Evolutia in timp a cerbului lopatar pe continentul european pre­zinta unele intreruperi. Astfel, pe teritoriul tarii noastre, a existat inca din paleolitic, dovada fiind resturile fosile descoperite linga Sibiu. Se pare ca.ulterior a disparut din intregul continent, deoarece documen­tele istorice afirma ca a fost colonizat in Europa de catre romani, in secolele III - IV e.n., mai intii in Peninsula Iberica, de unde si-a extins, rapid, aria de raspindirein restul Europei. Primele atestari documentare despre existenta, in trecut, a cerbului lopatar, la noi, dateaza din sec. al XJII-lea, in Transilvania. Diverse alte documente ale vremii ii atesta prezenta tot in Transilvania, pina in sec. al XVIII-lea, timp in care a trait in stare salbatica. Dupa aceea, au fost infiintate parcuri imprej­muite pentru mentinerea sa.

Cuprins, ca talie, intre cerbul comun si caprior, cerbul lopatar are lungimea corpului de 1,30-1,60 m, iar coada, mai lunga decit a celorlalte specii de cervide de la noi, este'vizibila atit in miscare cit si in repaus, avind cea 16-18 cm. Greutatea maxima la care poate ajunge mas ului este de 120 kg, iar femela de 65 kg. Blana de vara are culoarea brun-roscata, cu pete albe pe spinare, care, spre deosebire de caprior si cerb, la care se gasesc numai la iezi, respectiv vitei, la cerbul lopatar se gasesc atit la tineret cit si la adultii de ambele sexe, dar numai in blana de vara. Ventral si pe fata interna a picioarelor, culoarea blanii este a!ba. Blana de iarna are o culoare brun-aurie pe spinare, mentinindu-se alba pe partea ventrala si pe fata interna a picioarelor. Extrem de rar se intdnesc cazuri de albinism, cu blana aiba ca zapada.

In anul 1904, a fost infiintat unparc do vinatoare cu cerb lopatar, la Sarlota, linga Timisoara, de unde ulterior au fost transferate exem­plare si in alte puncte clin tara. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, au fost intreprinse numeroase actiuni de populare cu cerb lopatar in multe paduri din tara. in prezent este raspindit in padurile de cimpie si coline. Nu este intilnit in zona de munte.

Spre deosebire de cerbul comun, care este animal tipic de padure (cu exceptiile din vestul tarii, unefe poate fi intilnit si in cimp), lopatarul manifesta periodic o tendinta de sedere in cimpul agricol, in cautarea hranei, in special primavara si toamna dupa aparitia griului. Cu toate acestea pagubele produse deiopatar culturilor agricole sint sporadice si neinsemnate. Dupa prima ninsoare se refugiaza insa la adapostul padurii. Se imperecheaza in luna octombrie, epoca de imperechere numin-du-se, ca si la cerbul comun, boncanit. Sunetele emise de masculi in aceasta epoca se aseamana foarte mult cu un sforait si difera total de mugetul de tunet al ceibului comun. Totusi, luptele intre masculi in timpul boncanitului sint violente. in luna iunie a anului viilor apar viteii, de regula, cite unul pentru fiecare ciuta adulta, dar in conditii favorabile de viata procentul de ciute care fata cite doi vitei este ridicat. Dupa fatare viteii ramin un an impreuna cu ciutele.