Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Grupa VIIa
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Elementele : fluor , clor , brom , iod si astatin se numesc HALOGENI -; de la cuvintele grecesti HALS (sare) si GENNAN (a genera) insemnand GENERATORI DE SARURI , deoarece dau saruri cu majoritatea metalelor . De aceea grupa VIIa din sistemul periodic in care sunt incluse , se mai numeste grupa halogenilor . y6k24kn
Numelehalogenilor provin , de asemenea , de la cuvintele grecesti CHLOROS -; verde - , BROMOS -; urat mirositor - , IOEIDES -; violet -; si ASTATOS -; instabil -; iar numele fluorului deriva de la latinescul FLUERE -; a curge -; deoarece fluorina se utilizeaza ca fondant in anumite procedee metalurgice si ceramice .
Clorul a fost descoperit de C.W.Scheele (1774) , iodul de B.Courtois (1811) , bromul de A.J.Ballard (1825) , fluorul de H.Moissan (1886) si astatinul de E.Segre (1940) .
Halogenii se afla in natura numai sub forma de compusi stabili , cu exceptia sulfurii de astatin si a astatinurii de argint care sunt instabile din cauza radioactivitatii halogenului respectiv .
Fluorul formeaza 0,08 % din masa scoartei terestre , principalii lui compusi fiind fluorina , amintita anterior , criolita , si apatita .
Clorul reprezinta 0,20 % din masa scoartei terestre , aflandu-se sub forma de acid clorhidric , si cloruri . Acidul clorhidric se afla in emanatiile vulcanice si in sucul gastric , iar clorurile in scoarta terestra : sarea gema , silvina , silvinita , carnalita , bromcarnalita sau kerargirita .
Bromul alcatuieste 3 : 100000 % din masa scoartei , compusii lui principali fiind bromurile : de sodiu , de potasiu , de magneziu . Ca bromuri se mai afla , de asemenea , in proportie de 0,5 g / l in apele de sonda .
Sub forma de ioduri se afla in litosfera , formad 4 : 1000000 % din masa acesteia si in apa marilor si oceanelor in proportie de
2-3 mg / l . Se mai afla ca iodura de potasiu in cenusa unor plante marine in proportie de 0,4 % si ca iodat de sodiu in salpetrul de Chile . Se afla , de asemenea , ca ioduri in apele de sonda si in apele minerale iodurate , precum si in glanda tiroida , in compozitia hormonilor tiroidieni .
Atomii halogenilor au in stratul electronic exterior cate 7 electroni repartizati astfel :







ns2 np5

in care ‘n’ este numarul cuantic principal . De exemplu , pentru fluor , n = 2 (stratul L) , pentru clor , n = 3 (stratul M) s.a.m.d. Halogenii se aseamana intre ei prin tendinta de a primi cate un electron pentru completarea octetului electronic si se deosebesc prin numerele lor atomice (Z) , adica prin numarul electronilor din straturi , egal cu cel al protonilor din nucleele atomice respective , prin numarul acestor straturi , egal cu cel al perioadelor din care fac parte , cat si prin masele lor atomice (A) .

