Primele forme de viata vegetala

au fost plantele marine si toate plantele diverse de uscat care transforma gradinile noastre si peisajele de la tara in privelisti placute si fac parte din hrana noastra, s-au dezvoltat din plante primitive care traiau in oceane cu mii de milioane de ani in urma. d7i2iu
S-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din cateva specii vechi. Acestea sunt doar speciile cunoscute. Probabil s-au ramificat inca multe altele, care au disparut, nereusind sa se adapteze la conditiile schimbatoare, sau incapabile sa concureze cu noi specii mai evoluate si mai bine adaptate mediului inconjurator din acea vreme.
Paleobotanistii (oamenii de stiinta care studiaza ramasite fosilizate ale plantelor),au reusit sa descopere cand au evoluat aproximativ diferite grupuri importante de plante, dar in mod inevitabil cunostintele noastre au multe lipsuri, pentru ca plantele nu contin acel tip de material dur, cum este scheletul unui animal, care sa se fosilizeze bine. Din fericire, uneori pot fi detectate forme vechi de viata vegetala in ceea ce au fost mai demult depuneri de noroi, gasindu-se cateva plante fosilizate in roci despre care se stie ca dateaza de acum 3.100 de milioane de ani.
Stim din arhiva fosiselor gasite ca viata pe Pamant trebuie sa fi inceput cu organisme de tip vegetal, iar plantele sunt legatura de baza din lantul alimentar care sustine o imensa diversitate de viata animala. Totusi, rolul plantelor in istoria evolutiva a lumii este mai complex, pentru ca ele au transformat atmosfera pamantului intr-o atmosfera ce putea se sustina regnul animal. Probabil ca imensele cantitati de dioxid de carbon prezente initial in atmosfera au impiedicat animalele sa respire, dar in procesul de fotosinteza plantele absorb dioxid de carbon si elibereaza oxigen.
Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire a lantului alimentar. Plantele au permis ierbivorelor (mancatoarelor de plante) sa evolueze si implicit carnivorelor (mancatoarelor de carne),care se hraneau cu ierbivore. Evolutia este extrem de lenta, si selectia naturala favorizeaza acele vietuitoare care se adapteaza la o schimbare a mediului inconjurator, si nu care se schimba de dragul schimbarii. Primele forme de viata vegetala erau dependente de apa, pentru ca le lipseau structurile care sa le faca posibila viata pe uscat, iar primele plante care au iesit din apa s-au stabilit probabil in balti sau mlastini, unde partile lor inferioare erau tot timpul scufundate. Primele forme de plante cu adevarat de uscat erau probabil inca dependente de umiditate, si trebuiau sa creasca aproape de apa - muschii frunzosi, muschii pielosi si ferigile, care au evoluat primele ca plante de uscat, au si acum nevoie de un mediu umed pentru ca partea reproducatoare a ciclului vietii lor sa functioneze.
Primele plante cu flori (gimnospermele, precum coniferele) erau dependente de vant pentru polenizare si raspandirea semintelor, pentru ca nu existau insecte care sa faca toate acestea. Tipul de planta dominant in prezent (angiospermele) a evoluat o data cu insectele si animalele, si adesea are flori polenizate de insecte. Uneori semintele sunt raspandite de animale (de exemplu, ghimpi sau spini care se agata de blana animalelor).
Cele mai vechi plante cunoscute erau alge primitive -; structuri unicelulare in care toate functiile erau efectuate intr-o singura celula fara nucleu. Aceste alge albastre-verzi sunt foarte primitive, si probabil acum 1.500 milioane de ani au aparut algele mai cunoscute, cu nuclee. In cele din urma au aparut alge pluricelulare, probabil asemanatoare cu buruienile marine. Ele aveau organe de reproducere de parti diferite ale plantei.
In perioada cambriana, cu circa 590 de milioane de ani in urma, multe forme de viata erau deja bine stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioada, iar acestea sunt doar cele care s-au pastrat si au fost descoperite dupa sute de milioane de ani.

