Face parte din fam. Fagaceae.Arbore foios intalnit in regiunea
de campie si dealuri (terasele raurilor, platforme, piemonturi ),
cu limita superioara la cca. 600-700 m altitudine, formand arborete
de amestec cu alte foioase ( padure de sleau), sau arborete pure (stejarete).Se
mai numeste : gorun, sledun, stejar penduculat, stojar, ters, trajer, tufan. r6f1fx
In Romania ocupa 2% din suprafata paduroasa a tarii,
respectiv cca. 130 000 ha.Padurile cele mai intinse ( peste 80%
din total ) se gasesc in sudul tarii, campiile din
vestul tarii, nord-vestul Moldovei si in Podisul Transilvaniei.
Specie de climat variat ; cerinte ridicate fata de caldura
in timpul verii ; rezistent la gerurile de iarna -cele excesive
ii provoaca gelivuri (crapaturi in lemn).Pretentios
fata de lumina. Prefera soluri profunde, afanate
, reavane pana la umede, fertile. Suporta multumitor solurile
compacte, argiloase, cu podzolire accentuata de hidrogeneza, pe
terase si platforme.Creste nesatisfacator pe soluri sarace
si acide.Raspandit in Europa.
Alcatuire :
Radacina pivotanta, profunda.Tulpina dreapta,
bine elagata, inalta pana la 50 m, diametrul
1-2 m. Scoarta cu ritidom brun-negricios, tare, adanc brazdat longitudinal
si transversal, pana la 10 cm adancime. Lemn cu durament
brun-rosiatic, alburn galbui-rosiatic, raze medulare mari, bine vizibile,
inele anuale vizibile.Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase,
noduroase, intinse orizontal. Lujerii vigurosi, muchiati, glabri, bruni-maslinii.
Muguri ovoizi, bruni-lucitori. Frunze lobate pana la penatfidate,
cu 4-8 perechi lobi obtuzi sau rotunjiti, inegali separati prin sinusuri neregulate,
glabre, pieloase, la maturitate. Flori unisexuate-monoice, cele femele lung-penduculate,
dispuse cate 3-6 in ciorchine. Inflorire IV-V .Polenizare anemofila.
Fructe, achene (ghinda ) ovoidale, alungite pana la cilindrice
( 2-4 cm ) brune-galbui, in stare proaspata cu dungi
longitudinale verzui caracteristice ; grupate cate 2-5 pe un peduncul
comun. Cupa hemisferica, lemnoasa, cu solzi mici, ovati-triunghiulari,
stransi alipiti, concrescuti, liberi numai la varf. Capacitate germinativa,
70-80%. Fructifica o data la 6-10 ani. Prima fructific are, la 70 de
ani, cand se afla in masiv si la 40-50 de ani, cand creste izolat.
Poseda mare capacitate de regenerare vegetativa prin lastarire.
Creste activ pana la 150-200 de ani, cu maximum intre 50-70
de ani. Longevitate 500-600 de ani, exceptional, 2000 de ani .
Compozitie :
Chimic, scoarta contine acid cavercitanic ( 9-15%), acid elagic, acid galic,
acid nictanic, acid roburic, cvercina (principiu amar), floroglucina, substante
pectice, rezine, zaharuri, substante minerale . Lemnul contine pentozane, galactan,
lignina, substante tanate, mici cantitati de ceruri si grasimi,
substante minerale ( K, P, Ca, Mg, Fe, Si , Na ).
Industrie :
Lemn tare, elastic, rezistent, durabil in aer si apa. Utilizat
in constructii civile, hidraulice si de masini, pentru grinzi, stalpi,
piloti, traverse de cai ferate, lambriuri, parchete, doage, confectionarea
mobilei de inalta calitate (lemn masiv si furnire ), in tamplarie,
strungarie, lemn de foc. Scoarta , galele de pe frunze si coltanii fructelor
tinere sunt folosite in tabacarie ( contin mult tanin 17-40%).
Fructele pot fi folosite in fabricile de spirt.
Medicina :
Uz intern: 1.Pentru tratarea de gastrita hiperacida, ulcer gastrodudenal,
diaree, enterite, melene, hemoroizi, rinofaringita, faringita
acuta si cronica : a) decoct, din 2 lingurite de scoarta maruntita la o cana
cu apa rece; se fierbe 20-30 de minute ; se beau 2 cani pe zi, intre
mese, neindulcit; b) decoct, din 2 lingurite cu pulbere de scoarta la o cana (250
ml) de apa ; se fierbe 10-15 minute ; se lasa in repaus acoperit
; la racire se strecoara ; se beau 1-2 cani pe zi ; c) cafea, dintr-o lingurita de ghinda prajita si
macinata ; se bea cate o ceasca neindulcita, dimineata, pe stomacul gol.
