Acest, urias printre rozatoare, este intr-adevar unul dintre cei mai mari reprezentanti ai bogatului ordin Rodmiia.

Se aseamana cu un sobolan gigantic, corpul avind partea posteri-oara mult mai ingrosata decit cea anterioara. Are lungimea de iO 60 cm, iar coada de 30-45 cm. Asemanarea cu un sobolan se datoreaza A similitudinii dintre cozile celor doua animale. Coada nutriei este cilin­drica, subtiata la virf, acoperita cu peri cornosi, rari si aspri. Greutatea corpului poate atinge 6-9 kg. Urechile sint mici, triunghiulare, rotun­jite la virf, botul gros, cu vibrize lungi si dese, lasind sa se vada incisivii lungi, de culoare portocalie si recurbati. Picioarele sint scurte si au degete palmate. Cele posterioare au o membrana interdigitala care ser­veste la inot. Blana este formata din doua rincluri de peri, puful moale si dens, si spicul, lung si aspru. Are culoarea brun-roscata, cu o nuanta mai inchisa pe partea dorsala si una mai deschisa pe cea ventrala si pe partile laterale ale botului. Nutria este o aparitie recenta in fauna noastra. In urma cu circa 20 de ani a aparut mai intii de-a lungul Du­narii si in Delta, pentru ca, ulterior, sa apara si pe apele interioare, exemplare provenite din crescatorii care s-au adaptat cu repeziciune la viata salbatica. Animal amlibiu, nutria traieste in apropierea apelor, acolo unde se afla o bogata vegetatie acvatica, deoarece regimul sau alimentar este exclusiv vegetarian, hranindu-se cu tulpini de frunze, lujeri, se­minte. Pe uscat se misca intr-un mod caracteristic, in salturi mici. isi pastreaza cu statornicie potecile pe uscat, care se recunosc usor in vege­tatia de pe mal. Este mai activa la asfintit, rareori ziua. q4i24ie

De obicei, traieste in perechi, impreuna cu puii, pina la maturi­zarea acestora. Perioada de imperechere este foarte lunga, de circa 130 zile. Dupa o gestatie de 128 zile, fata de doua ori pe an, cite 5 - 6 pui, care sint acoperiti cu par si au vedere, iar la citeva ore de la fatare sint capabili sa paraseasca cuibul si sa inoate. Alaptarea lor se face si in apa, situatie in care femela inoata pe spate pentru ca puii sa poata suge. isi sapa galerii in maluri, cu un cuib pentru fatare si cresterea puilor, de la care o iesire este sub nivelul apei. Dusmanii nutriei sint diverse rapitoare, cu par si pene (dihori, pisici salbatice, vulpi, nevastuici, ulii snrocari, bufnite etc).
Este socotita specie de vinat, insa in prezent vinarea ei este oprita pentru un motiv lesne de inteles - cresterea numerica.
Blana sa este semipretioasa. Se utilizeaza in special portiunea de pe partea ventrala a corpului, fara spic pica aspru, spre deosebire de celelalte mamifere de blana la care se foloseste, de obicei, portiunea de pe partea dorsala.
Denumirea stiintifica este Myocasior coypus, Mollina, 1782. Vechea denumire stiintifica, azi iesita din uz, era Myopotamus bona riensis.

Numiri straine: engl. coypu: fr. ragondin; germ. Nutria; it. nutria, sp. coipo, perro de, a-gua, quiyd.