Codrul cintaretii-si culca. Doarme trestia bolnava Dorm doi pui de nevastuica Sub o brazda de otava. n6k17kc
(OCTAVIAN GOGA, SARA)

Intilnirile cu o nevastuica sint rare, scurte si neprevazute, deoarece acest demn reprezentant al mustelidelor stie sa dispara inainte de a fi vazut. Sa fie peste tot si nicaieri, iata insusirea caracteristica a acestui vioi animal de prada.

Are corpul suplu si alungit, masculul avind 21 - 23 cm, iar femela 16-19 cm lungime. Botul este scurt, ascutit, gitul gros si lung, picioa­rele relativ scurte cu unghii puternice, neretractile. Urechile sint nv'ci, avind 1,2-1.4 cm lungime, cu virful rotunjit. Masculii ating 70-130 g in greutate, iar femelele 40-60 g. Coada are lungimea de 5-6 cm, si, fara a fi stufoasa are la extremitate un smoc de peri lungi de 16-20 mm. Blana are culoarea castanie-cenusie, mai inchisa la picioare si pe par­tea dorsala si alba ca zapada pe partea ventrala. Sub cit are o pata albi­cioasa car'1 se intinde pe piept, pina in dreptul picioarelor de dinainte. Spre deosebire de hermelina, cu care se poate confunda, si la care linia de demarcatie intre culoarea dorsala si cea ventrala este dreapta, la nevastuica este ondulata. De asemenea, coada nevastuieii este colorata uniform, pe cind cea a liermelinei are virful negru. In timpul iernii blana nevastuieii nu devine alba, ca aceea a hermelinei, ci numai se deschide la culoare, devenind galbuie.
Nevastuica este raspindita din delta pina in zona de munte'. Cauta cu predilectie terenuri uscate, cm maracinisuri, gramezi de lemne si pietre, clai de coceni si paie.- Nu se sfieste sa se stabileasca in curtile locuintelor. Duce viata solitara. Vineaza ziua si noaptea, dar mai ales ziua, hrana sa obisnuita fiind alcatuita in special din soareci si sobolani pe care ii urmareste pina si in galeriile lor. Ataca si pasarile care cuiba­resc la sol, putind face pagube in terenurile cu fazani. Rareori, ataca. iepuri sau iezi de caprioara. Se imperecheaza in intervalul martie-august, iar gestatia dureaza 6 saptamini, fara a avea o perioada de latenta ca la hermelina. Fata de 1 - 2 ori pe an, cite 6-8 pui, care timp de 45 de zile sint lipsiti de vedere si sint alaptati de femela. La numai o saptamina dupa aparitia vederii, puii incep sa-si caute hrana, pe care sint capabili sa si-o procure in intregime la virsta de 3 luni. Pina la parasirea cuibului, puii insotesc femela la vinatoare. La nevoie, nevas-tuica esle un bun inotator. Se catara cu mare usurinta, dar majoritatea timpului o petrece la sol. Cuibul sau este fie subteran, intre radacinile arborilor, fie la suprafata solului, sub gramezile de lemne si pietre. Dusmanii nevastuicii sint ulii soricari, ulii porumbari, pasarile rapi­toare de noapte si, rareori, vulpea.

Este specie de vinat, vinarea fiind permisa tot anul. Se poate prinde usor cu capcane. Denumirea stiintifica este Musida nivalis nivalis, Linne 17G6

Vechi denumiri stiintifice sint: Mustela vulttaris, Must ci a mm aia Mustcla boceamda.Numiri straine: engl. weasel; h. belctte cTEurope; germ. Mausmesel; it. donola; sp. comadreja. Prin numarul mare de rozatoare pe care le distruge, nevastuica este un animal folositor.