Art. 37 din Codul penal roman prevede: i7y16ye
„Recidiva exista in urmatoarele cazuri: a) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mari de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an; b) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; c) cand dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pana la 6 luni sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea penala prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an.
Exista recidiva si in cazurile in care una dintre pedepsele prevazute la alin.1 este detentiunea pe viata.
Pentru stabilirea starii de recidiva in cazurile prevazute in al. 1 lit. a) si b) si al. 2, se poate tine seama si de hotararea de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii.”
Pornind de la reglementarile in vigoare recidiva poate fi definita ca o forma a pluralitatii de infractiuni care exista cand dupa o condamnare definitiva la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni ori dupa cel putin trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni, neexecutate sau in cazul in care condamnarea vizeaza pedeapsa inchisorii chiar dupa executarea acesteia, condamnatul savarseste din nou o infractiune cu intentie (intr-un anumit timp determinat), pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata ori pedeapsa inchisorii mai mare de un an.

Termenii recidivei.
Prin termeni ai recidivei se inteleg, in general, elementele constitutive ale starii de recidiva (structura recidivei) si care au un rol important in reglementarea juridica a recidivei. Aceste elemente sunt:
* o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii de o anumita durata (peste 6 luni sau 3 condamnari de pana la 6 luni) precum si detentiunea pe viata;
* savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate de o anumita gravitate dupa o condamnare definitiva.
Conditii de existenta ale recidivei.
Din normele penale in vigoare rezulta urmatoarele conditii generale necesare pentru a se realiza starea de recidiva:
A. Existenta unei condamnari definitive. Hotararea de condamnare trebuie sa aiba caracter definitiv si sa priveasca pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau cel putin trei condamnari pana la 6 luni sau de 6 luni, pronuntate pentru infractiuni intentionate, precum si condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata. Condamnarea trebuie sa priveasca o fapta intentionata, dar poate sa aiba ca obiect si o fapta praeterintentionata, ea poate fi pronuntata pentru o fapta consumata sau o tentativa pedepsibila ori pentru una din formele de participatie prevazute de lege (coautor, instigare, complicitate).
O hotarare de condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni sau sub 6 luni, ori la pedeapsa cu amenda, nu poate genera recidiva. De asemenea, nu exista stare de recidiva daca noua infractiune s-a savarsit dupa ce hotararea definitiva a fost casata in urma recursului cu trimitere pentru o n oua judecare si inainte ca noua hotarare definitiva sa se fi pronuntat in acea cauza. Recidiva nu subzista nici in cazul in care dupa pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare persoana savarseste o noua infractiune, insa ulterior, hotararea definitiva este desfiintata printr-o cale extraordinara de atac (recurs in anulare, revizuire, contestatie in anulare).

B. Savarsirea unei noi infractiuni. Starea de recidiva presupune ca dupa condamnarea definitiva (indiferent daca s-a executat ori nu pedeapsa) faptuitorul sa savarseasca o noua infractiune. Condamnarea anterioara constituie doar o premisa de care depinde existenta recidivei, lasand deschisa posibilitatea aparitiei sale. Ea se naste insa numai cu savarsirea celei de-a doua infractiuni care formeaza cel de-al doilea termen al sau.
A doua infractiune poate sa constea intr-o fapta consumata, o tentativa pedepsibila sau intr-un act de participatie la o fapta prevazuta de legea penala. Conditia este ca infractiunea savarsita dupa condamnarea definitiva, sa fie o fapta intentionata (poate fi si praeterintentionata), iar legea sa prevada pentru ea pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an. Nu intereseaza pedeapsa pronuntata de instanta ci aceea prevazuta in norma de incriminare. Acest al doilea termen poate sa constea intr-o singura infractiune sau in mai multe infractiuni concurente, fiecare infractiune concurenta constituind al 2-lea termen al recidivei.
C. Condamnarea anterioara si noua infractiune sa priveasca acelasi faptuitor. Recidiva, ca forma a pluralitatii de infractiuni presupune, ca cei doi termeni sa fie realizati de acelasi faptuitor. Faptuitorul, in raport cu cei doi termeni, poate fi autor sau coautor in savarsirea unei infractiuni si instigator sau complice in comiterea alteia, cu conditia ca in toate aceste situatii sa se realizeze prevederile legii atat in ce priveste prima condamnare, cat si noua infractiune comisa.,
Se exclud din categoria subiectilor recidivisti minorii care au suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, pronuntata pentru o infractiune savarsita in perioada minoritatii, dupa care savarsesc din nou o infractiune, in perioada minoritatii sau dupa ce au devenit majori. Aceasta forma de pluralitate realizata nu se incadreaza in recidiva.

