ARICI DUNAREAN


Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana Informatica Istorie Management Marketing Matematica Medicina Psihologie Romana Sport Tehnica

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate


• CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie) • Comertul cu amanuntul (economie) • IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept) • Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse) • O scrisoare pierduta (romana) • O scrisoare pierduta (romana) • Ion DRUTA (romana) • COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie) • Starea civila (geografie)


• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur

ARICI DUNAREAN

Vizite: ? Nota: ?

Se ghemuise-n poarta un arici Si ne privea fricos cu ochii mici. Tu mina gingas ai dorit sa pui Si sa o plimbi usor pe spinii lui. Vazut-ai cum adine se-fiora Ariciul mic sub mingiierea ta?

(MIHAI EENIUC, ARICIUL)

Desi prezent in multe din povestile copilariei, recunoscut pe data de oricine, fara putinta de asemuire cu vreun alt animal, ariciul stir-neste intotdeauna prin aparitia sa, rara si neasteptata, o senzatie de simpatie, dublata de curiozitate.

Popularitatea sa se datoreaza faptului ca are corpul acoperit cu tepi tari si ascutiti (in numar de aproximativ 16 000), lungi de aproape 2 cm, de culoare brun-neagra la virf si alba la mijloc, care constituie o adevarata platosa. Pe partea ventrala insa, corpul este acoperit cu o blana din peri lungi si aspri, alb-gilbui.

La prima vedere, datorita trupului sau foar

te asemanator cu o jumatate de para, in lungime de 25 - 30 cm, la care se adauga coada de 2-5 cm, ariciul pare masiv si greoi, desi in realitate, pornit la vina-toare, dovedeste o vioiciune de care nu l-ai banui in stare. Picioarele dinainte sint mai lungi deiit cele dinapoi. Botul, asemanator unui rit, este prevazut cu mustati lungi si aspre (vibrize), cu rol senzitiv. Are urechile late si rotunjite, ochii relativ mari si negri.

Fara a fi numeros, ariciul este intilnit in toata tara, din zona de cimpie pina in cea montana, in paduri, spinarii, maracinisuri, uneori in gradini.

Intilnirile cu ariciul sint rare si datorita modului sau de viata. Este un animal crepuscular, avind in decurs de 24 de ore 3 perioade de activitate distincte, intrerupte de pauze. Astfel, o prima perioada este de la caderea serii, de obicei intre orele 18-20; o a doua dupa miezul noptii, intre orele 1-2 si o a treia perioada dimineata, devreme, intre orele 4-6. isi petrece ziua intr-un cuib ascuns in desisuri, rareori subteran. Se hraneste mai ales cu insecte si larvele acestora, melci, uneori broaste, oua si chiar pasari din speciile care cuibaresc la sol.

Prin lista sa de hrana este deci omnivor. Este mare mester in vina-rea serpilor si a viperelor si s-a dovedit imun la veninul acestora din urma. Mai mult chiar, poseda, in general, o neobisnuita rezistenta la

otraviri. De pilda, rezista pina la o doza de 5 g de cianura de potasiu, cunoscuta drept una din cele mai puternice substante toxice.

Ariciul este un animal tipic hibernant. inainte de hibernare, care incepe toamna in O3tombrie si se termina in martie-aprilie, ajunge sa-si dubleze greutatea prin acumulari de grasime, atingind 1 000 - 1 200 g. in timpul hibernarii, pe care o petrece intr-un cuib subteran, bine captusit cu frunze si deosebit de curat, numarul de missari respiratorii scade la 6-8 pe minut, fata de 40 - 50 miscari din timpul vietii normale. Uneori, in timpul hibernarii acestea se reduc complet pentru o perioada de 5 - 10 minute. De asemenea, in acest timp se reduce si ritmul cardiac de la 230 la 24 contractii pe minut.

Daca un arici aflat in hibernare este introdus in apa, se trezeste dupa o

jumatate de ora, pe cind, facind acelasi lucru cu un arici adormit, in afara epo:ii de hibernare, se trezeste dupa 2-3 minute.

Imperecherea are loo imediat dupa hibernare, in lunile aprilie-mai, iar dupa o gestatie de 25 - 28 zile, apar 2-7 pui, in lungime de cea 5 cm, cu trupul acoperit cu peri moi, care curind devin tepi. in, mai putin de o luna de la fatare, puii isi urmeaza mama pretutindeni. La virsta de trei luni sint complet dezvoltati corporal, dar ajung la maturitate sexuala abia in vara anului urmator.

Ariciul este un animal singuratic. Are putini dusmani, ca bufnita si vulpea, rareori dihorul care-1 vineaza osazional. Cind este atacat, datorita unei musculaturi inelare speciale, se face ghem, cu toti tepii ridicati. Se spune ca intr-o atare situatie, vxdpea il rostogoleste pina la o apa sau il stropeste cu urina, pentru a-1 sili astfel sa se desfaca si sa-1 poata inhata de pintece, zona vulnerabila a corpului sau.

Informatia, insuficient verificata, o semnalam ca pe-un posibil sireUic al vulpii.

Ariciul, acest animal posac si singuratic, se poate domestici cu usurinta, urmindu-si stapinul cu pasi mici si repezi, motiv pentru care a fost adesea tinut pe linga casa.

Sa adaugam la aceasta si faptul ca prin numarul mare de coropis-nite si alte insecte si serpi pe care le maninca, ariciul este deosebit de folositor, mai ales pentru legumicultura, astfel ineit merita din plin simpatia noastra si ocrotirea pe care trebuie sa i-o acordam ori de cite ori il intilnim.

Denumirea stiintifica este JErinaceus roumanicus roumanicus, Barett Hamilton, 1900, subspecie endemica pentru Romania, semnalat prima data la Gageni (Prahova).

Vechi denumiri stiintifice: Erinaceus danubicus, Erinaceus roumanicus, Erinaceus europaeus roumanicus.

Numiri straine: engl. hedgehog; fr. herisson; germ. Igel; it. riceio; sp. erizo.

Comentarii:

Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).