare a tesuturilor, are actiune lipotropa, imbunatateste starea imunologica a organismului, intra in componenta insulinei si mareste actiunea ei hipoglicemica. Carenta zincului in organism se exprima prin retinerea cresterii la copii si a dezvoltarii lor sexuale, scaderea poftei de mancare, prin anemie, hepatomegalie. Sunt bogate in zinc carnea, pestele, ficatul, ouale, branzeturile, nucile, cerealele, ciupercile.

Cobaltul intra in componenta vitaminei B12, participa la maturizarea eritrocitelor si sinteza insulinei, stimuleaza hemopoieza si procesele de crestere. La insuficienta cobaltului in organism scade pofta de mancare, apare anemie, casexie, ataxie. Sunt bogate in cobalt varza alba, morcovul, sfecla, tomatele, strugurii, coacazele negre, ficatul, pestele.

Arseniul este un tonic, stimulant al poftei de mancare. El inlesneste respiratia si actioneaza binefacator in dermatoze. Insuficienta lui in organism provoaca oboseala generala, lipsa poftei de mancare, anemie, afectiuni respiratorii, eczeme, psoriazis, acnee. Arseniul se gaseste in germenele de grau, orez, usturoi, varza, spanac, nap, morcov, cartofi, mar s.a.

Bromul este un sedativ al sistemului nervos, utilizarea lui este binevenita in insomnie. El se gaseste in mar, struguri, fragi, pepene galben, usturoi, sparanghel, morcov, telina, varza, ceapa, praz, tomate.

Nichelul stimuleaza functia pancreasului si se indica in diabet. Se gaseste in morcov, varza, spanac, fasole, ceapa, tomate, struguri.

Strontiul participa la procesele de osificare. Se observa paralelism in continutul de calciu si strontiu in tesuturi. Continutul de strontiu in organism se mareste cu varsta si depinde de alimentatie. Strontiul se retine in organism folosind o ratie alimentara saraca in calciu. Produsele alimentare bogate in calciu retin in organism o cantitate mica de strontiu. Patrunderea in organism a strontiului in cantitati mari deregleaza procesul de osificare si provoaca rahitismul de strontiu. Spre deosebire de rahitismul obisnuit, aceasta maladie nu se trateaza cu vitamina D si cu ratia alimentara bogata in calciu si fosfor. in localitatile cu un continut mare de strontiu in sol apare rahitismul de strontiu la animale si boala Urov (boala Kasin-Bek) la oameni. Dupa parerea unor savanti aceasta boala poate fi considerata ca o varianta a rahitismului de strontiu la oameni.

Beriliul deprima fosfataza alcalina si, ca urmare, si procesul de osificare. Sarurile de beriliu actioneaza asupra procesului de sinteza a fosforului neorganic din acizii nucleici. Sarurile de mangan deprima actiunea beriliului asupra fosfatazei. Surplusul de beriliu provoaca in oase dereglari ca la rahitism si nu se supun tratamentului cu vitamina D. Continutul inalt de beriliu in organism deprima cresterea celulelor si regenerarea tesuturilor. Intoxicarea acuta cu beriliu provoaca necroza in ficat si canaliculele rinichilor.

Molibdenul contribuie la sinteza proteinelor vegetale, activeaza transmiterea aminoacizilor proteinelor. Surplusul de molibden in organism provoaca uraturie, guta. Lipsa molibdenului in sol micsoreaza continutul aminoacizilor si acidului ascorbic in plante.

Cromul participa in metabolismul proteinelor, colesterolului, glucidelor. Deficitul de crom in organism reduce sensibilitatea tesuturilor la insulina, inrautateste asimilarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul glucozei din sange. In crom sunt bogate painea neagra, crupele, leguminoasele, legumele.

Siliciul joaca un rol important in sistemele osos, vascular, respirator. Intervine la formarea tendoanelor, pielii. Este implicat in tratamentul aterosclerozei, hipertensiunii, dernineralizarii, rahitismului, oboselii generale. El isi asuma un rol plastic si functional in fenomenele de nutritie generala, joaca un rol in diversele procese de dezintoxicare. Siliciul se gaseste in taratele de cereale, in usturoi, in nap si in alte produse vegetale.

Litiul este un echilibrant psihic, indicat in cazuri de insomnie, melancolie, oboseala, psihastenie, stari depresive. El se intalneste in numeroase produse vegetale.