In urma cu 3 500 de ani, navigatorii fenicieni, debarcati in Peninsula Iberica ,vor fi fost poate uimiti vazind numarul extrem de mare de iepuri (de vizuina) gasiti acolo. Si tarimul nou descoperit de ei a fost numit I. Shapan-in, ceea ce a insemnat "peninsula iepurilor". Astfel, din aceasta denumire a derivat cuvintul Spania, tara de astazi. "Ceva" mai aproape de zilele noastre, romanul Valerius Catullus (anul 50 i.e.n) denumeste Peninsula Iberica - bineinteles tot datorita numarului mare de iepuri - "Cuniculosa", insemnid iepurarie. Prelungind putin aceasta foarte scurta incursiune istorica, sa-i amintim pe Terentius Varo (116- 26 i.e.n) si Junius Moderatus Columella (sec I e.n.), care descriu acele "leporaria", locuri in care romanii cresteau in spatii ingradite iepurele-de-vizuina. Acesta a fost inceputul domesticirii iepurelui de vizuina, stra­mosul "en titre" al celor circa 60 de rase de iepuri domesticiti. Din Pe­ninsula Iberica, iepurele de vizuina a pornit la asaltul Europei, in scurt timp, gasind conditii bune de trai pe intreg cuprinsul ei.

Mai mic decit iepurele de cimp, are carpul in lungime de 35 - 45cmsicoada de 4-6 cm, iar greutatea de 1,3-2,3 kg. Membrele ante­rioare sint mai puternice decit cele ale iepurelui de cimp, si adaptate la sapat, iar cele posterioare sint mai scurte decit ale celui dintii. Reamin­tim, de asemenea, ca nu are virful urechii negru ca iepurele de cimp, iar lungimea urechii nu depaseste virful botului. Culoarea blanii este si ea diferita fata de cea a iepurelui de cimp, fiind, mai cenusie. d3d18dh
Cu aproximativ un secol in urma a fost colonizat in Transilvania, iar in anul 1905 a fost colonizat din nou, de data asta pe raza comunei Cristesti, linga Iasi, printr-un lot de citeva perechi aduse din Franta, incepind cu anul 1973 a mai fost colonizat si in judetele Alba, Covasna, Dolj, Mures, Buzau, Brasov, Ilfov, Vilcea, Prahova, Maramures, Sibiu, Bacau, Botosani. Pinain prezent s-a mentinut in zonele in care a fost colo­nizat, cu o foarte slabii extindere. Spre deosebire de iepurele de cimp, iepurele de vizuina, traieste in colonii, in galerii subterane pe care le sapa in terenuri usoare, nisipoase, uscate, insorite, pe coastele dealurilor, in maluri, diguri si ierasamente. Pentru acest motiv este socotit dauna­tor, deoarece galeriile pot submina rezistenta digurilor sau a terasa-mentelor. Galeriile au la capat un cuib si mai multe iesiri mascate de tu­fisuri. Evita padurile compacte si cimpul agricol cultivat. In anii cal-durosi, este foarte prolific, scotind 4-5 serii de cite 4-8 pui, dupa o gestatie de 30 zile. Puii sint fara vedere timp de 8-10 zile si lipsiti de par pe corp, ceea ce constituie alte doua elemente de deosebire fata de iepurele de cimp. in general, imperecherea poate avea loc oricind in intervalul februarie - septembrie.. in iernile grele nu rezista^la frig, nici chiar la adapostul galeriilor. Individul care sesizeaza primul un peri­col izbeste solul cu picioarele dinapoi, iar zgomotul caracteristic, astfel creat, ii alarmeaza pe ceilalti iepuri aflati la suprafata, care se retrag cu repeziciune in galerii.
Are aceiasi dusmani ca si iepurele de cimp, dar pericolul de extin­dere a unor boli este mai mare, datorita modului sau de trai, in colonii.

Este specie de vinat si, potrivit legii, se poate vina tot anul, pentru carne si pentru blana.
Este la fel de cunoscut si sub numele de lapin.
Din punct de vedere sistematic face parte din familia Leporidae, dar pe cind iepurele-de-cimp este incadrat in genul Lepus, iepurele de vizuina este reprezentant al genului Oryctolagus.
Denumirea stiintifica este Oryctolagus cuniculus cuniculus, Linne, 1758.
Numiri straine: engl. rabbit; fr. lapin de garenne; germ. yVildkanin-ken; it. coniglio selvatico; sp. conejo de monte.