Condamnari care nu atrag starea de recidiva.
Art. 38 din Codul penal prevede:
„La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotararile de condamnare privitoare la: a) infractiunile savarsite in timpul minoritatii; a) infractiunile savarsite din culpa; b) infractiunile amnistiate; c) faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala.
De asemenea, nu se tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea, sau in privinta carora s-a implinit termenul de reabilitare.”
Formele recidivei: a) Recidiva postcondamnatorie (denumita in literatura veche si formala sau fictiva) exista atunci cand cea de-a doua infractiune se savarseste inainte de executarea primei condamnari, in timpul executarii acesteia ori in stare de evadare. b) Recidiva postexecutorie (denumita in literatura veche si reala) se realizeaza cand a doua infractiune se savarseste dupa executarea primei condamnari, dupa gratierea sau prescriptia executarii pedepsei cuprinsa in aceasta. Recidiva postexecutorie pune in evidenta o periculozitate sociala sporita a persoanei. c) Recidiva mare se caracterizeaza prin aceea ca primul termen este alcatuit dintr-o condamnare la pedeapsa inchisorii care trebuie sa depaseasca o anumita limita prevazuta de lege (mai mare de 6 luni). d) Recidiva mica exista in cazul in care primul termen este alcatuit dintr-un numar de condamnari, indicat de lege (3 condamnari), privitoare la pedeapsa inchisorii sub limita de la care incepe recidiva mare (sub 6 luni sau de 6 luni). De ex: recidiva mica exista atunci cand dupa trei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii de 6 luni sau sub 6 luni cel condamnat savarseste o noua infractiune. e) Recidiva temporara impune ca noua infractiune sa se comita intr-un anumit interval de timp de la pronuntarea sau executarea primei condamnari. f) Recidiva perpetua sau permanenta se caracterizeaza prin aceea ca cea de-a doua infractiune se poate comite oricand la un interval oricat de mare de la prima condamnare. g) Recidiva cu efect unic exista cand repetarea recidivei nu agraveaza legal raspunderea penala a faptuitorului. Oricat s-ar repeta starea de recidiva, faptuitorul va fi sanctionat in aceleasi limite legale de pedeapsa. h) Recidiva cu efect progresiv se caracterizeaza prin prevederea in lege a unui regim ce consta in agravarea pedepsei cu fiecare noua recidiva sau in caz de repetare a starii de recidiva. i) Recidiva cu regim sanctionator uniform presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate formele recidivei. j) Recidiva cu regim de sanctionare diferentiat implica un regim de sanctionare diferit pentru formele recidivei. k) Recidiva generala nu cere o asemanare intre infractiunile reunite in persoana aceluiasi faptuitor, ele fiind de natura diferita. l) Recidiva speciala impune cerinta ca cei doi termeni sa fie de acelasi gen, de aceeasi natura. m) Recidiva teritoriala (nationala) este atunci cand prima condamnare este pronuntata de o instanta nationala (de instanta romana). n) Recidiva internationala este atunci cand poate constitui termen al sau si o condamnare pronuntata in strainatate (de o instanta straina). o) Recidiva absoluta este atunci cand pentru existenta sa nu se impune o anumita gravitate primei condamnari. p) Recidiva relativa este atunci cand pedeapsa primei condamnari este de o anumita gravitate (prima condamnare sa priveasca pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni).

Reglementarea recidivei in legea penala romana.

1. Recidiva postcondamnatorie (recidiva mare) exista atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mari de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an.

Conditii de existenta ale recidivei:
- sa existe o hotarare de condamnare definitiva la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. O hotarare de condamnare privind o pedeapsa cu inchisoarea de 6 luni sau amenda nu poate constitui prim termen al recidivei .
- infractiunea pentru care s-a pronuntat condamnarea sa fie intentionata sau praeterintentionata.
- pentru hotararea definitiva de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sa nu fie incidenta vreuna din cauzele prevazute in art. 38 Cod penal, care inlatura starea de recidiva.
- sa se savarseasca o noua infractiune intentionata, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare 1an. Se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege si nu aceea pronuntata de instanta. Daca pedeapsa este de un an sau mai mica nu se retine recidiva.

- infractiunea trebuie sa se savarseasca in urmatoarele momente :
* inainte de inceperea executarii cand pedeapsa nu a fost pusa in executare sau cand condamnatul s-a sustras de la executare, ori a obtinut amanarea executarii pedepsei ( cand condamnatul sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa; condamnata este gravida sau are un copil mai mic de 1 an; executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea care lucreaza);
* in timpul executarii;
* in stare de evadare.
- condamnarea anterioara si noua infractiune sa priveasca acelasi faptuitor.
2. Recidiva postexecutorie (recidiva mare) exista cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an (sau a detentiunii pe viata). Ceea ce caracterizeaza aceasta forma este faptul ca primul termen consta intr-o condamnare executata sau considerata ca executata. Pedeapsa se considera executata in cazul in care a intervenit gratierea (totala sau a restului de pedeapsa) ori s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei.
Conditii de existenta:
- pedeapsa care constituie obiectul primei condamnari trebuie sa fie executata, gratiata sau prescrisa, dupa care cel condamnat sa savarseasca o noua infractiune;
- cea de-a doua infractiune se poate comite dupa executarea primei pedepse ce formeaza obiectul primei condamnari;
- se mai realizeaza atunci cand fapta se comite dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei;
- savarsirea unei noi infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an;
- atat prima condamnare cat si a doua infractiune sa priveasca acelasi faptuitor.