Iesirea pe uscat
In perioada siluriana (cu 440-408 de milioane de ani in urma), plantele au “iesit” din apa si au inceput sa colonizeze uscatul. Vechea viata vegetala si animala era limitata la oceane, dar algele s-au adaptat si la apa dulce, si probabil ca din aceste alge de apa dulce au evoluat plantele de uscat.
Supravietuirea pe uscat necesita o structura fizica complet diferita de viata acvatica. Este necesar un sistem „vascular”(retea de tuburi) prin care sa circule prin planta apa, substantele nutritive si produsele fotosintezei, si este nevoie de o structura mai rigida, care sa se autosustina. Totusi, inainte ca plantele de uscat sa poata ajunge in regiuni mai uscate, ele au trebuit sa dezvolte un sistem reproducator care sa le permita sa functioneze suficient in aer.
Cele mai vechi urme de plante terestre au fost gasite in roci datand din perioada siluriana. Una dintre ele, Zosterophyllum, avea un tal, care intruneste radacina, tulpina si frunzele intr-o singura parte. Rhyna ra o planta fara radacini si frunze, cu sporangi mari(capsule cu spori) in varful lastarilor. Asteroxylon, un rizom(o tulpina subterana groasa) care avea rolul unei radacini, avea lastari aerieni cu frunze mici, ca niste solzi. Toate acestea au fost probabil plante de mlastina.
Printre primele plante terestre se numarau forme precum muschii pielosi si muschii frunzosi actuali, bineinteles existau numeroase alte tipuri care intre timp au disparut.
Pentru a prospera pe uscat, formele de planta au dezvoltat treptat radacini pentru absorbtia apei si, intr-o lunga perioada de timp, au gasit si metode de reproducere mai putin dependente de umiditate. Ramasitile moderne ale vechilor forme de plante, ca muschii frunzosi si muschii pielosi, sunt si acum dependente de un mediu pentru a se putea reproduce lucru care nu este necesar pentru plantele cu flori, evoluate mai recent.

Progresul evolutiei
Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei plantelor este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii.
Urmatoarele grupuri de plante au evoluat aproape fara indoiala in ordinea data aici, dar este important de retinut ca evolutia este un proces continuu, inca in desfasurare. Totusi, schimbarile pot fi detectate numai in perioade foarte lungi de timp.

Bacterii
Primele organisme celulare au fost probabil asemanatoare cu bacteriile, traind intr-o „supa preistorica”. Bacteriile sunt in general considerate inrudite mai mult cu plantele decat cu animalele, dar ele au putin in comun cu ambele grupe. Sunt microscopice si unicelulare, dar capabile sa se autoreproduca cu o viteza fenomenala in conditii ideale.
Multe bacterii sunt parazite sau saprofite(traind pe materie organica moarta) si nu prezinta fotosinteza, dar cateva pot trai in substante organice precum amoniacul si azotul, ceea ce ar putea sa le reflecte vechile origini din vremea in care atmosfera Pamantului continea cantitati considerabile de amoniac.

Alge albastre-verzi
In ciuda numelui, aceste plante primitive seamana foarte putin cu adevaratele alge. Cateva fosile gasite in roci despre care se stie ca au 3.100 de milioane de ani dezvaluie dovezi ale unor plante care seamana mult cu algele albastre-verzi moderne, indicand ca ele sunt printre primele plante capabile de fotosinteza. Majoritatea algelor albastre-vezi, care sunt unicelulare si nu contin nucleu, sunt microscopice, dar unele, precum mazga galben-verzuie care se formeaza pe poteci si peluze, sunt vizibile deoarece coloniile lor sunt invelite in mazga.

Fungi
Organismele simple cunoscute sub numele de fungi nu au acea structura foarte specializata a plantelor mai evoluate, iar absenta clorofilei inseamna ca fungii nu pot sa pot sa produca fotosinteza. In schimb, ei traiesc ca paraziti pe animale sau alte plante, sau ca saprofite pe ramasite.
Alge
Algele sunt o alta forma primitiva de plante care nu au frunze si structuri florale specializate. Totusi, aproape toate tipurile de alge sunt capabile sa-si produca singure hrana prin fotosinteza in prezenta luminii solare naturale. Asemenea forme primitive de panta domina oceanele(buruienile marine sunt alge pluricelulare iar planctonul consta in cea mai mare parte din alge pluricelulare).
Atat algele terestre cat si cele de apa dulce sunt raspandite, formand apa verde a elesteelor si invelisul care adesea acopera sticla acvariilor, sau coloarea verde de pe unele recipiente. Unele alge sunt unicelulare, iar altele sunt pluricelulare si pot forma filamente sau colonii. Cateva alge aproape ca formeaza puntea dintre viata vegetala si cea animala. De exemplu, euglenofitele se pot autopropulsa cu ajutorul flagelilor, au un „ochi” rosu sensibil la lumina(necesar in gasirea celei mai bune pozitii pentru fotosinteza), si sunt capabile sa ingereze particule de hrana solida.

Licheni
Lichenii sunt plante compuse format prin asocierea simbiotica(reciproc avantajoasa) a unei alge cu o funga. Ei nu puteau evolua decat dupa ce aceste doua tipuri distincte de planta erau deja bine stabilite. In termeni evolutivi, ei au gasit o nisa care le permite sa colonizeze locuri inospitaliere, precum stancile, unde doar putine alte plante supravietuiesc.

Muschi Frunzosi si Muschi Pielosi
Briofitele(muschii frunzosi si muschii pielosi) seamana cu plantele terestre primitive, desi au continuat sa evolueze. Ele au tulpini delimitate si structuri asemanatoare cu frunzele, si exista semne ale inceputului evolutiei tesutului conducator vascular. Muschii frunzosi si muschii pielosi se reproduc prin spori, si exista doua faze ale reproducerii.
Intai se formeaza o generatie saprofita(cea care este forma dominanta si poarta sporii), iar aceasta este urmata de generatia gametofita. Acest proces este cunoscut sub numele de alternanta de generatii. Intregul proces complicat al reproducerii necesita prezenta apei sau o atmosfera foarte umeda, lucru care sugereaza de asemenea si vechiul lor statut evolutiv si care le limiteaza capacitatea de a se raspandi si de a domina uscatul.

Gimnosperme
Gimnospermele, care sunt aproape toate arbori si reprezinta o dezvoltare evolutiva mai recenta decat celelalte grupuri de plante mentionate pana acum, au aparut in perioada mezozoica(vezi tabelul dreapta). Ele au frunze si seminte(dar semintele sunt goale, nu sunt inchise in invelisuri ca in cazul angiosmermelor). Coniferele, precum pinii si zadele, sunt cele mai cunoscute gimnosperme, dar exista si varietati tropicale precum cicadele erau deosebit de abundente.
Imensii arbori mamut sunt conifere care pot sa creasca la dimensiuni foarte mari. In unele parti ale lumii, padurile de conifere sunt vegetatia dominanta. Coniferele au o imensa importanta economica si sunt crescute in multe locuri pentru productia pastei de hartie si a cherestelei pentru industria de constructii.

Angiosperme
Angiospermele sunt grupul de plante dominant al lumii moderne, si cuprind de la arbori precum stejarul si castanul porcesc, pana la papadii si margarite de ses. Orhideele si majoritatea legumelor consumate de noi sunt angiosperme, la fel si ierburile, care includ cereale importante precum graul ti ovazul, sau speciile ornamentale de ierburi care formeaza peluzele in gradini.
Angiospermele sau plante cu flori ale caror seminte unt inchise intr-un invelis. Plantele au evoluat in multe directii diferite, vantul si insectele fiind ambii factori importanti in polenizare. Unele au evoluat pentru a fi polenizate de anumite specii de pasari sau insecte. Metodele de raspandire a semintelor sunt de asemenea foarte variate.