Termenul generic de hamster este intr-un fel titlul de noblete al celor care odinioara erau cunoscuti sub numele de gri vani si hirciogi. il vom folosi deci si noi, in prezent fiind mai raspindit si mai utilizat, pentru a defini cei trei reprezentanti ai subfamiliei Cricetidae. grivanul cala Lor, grivanul cu coada scurta despre care am vorbit anterior si hirciogul, hamsterul propriu-zis.

Legislatia care reglementeaza vlnatoarea, considera hamsterii specii de vinat, a caror vinare este permisa tot timpul anului. z2v2vn
Daca ne reamintim talia grivanului calator, a celui mai mic dintre hamsteri, vom avea, de fapt, imaginea celui mai mic mamifer - specie de vinat din fauna noastra.
Raporlata la hamsteri, notiunea de vlnatoare este destul de nepo­trivita, deoarece, de fapt, nimeni nu "vineaza" hamsleiii cu arme de foc, ci ii captureaza cu ajutorul curselor sau prin saparea ori inundarea galeriilor.

Deci vechiul nostru hirciog, catelul pamintului sau ciotanul patat, hamsterul de astazi, este un animal robust,,cu corpul masiv si gitul scurt, ineit capul abia pare detasat de trup. Urechile sint relativ mari, vizibile si rotunjite. Picioarele sint scurte si puternice, cu degete subtiri si unghii adaptate pentru sapat. Lungimea corpului ajunge pinala 35 cm, iar coada este conica, de numai 3-5 cm. Blana are parul scurt, este densa si matasoasa, de culoare cafeniu-galbuie pe partea dorsala. Din punct de vedere cromatic prezinta mari variatii de nuante de la un individ la altul, fiind totodata.singurul mamifer european care are pe partea ventrala o culoare mai inchisa decit pe cea dorsala. Partile laterale ale corpului au culoarea blanii galben-ruginie, cu citeva pete galbui, mai pronuntate. Urechile, portiunile din jurul ochilor si de la baza cozii au culoarea roscat-cafenie. Hamsterul prezinta o interesanta particularitate anatomica: sub maxilarul inferior are doua formatiuni elastice, ca doua pungi, sacii bucali, cu ajutorul carora cara proviziile in vizuina si care mai servesc, uneori, si la transportul puilor la distante mari in caz de pericol.

Este raspindit in zona de cimpie si stepa din Muntenia, Moldova si Transilvania. In Oltenia si Dobrogea este intilnit mai rar. Altitudinal nu se ridica peste cota de 500 m. Atinge maturitatea sexuala la virsta de 3-4 ani. imperecherea are loc in lunile aprilie-mai si, dupa o gestatie de aproximativ 4 saptamini, apar 6-8 pui. in mod obisnuit, scoate doua rinduri de pui pe an, a doua fatare fiind in luna iulie. De fiecare data, dupa imperechere, sexele se despart, astfel ineit animalul duce o viata solitara. Cu toate acestea, pe o suprafata oarecare, de citeva hectare de exemplu, populatia de hamsteri poate fi foarte densa, fiecare individ avind insa teritoriul sau bine delimitat. in luna octombrie intra in hibernare pina in luna martie. Starea de hibernare nu este prea profunda, adesea fiind intrerupta, animalul redevenind activ, in iernile usoare iesind chiar din vizuina pentru perioade scurte de timp. De cele mai multe ori intre­ruperile starii de hibernare sint consacrate consumului din proviziile adunate. Masculii ies din hibernare cu circa doua saptamini mai devreme decit femelele. Temperatura optima pentru hibernare este de 5°-7°C. Evita sistematic padurile si araturile, cautind exclusiv terenurile puternic inierbate si intelenite. isi sapa galerii diversificate ca structura si utili­tate. Astfel, cele de vara sint mai superficiale si mai simple, ajungind pina la 30 cm adincime. Galeriile de iernare, adinei pina la 2 m cuprind o incapere mai larga, captusita cu ierburi, una anume pentru excremente si <> alia pentru depozitarea proviziilor. Galeria de intrare este verticala, iar cea de iesite, oblica. Vizuina hamsterului se poate recunoaste cu usurinta, deoarece la suprafata solului, in fata galeriei de iesire, se afla o movilita de pamint scos din galerie, amestecat cu resturi de seminte, inainte de hibernare isi astupa intrarile cu pamint. Este un animal nocturn, foarte activ intre orele 20-24 si 3-5. Se hraneste in special cu cereale. in galeriile sale de iernare au fost gasite uneori mari cantitati de provizii, de pilda 50-75 kg cereale. S-a calculat ca un hamster poate consuma 200-400 kg boabe pe an, motiv pentru care este consi­derat daunator pentru agricultura. Aceasta insusire deastringe provizii comuna multor mamifere, a aparut ca o adaptare la conditiile clima­tice care determinau variatii in posibilitatile de hranire.
La inceputul acestui secol, in anul 1900, presa vremii relata despre o invazie de hamsteri in judetul Ialomita, cu urmari foarte pagubitoare pentru agricultura. in timpul unor astfel de invazii pot fi gasiti 500- 600 indivizi la hectar, iar in perioada de recesiune, posterioara acestei dezvoltari explozive, 2-3 indivizi la 10 hectare. Hamsterul este purtator al unor boli infecto-contagioase transmisibile la om. Astfel, in anul 1955, au fost depistate cazuri de tularemie in Transilvania, preluata de la hamsteri.

Hamsterul este agresiv atit fata de semenii sai, cit si fata de alte animale. isi apara cu indirjire teritoriul, pe care il delimiteaza cu secre­tiile unei glande externe, situata in zona abdominala.
Media de viata este relativ scazuta, de 5-6 ani. Figureaza pe lista de hrana a unor pasari rapitoare de noapte, dar este vinat si de vulpe si, mai ales, de dihor, care il urmareste si in vizuina.
Blana sa, fara a avea o valoare deosebita, a inceput in ultimul timp sa fie utilizata din ce in ce mai mult in industria usoara, la confec­tionarea unor articole de imbracaminte. O haina din blana de hamster se recunoaste'usor nu numai dupa culoarea cafeniu-galbuie, ci si dupa forma dreptunghiulara a pielicelelor. ajustate astfel incit sa dea un aspect uniform.
Capturarea acestui misterios locuitor subteran se poate face prin actiuni organizate de sapare a galeriilor sau de inundare a acestora cu apa din cisterne, pentru imobilizare utilizindu-se niste clesti lungi de lemn.
Denumirea stiintifica este Cricetus cricetus cricetus, Linn^ 1758.
Vechi denumiri stiintifice: Cricetus frumentarius, Bielz. 1758; Crice­tus cricetus nehringi, Matschie, 1901.
Numiri straine: engl. comrUon hamster; ir. gr and hamster; germ. Hamster; sp. hamster, marmota de Alemania.