La prima vedere ciinele enot pare un ciudat amestec intre viezure si cline
linos-cu picioare scurte. De altfel, tocmai datorita acestui aspect insolit
se mai numeste "bursuc cu barba" sau "ciine enot", desi i se poate
spune foarte bine numai "enot". i3u22uy
Lungimea corpului este de 0,60-0,88 m, coada de 0,15-0,24 m si greutatea pina
la 10 kg.
Blana este alcatuita din peri lungi, de o culoare ce cuprinde nuante galbui-roscate
si cafeniu-inchise, cu spicul perilor de culoare neagra. Dorsal, pe obraji si
pe picioare, predomina nuantele mai inchise, iar ventral cele deschise, brun-gdlbui.
Dedesubtul obrajilor se gasesc fire de par mai lungi, reunite in smocuri, asemanatoare
unor favoriti care formeaza, la baza gitului, un fel de guler, element caracteristic
si important pentru identificarea cu usurinta a animalului.
Urechile sint mici si rotunjite, iar botul este ascutit, aducind oarecum cu
cel al vulpii, si este acoperit cu par scurt.
Coada este stufoasa si rotunjita la virf.
La noi in tara, ciinele enot a aparut relativ recent. Prima semnalare oficiala
dateaza din anul 1951, printr-un exemplar capturat la cea 40 km sud-vest de
Bucuresti. Introdus in U.R.S.S. (Ucraina), ciinele enot a patruns in judetele
de nord si est ale tarii noastre (Maramures, Suceava, Iasi, Galati) si in special
in Tulcea, in Delta Dunarii. Ulterior, indivizi izolati au fost semnalati in
centrul tarii, la Brasov, iar in anul 1974 a fost semnalat si in judetul Caras-Severin,
la Poiana Marului.
Cauta cu predile( tie padurile, desisurile si stufarisurile din vecinatatea
apelor, dar poate fi intilnit si in zone cu umiditate mai scazuta.
Lista de hrana a cinelui enot este foarte variata, fiind alcatuita din broaste,
insecte acvatice, soareci, bizami, pasari si plante de apa, fructe, fapt care
il recomanda ca omnivor. isi cauta hrana mai cu seama in amurg si noaptea, aparitiile diurne fiind strict
intimplatoare.
Se imperecheaza la sfirsitul iernii, in februarie-martie si, dupa o gestatie
de circa 62 zile, femela fata 6-8 pui, uneori mai multi.
Acestia ramin in'vizuina 4-5 saptamani, din care primele doua s<-iptamini
sint lipsiti de vedere, iar dupa 3-4 luni se hranesc independent si parasesc
vizuina.
Toamna, nnd puii ajung la maturitate, se deplaseaza pe distante mari in cautarea
hranei, dovedind astfel o mare mobilitate si capai ita-tea de a-si extinde rapid
arealul.
Enotul este monogam. Masculul si femela formeaza o familie doar in timpul imperecherii
si cresterii puilor, dupa care se despart.
Cea mai mare parte a timpului o petrece intr-o vizuina subterana sau intr-o
scorbura. Vizuina o sapa singur sau foloseste una de vulpe.
Iarna se pare ca intra in hibernare, fapt care trebuie studiat in continuare.
Este un animal retras si nu manifesta agresivitate fata de om.
Dusmanii sai sint clinii hoinari, lupul si, mai rar, vulpea. Este specie de
vinat si se vineaza in tot cursul anului pentru blana.
In afara de numirile mentionate mai inainte, i se mai spune si ciine-jder.
Denumirea stiintifica este Nyctereutes procyonoid.es procyonoides, Gray, 1834.
Numiri straine: engl. raccoon dog; fr. chien viverrin; germ. Marder-hund Din punct de vedere sistematic face parte din fam. Canidae, alaturi de lup,
sacal si vulpe.
