m2p22pm
  Jean Piaget s-a nascut la Neuchatel (Elvetia) pe 9 August, 1895. A murit 
  in Geneva pe 16 Septembrie, 1980.A fost cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, 
  profesor de literatura medievala la Universitate, si al Rebeccai Jackson. La 
  varsta de 11 ani, cand era elev la scoala latina de la Neuchatel 
  a scris o scurta nota despre o vrabie albinoasa. Aceasta scurta nota este considerata 
  ca inceputul unei stralucitoare cariere stiintifice constad in peste saizeci 
  de carti si cateva sute de articole. 
Interesul sau pentru moluste s-a amplificat in timpul adolscentei tarzii, 
  pana in punctul in care a devenit un malacologist bine cunoscut 
  la terminarea scolii. A publicat numeroase articole in aceasta privinta care 
  au ramas in interesul sau de-a lungul intregii vieti.
  Dupa absolvirea scolii, a studiat stiintele naturale la Universitatea din Neuschatel 
  unde a obtinut un Ph. D. In timpul acestei perioade, a publicat doua esee filozofice 
  pe care el le-a considerat drept „lucrari de adolscenta" dar care 
  au fost importante pentru orientarea generala a modului sau de gandire.
  Dupa un semestru petrecut la Universitatea din Zurich unde a aratat un deosebit 
  interes pentru psihoanaliza, a parasit Elvetia pentru a pleca in Franta. Si-a 
  petrecut un an lucrand la Ecole de la rue de la Grange-aux-Belles o institutie 
  pentru baieti creata de Alfred Binet si condusa de De Simon care impreuna cu 
  Binot a desavarsit un test de inteligenta. Acolo Piaget a standardizat 
  testul de inteligenta a lui Burt si a facut primele studii experimentale asupra 
  dezvloltarii inteligentei.
  In 1921, a devenit director de studii la institutul J.-J. Rousseau din 
  Geneva la cererea lui Sir Ed. Claparéde si a lui P. Bovet.
  In 1923 s-a casatorit cu Valentine Chatenay. Cuplul a avut trei 
  copii, Jacqueline, Lucienne si Laurent a caror dezvoltare intelectuala a fost 
  studiata de Piaget din frageda copilarie pana cand au inceput sa 
  vorbeasca.
  
  
  Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat cateva posturi: psihologie, sociologie 
  si istoria stiintelor la Neuschatel din 1925 pana in 1929; 
  istoria gandirii stiintifice la Geneva din 1929 pana in 1939; 
  Biroul International de Educatie din 1949 pana in 1967; psihologie si 
  sociologie la Lausanne din 1938 pana in 1951; sociologie la Geneva 
  din 1939 pana in 1952, apoi psihologie genetica si experimentala 
  din 1940 pana in 1971. In 1955, a creat si a condus pana 
  la moarte Centrul International de Epistemologie Genetica.
  Intr-o perioada de sase decenii, Jean Piaget a condus un program de cercetari 
  naturalistice care a afectat profund intelegerea noastra asupra dezvoltarii 
  copilului. Piaget si-a denumit lucrarea teoretica generala de baza „epistemologie 
  genetica" pentru ca a fost in primul rand interesat de cum se dezvolta 
  cunoasterea in organismul uman.
  Conceptul de structura congniscibila este central teoriei sale. Structurile 
  cogniscibile sunt modele fizice sau mentale de actiuni care subliniaza acte 
  specifice de inteligenta si corespund unor stadii ale dezvoltarii copilului. 
  Exista patru stadii de dezvoltare in acord cu teoria lui Piaget: senzi-motor, 
  preoperatii, operatii concrete, si operatii formale. In stadiul senzi-motor 
  (0-2) ani, inteligenta ia forma actiunilor motoare. Inteligenta in perioada 
  de preoperatii (3-7ani) este intuitiva. Structura cogniscibila in timpul 
  stadiului de operatii concrete (8-11ani) este logica dar depinde de referinte 
  concrete. In stadiul final de operatii formale (12-15ani), gandirea 
  implica notiuni abstracte.
  In timp ce stadiile cunoasterii indentificate de Piaget sunt asociate cu diferentele 
  caracteristice varstei, ele variaza de la individ la individ. Ba mai mult, 
  fiecare stadiu are mai multe forme structurale detaliate.
  Un scriitor profilic, Piaget a publicat carti ca Biologia si cunoasterea, Conceptia 
  copilului asupra lumii, Limbajul si gandirea copilului, Epistemologie genetia.
  Opera lui Piaget este cunoscuta peste tot in lume si constituie inca o 
  sursa de inspiratie in domenii ca psihologie, sociologie, educatie, epistemologie, 
  economie si legi. El a fost rasplatit cu numeroase premii in toata lumea.