Fluorul . Electolizanduse hidroflorura de potasiu in stare topita , se obtine fluorul sub forma unui gaz galben-verzui -;deschis , mai dens decat aerul (d = 1,3) , cu miros iritant , care se lichefiaza la
-187 C si se solidifica la -;223 C . Fiind cel mai electronegativ dintre elemente , da cu hidrogenul acid fluorhidric chiar la -;250 C si la intuneric , si cu metalele alcaline si alcalino-pamantoase fluorurile respective la temperatura obisnuita .
Cuprul si nichelul reactioneaza cu fluorul tot la temperatura obisnuita , dand fluorurile respective , insa numai pana la formarea unei pelicule de florura care limiteaza atacarea in continuare a metalului , utilizandu-se de aceea la confectionarea cuvelor electrolitice pentru fluor .
Fluorul se combina cu orice metal la cald si oxideaza hidraciziicelorlalti halogeni , la halogenii respectivi :
- oxideaza amoniacul la azot .
- oxideaza hidrogenul sulfurat la sulf .
Clorul . In industrie clorul se obtine , de regula , prin electroliza clorurii de sodiu in solutie apoasa , iar in laborator prin oxidarea acidului clorhidric , utilizandu-se ca oxidant dioxid de mangan , permanganat de potasiu , dicromat de potasiu sau clorat de potasiu.
Clorul este un gaz galben-verzui-inchis , mai dens decat aerul
(d = 2,45) , are un miros iritant si ataca organele respiratorii . Se lichefiaza la -;34 C si 1 atm si se solidifica la -;102 C . Clorul gazos este solubil in apa la temperatura obisnuita (2,3 l de clor la 1 l de apa) , dand apa de clor , care trebuie pastrata in sticle brune sau negre , bine inchise , pentru a nu-si pierde caracterul oxidant .
Clorul este mai putin electronegativ decat fluorul si , de aceea , mai putin reactiv , totusi se combina cu toate elementele , exceptand gazele monoatomice , carbonul , azotul , oxigenul si iridiul .
Astfel , cu hidrogenul se combina dand acidul clorhidric ; cu fosforul formeaza tri- si pentaclorura defosfor ; cu sodiul , incalzit mai intai intr-o lingura de ars si introdus in clor , reactia are loc cu flacara . Magneziul aprins si introdus in clor ici continua arderea , dand diclorura de magneziu . In mod similar fire sau pulberi de cupru , aluminiu si staniu incalzite in prealabil si introduse in clor , formeaza clorura de cupru (I) , triclorura de aluminiu si clorura de staniu (IV) . Clorul reactioneaza cu apa , dand acid clorhidric si acid hipocloros , care , sub actiunea luminii , se descompune in acid clorhidric si oxigen , explicandu-se astfel caracterul oxidant pe care il are apa de clor proaspata .
Clorul oxideaza acidul bromhidric si acidul iodhidric la brom , respectiv iod si deplaseaza ceilalti halogeni mai putin electronegativi decat el din halogenurile lor . Oxideaza acidul sulfhidric la sulf si amoniacul la clorura de azot , daca oxidarea are loc in mediu anhidru , iar cand reactia se desfasoara in mediu apos, amoniacul in exces este oxidat la azot . Si in acest caz acidul clorhidric se combina cu amoniacul neintrat in reactie . Metalele alcaline se aprind si ard , dand clorurile respective . Cuprul , staniul si fierul , in stare fin divizata , se aprind spontan si ard in clor , dand cloruri , in care metalele respective sunt oxidate la trepta superioara de valenta . Clorul reactioneaza cu solutia diluata a unui hidroxid alcalin , de exemplu , cu hidroxid de sodiu , dand un amestec de NaClO si NaCl , iar cu solutia sa concentrata rezulta un amestec de clorat de sodiu si NaCl . Clorul se combina cu monoxidul de carbon , in prezenta luminii , formandu-se diclorura de carbonil , numita , de aceea , fosgen -; de la cuvintele grecesti FOS , lumina si GENNAN , a genera - . Cu dioxidul de sulf se combina , obtinandu-se diclorura de sulfuril . Clorul oxideaza solutia de dioxid de sulf la acid sulfuric , si solutia de acid arsenos la acid arsenic . Apa de clor oxideaza solutia de clorura de fier (II) la clorura de fier (III) . O hartie de filtru , imbibta in esenta deterebentina si introdusa in clor , se aprinde spontan si arde cu mult fum . Clorul are o actiune nociva mai ales asupra plamanilor , marind permeabilitatea membranei acestora pentru apa si determinand astfel formarea edemului pulmonar , adica invadearea apei din plasma sanghina in alveolele pulmonare . De aceea acest gaz a fost utilizat pentru prima data in scopuri agresive la 22 aprilie
1915 , in cadrul primului razboi mondial , pe frontul franco-german . Pentru evitarea gazarii respiratia se efectua prin intermediul unor tampoane de bumbac , imbibate initial cu uree si apoi cu tiosulfat de sodiu (anticlor) care neutralizeaza actiunea nociva a clorului . Ulterior s-a utilizat in acelasi scop masca de protectie . In primul razboi mondial s-au utilizat in scopuri agresive si alti derivati ai clorului ca fosgenul , difosgenul , cloropicrina , iperita etc.
Clorul este utilizat in petrochimie la rafinarea petrolului si a acizilor grasi , in diverse sinteze , la clorurarea unor hidrocarburi , la fabricarea unor medicamente si pesticide (insecto-fungicide) clorurate ca hexaclorciclohexanul (H.C.H.) , diclordifeniltricloretanul (D.D.T.) etc.
Cu ajutorul clorului , numit in mod corect diclor , se obtin si unele substante anorganice ca acidul clorhidric , hipocloritii , clorura de var , dioxidul de clor , cloratii etc.




});

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta