|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Dizolvanti | ||||||
|
||||||
Dizolvanti aposi d2k8ku In cazul in care una din perechile acid-baza conjugate, ce constituie un sistem de tipul reprezentat in ecuatia Acid 1 + Baza 2 . Baza 1 + Acid 2, apare in proportie mult mai mare decat cealalta pereche acid-baza
poate fi considerat solvent. Aplicand legea maselor se obtine: Cum solutia este diluata, adica aA-i, aAHi, aH3O+i au valori foarte mici, concentratia apei de la numitorul ecuatiei este 1 este constanta (cca. 55,5 moli/l ). De aceea ea se include in constanta de echilibru, obtinandu-se:
Marimea ka este constanta de aciditate a acidului AH si reprezinta o masura
a tariei acidului AH, in solutie apoasa. H2O + H2O H3O+ + HO- se obtine constanta de aciditate a apei:
Dupa cum se vede, apa este un acid foarte slab. Incluzand, din acelasi motiv ca mai sus, concentratia aH2Oi in constanta, se obtine constanta de autoprotoliza sau produsul ionic al apei: k?= aH3O+iaHO-i= k? x55,5= 1,0x10-14 (la 250 ) NH3+H2O = NH4+ + HO- Se obtine constanta de bazicitate : ka · kb = k? in care ka si kb se refera la perechea acid-baza conjugata. Din motive de ordin practic, concentratia ionilor de hidroniu, in solutie apoasa, se exprima sub forma exponentului de activitate, definit prin expresia: pH = - logaH3O+i In mod similar, constantele de aciditate si de bazicitate se pot exprima sub forma de exponenti de aciditate si exponenti de bazicitate: pka = - log ka; pkb = - log kb Pentru un acid cu ka = 10-5 exponentul de aciditate este pka = 5. Cu cat acidul este mai tare, valoarea numerica a pka este mai mica. Introducand valoarea lui k? in ecuatia ka · kb = k? si logaritmand se obtine : pka = 14 - pkb Cu ajutorul acestei ecuatii este posibil sa se exprime aciditatea sau bazicitatea unei substante intr-o scara unica. Unui acid tare ii corespunde o baza conjugata slaba si invers. Constante si exponenti de aciditate (in solutie apoasa) Acid Baza conjugata ka kbHOOC-COOH HOOC-COO- 5,7x10-2 1,2 HCOOH HCOO- 2,1x10-4 3,7 HOOC-COO- -OOC-COO- 6,8x10-5 4,2 CH3COOH CH3COO- 1,8x10-5 4,75 NH4+ NH3 3,3x10-10 9,5 CH3 NH3+ CH3NH2 1,6x10-11 10,8 (CH3)2NH2+ (CH3)2NH 1,2x10-11 10,9 (CH3)3NH+ (CH3)3N 1,2x10-11 10,9 Dizolvanti neaposi In solutie apoasa, echilibrele protolitice sunt limitate de constate
de autoprotoliza a apei, intre doua valori extreme, anume intre
pH = 0 si 14. La pH = 0, concentratia ionilor de H3O+ este 1 mol/l si a ionilor
de HO- este 10-14 moli/litru, la pH = 14, concentratia ionilor de H3O+ este
de 10-14 moli/l, iar la HO- este 1 mol/l. Dizolvantul Echilibrul protolitic pKauto. NH3 aNH2-iaNH4+i 22 C2H5OH aC2H5O-iaC2H5OH2+i 19 CH3OH aCH3O-iaCH3OH2+i 16 H2O aHO-iaH3O+i 14 HCOOH aHCOO-iaHCOOH2+i 6 H2SO4 aHS04-iaHSO4H2+i 3,2 Dupa cum s-a mai spus, asa numitul „ion de hidrogen”, H+, este, in solutie apoasa, un ion de hidroniu, H3O+, in solutie alcoolica, un ion de alcoxoniu, C2H5OH2+, in solutie de amoniac lichid, un ion de amoniu, NH4+ etc. Toti acesti ioni sunt acizii conjugati ai dizolvantilor respectivi functionand ca baze si se numesc ioni de lioniu. In mod similar, baze conjugate ale dizolvantilor ex. HO- in H2O, NH2- in NH3, C2H5O- in C2H5OH etc. se numesc ioni de liat. a) Dizolvanti bazici NH3 lichid, care depinde de concentratia ( activitatea ) ionilor NH4+, este
egala cu a acizilor clorhidrid, iodhidric si percloric, acizi care apar ca mult
mai tari in solutie apoasa. Din aceeasi cauza, substante foarte slab acide,
ca H2O, sunt relativ puternic ionizate in amoniac lichid. b) Dizolvanti acizi B + CH3COOH BH+ + CH3COO- Aminele alifatice ( mai bazice ), dizolvate in acid acetic, sunt puternic
ionizate. Substante foarte slab bazice in apa, ca ureea, oximele si trifenilmetanolul,
sunt baze de tarie masurabila in acid acetic. Pe acest fenomen se bazeaza
o metoda analitica pentru titrarea bazelor prea slabe pentru a fi dozate in
solutie in solutie apoasa. Titrarea se efectueaza in solutie de
acid acetic, cu o solutie standard de acid percloric, in acelasi dizolvant.
Punctul final se observa potentiometric sau cu un indicator adecvat ( de ex.
colorantul cristal-violet ). HA + CH3COOH A- + CH3COOH2+ Prin masuratori de conductibilitate si de forte electromotoare, in solutie de acid acetic, s-au putut stabili urmatoarele aciditati relative ale catorva acizi obisnuiti ( se indica taria acida relativa fata de aceea a acidului azotic ): HNO3< HCl < H2SO4 < HBr < HClO4 Dupa cum se vede, toti acesti acizi, care apar de tarie egala in solutie
apoasa, se deosebesc in realitate mult in ceea ce priveste tendinta
lor de a ceda protoni unei baze mai slabe decat apa (CH3COOH). c) Taria relativa a acizilor si bazelor in dizolvanti diferiti. d) Dizolvanti aprotici |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|