Numai la auzul acest \n nume ne gindim la stepele Asiei si Africii. Si totusi, acest canid exotic exista si la noi, prin aparitiile recente. (le numai circa 3 decenii. h9b24bm
Ca talie, sacalul se situeaza intre vulpe si lup, asemanindu-se partial cu fiecare din aceste specii. Astfel, forma generala a corpului il fac sa semene cu o vulpe. Lungimea corpului este de 0,70-1,05 m, iar a cozii de 20 - 24 cm. La greaban atinge inaltimea de 0,50 m, iar greutatea poate atinge 15 kg. Coada este caracteristica, fiind ciuntita la virf. Urechile sint relativ mari, ascutite si stau permanent in sus. Ca struc­tura, blana este asemanatoare cu cea a lupului, dar are o culoare gal-ben-aurie, spre roscat. De aceea i se spune si lup auriu.

Sacalul este o aparitie destul de rara in fauna tarii noastre, fiind identificat pina acum in sudul Olteniei, Munteniei si Dobrogei. Originar clin India, a patruns prin Iran si Turcia in Europa, mai ales in Albania, Grecia si Bulgaria, de unde sa infiltrat si in tara noastra. Animal gre­gar, sacalul traieste in haite, variabile ca numar. La noi, ca orice animal aflat in perioada de cucerire a unui teritoriu, poate fi intilnit si izolat. Se imperecheaza in lunile februarie-martie si, dupa o gestatie de circa 9 saptamini, femela fata 4 - 8 pui, rareori mai multi, lipsiti de vedere doua saptamini. Puii sint alaptati vreme de 3 luni. Birlogul de sacal este ascuns in locuri singuratice, in vagauni cu maracinisuri, in scobituri de pamint.

Cu prilejul imperecherii sau al cautarii congenerilor din haita, scoate un urlet patrunzator, caracteristic. Se hraneste cu orice fel de cadavre gasite, dar poate prinde si pasari de curte, soareci sau alte roza­toare. De fapt este omnivor, deoarece consuma si multe vegetale, struguri, porumb si diferite alte fructe. in mod obisnuit, isi desfasoara acti­vitatea in timpul noptii. Se poate incrucisa cu ciinele si se poate imblinzi relativ usor.
Este considerat specie de vinat, cu sezonul de vinatoare cuprins intre 1 septembrie si 30 aprilie. Blana sa este excelenta pentru confec­tionarea articolelor de imbracaminte. Nu este socotit daunator datorita raritatii sale si deci a daunelor limitate pe care le produce.
Denumirea stiintifica este Canis aureus morrolicus, Geoffroy, 1835.
Numiri straine: engl. jackal; fr. chacal dore; germ. Schakal; it. sdacallo; sp. chacal.