3. Recidiva mica (postcondamnatorie si postexecutorie) exista atunci cand dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pana la 6 luni sau de 6 luni sau dupa executarea, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescrierea executarii a cel putin 3 asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune, cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
Conditii de existenta:
- sa existe cel putin 3 condamnari definitive la pedeapsa inchisorii sub 6 luni sau de 6 luni. Daca cele 3 condamnari nu au fost executate, mica recidiva este postcondamnatorie, iar daca pedepsele s-au executat ori s-au stins in alt mod recidiva mica este postexecutorie.
- sa se savarseasca o noua infractiune intentionata (sau praeterintentionata) pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
- atat prima condamnare cat si a doua infractiune sa priveasca acelasi faptuitor.
Recidiva mica este teritoriala intrucat condamnarile trebuie sa fie pronuntate de instantele romane. Recidiva mare poate fi si internationala, in sensul ca la stabilirea starii de recidiva se poate tine seama si de o condamnare pronuntata in strainatate mai mare de 6 luni. Recidiva mica este generala, in sensul ca nu se cere o asemanare intre termenii recidivei.
4. Recidiva internationala se caracterizeaza prin aceea ca prima condamnare este pronuntata de o instanta straina.
Conditiile de existenta sunt:
- hotararea e condamnare pronuntata de instanta straina trebuie sa priveasca o fapta prevazuta si de legea penala romana;
- hotararea de condamnare trebuie recunoscuta de o instanta romana;
- recidiva internationala este admisa numai pentru marea recidiva, deci condamnarea pronuntata in strainatate sa aiba ca obiect o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, sau pedeapsa detentiunii pe viata;
- recidiva internationala are caracter facultativ.

Pedeapsa in caz de recidiva.

Art. 39 din Codul penal dispune:
„ In cazul recidivei prevazute in art. 37 al. 1 lit. a), pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor art. 34 si 35. Sporul prevazut in art. 34 al. 1 lit. b) se poate mari pana la 7 ani.

Daca pedeapsa anterioara a fost executata in parte, contopirea se face intre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.
In cazul savarsirii unei infractiuni dupa evadare, prin pedeapsa anterioara se intelege pedeapsa care se executa, cumulata cu pedeapsa aplicata pentru evadare.
In cazul recidivei prevazute in art. 37 al. 1 lit. b) se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 10 ani, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din maximul special.
In cazul recidivei prevazute in art. 37 lit. c, se aplica in mod corespunzator dispozitiile din alineatele precedente.
Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din al. 1. in cazul recidivei prevazute in art. 37 lit. a si dispozitiile din al. 4 in cazul recidivei prevazute in art. 37 lit. b.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.”

Sanctionarea recidivei postcondamnatorii.

In cazul recidivei postcondamnatorii pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc dupa regulile privitoare la concursul de infractiuni prevazut de art. 34 si 35 din Codul penal. Sporul care se poate adauga la maximul special al pedepsei inchisorii in cazul recidivei postcondamnatorii este de pana la 7 ani. Daca insa pedeapsa anterioara a fost executata in parte, contopirea se face intre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.

Sanctionarea recidivei postexecutorii.

Sanctionarea recidivei postexecutorii formeaza obiectul dispozitiilor inscrise in art. 39 al. 4 din Codul penal, potrivit caruia „ in cazul recidivei prevazute de art. 37 lit. b, se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 10 ani, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din maximul special”.

Sanctionarea micii recidive.

In functie de forma recidivei mici se va aplica regimul de sanctionare prevazut in art. 39 alin. 1 pentru recidiva mica postcondamnatorie si cel prevazut in art. 39 alin. 4 pentru recidiva mica postexecutorie.

Descoperirea ulterioara a starii de recidiva.

In art. 39 alin. 6 din Codul penal se prevede recalcularea pedepsei cand o persoana a fost condamnata definitiv si se descopera ulterior starea d recidiva. Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile de sanctionare ale recidivei postcondamnatorii sau postexecutorii, dupa caz. Daca starea de recidiva se descopera ulterior executarii pedepsei, dispozitiile de recalculare din art. 39 alin. 6 devin inoperabile. Dispozitiile privind recalcularea pedepsei, ca urmare a descoperirii ulterioare a starii de recidiva sunt aplicabile si in cazul comutarii pedepsei detentiunii pe viata in pedeapsa inchisorii. Daca vin in concurs circumstantele agravante generale, se va tine seama, mai intai, la stabilirea pedepsei de circumstantele agravante si apoi de starea de recidiva. In cazul in care exista concurs intre circumstantele atenuante si starea de recidiva, pedeapsa se fixeaza intre limita minima la care se poate ajunge potrivit art. 76 din Codul penal, care prevede modul de reducere a pedepsei si maximul special al infractiunii, iar daca nu este indestulatoare se mai poate adauga sporul prevazut de art. 39 din Codul penal.