Regleaza scaunul in diaree.
Uz extern : 1.Pentru tratarea hemoroizilor, degeraturilor, transpiratiei
excesive a picioarelor si mainilor : decoct, din 20-30 g scoarta maruntita
la litru.
Puternic astringent. Se aplica bai locale.
2.Pentru tratarea afectiunilor cavitatii bucale, durerilor de dinti, rino-faringitelor, faringitei acuta, cronica si arsurilor, degeraturilor
: decoct din 3-4 lingurite de pulbere de scoarta la o cana (250
ml) de apa. Pentru gura se fac clatiri cu solutia pregatita.
Pentru degeraturi se tamponeaza ranile cu vata inmuiata in
solutie. Pentru rino-farin gita, faringita acuta si cronica gargara
de 2-3 ori pe zi, la temperatura suportabila.
3.Pentru combaterea transpiratiei la picioare, a rosaturilor de pantof, degeraturilor : decoct din 10 g pulbere scoarta ( o lingurita
) la 100 ml apa. Se face baie la picioare, zilnic, cate una inainte
de culcare
4.Pentru tratarea hemoroizilor : alifie, din 5 g pulbere de gale recoltate de pe frunze la 30 g untura de porc proaspata. Se aplica
unguente locale.
5.Pentru tratarea gingivitelor: tinctura din macerarea a 10g gale la
100g alcool, timp de 10 zile. Zilnic se scutura de 2-3 ori sticla. Se
strecoara. Se trage in sticle inchise la culoare. Se astupa
cu dop. Se folosesc 10-15 picaturi la o ceasca de apa rece ( temperatura
camerei ) cu care se face gargara, se freaca gingiile si se clateste
gura.
Scoarta este inclusa in compozitia diferitelor ceaiuri Plafar.
Cosmetica :
Pentru intarirea radacinii parului si oprirea caderii
lui : decoct din 4 lingurite cu pulbere de scoarta la o cana de
apa ( 250 ml ). Se tamponeaza radacina parului pe
intreaga suprafata a capului, sau se fac bai si frectii
saptamanal sau de doua ori pe saptamana.
Recoltare :
Pentru utilizari medicinale, scoarta ( Cortex Quercus ) se recolteaza
numai in parchete pe masura taierilor. Perioada optima este
martie-aprilie. Se desprinde numai scoarta neteda a ramurilor
de 3-5 ani, cu grosimea pana la 10 cm. Se usuca la soare.
Pe ploaie se adaposteste. Uscarea artificiala se face la 40-50°
C.
Apicultura :
Specie melifera. Furnizeaza albinelor culesuri de polen si mana.
Mana contine 62-64 % zahar. Cantitatea miere de mana 20 kg/ha.
Pondere economico-apicola mijlocie. Mana este produsa de licanida
bruna a cojii de stejar ( Lachnus roboris ). Etapele de secretie a manei
sunt 20 iun.-10 iul. si 10-30 sept., in raport de conditiile stationale
in evolutia timpului.
Silvicultura :
Specie de interes forestier. Produce lemn de calitate superioara.Specie
de baza in alcatuirea perdelelor de protectie.
Zootehnie :
Ghindele pot fi utilizate la hrana porcilor.
Protectia mediului :
Prin puternicul sau sistem radicular, reprezinta solutia optima
pentru punerea in valoare a potentialului mineral si hidric al solului,
asigurand optimizarea regimurilor hidrologice si un drenaj biologic de
mare eficienta in statiunile cu exces de umiditate.
Ornamental :
Remarcabil prin dimensiunile impresionante. Atractiv prin port si masivitate.
Specie de baza in constituirea masivelor paduroase in
stil peisajer din parcuri, in grupari monumentale in poieni.
Inmultire prin seminte.
Subspecii
STEJARUL BRUMARIU
Quercus pedunculiflora
Arbore indentificat in Romania in 1936, cu areal intins
in silvostepa unde formeaza arborete pure sau in amestec.
Se mai numeste : gantoi, slodun.
Vegeteaza bine pe cernoziomuri levigate sau pe dune cu sol nisipos, afanat,
suficient de reavan. Iubitor de caldura, rezistent la seceta,
uscaciunea solului si atmosferei.. Specie de baza deosebit de
valoroasa in padurile de silvostepa ale Olteniei,
Munteniei, Dobrogei. Raspandit in Peninsula Balcanica,
nordul Asiei Mici, Caucaz, Crimeea.
AlCATUIRE :
Radacina pivotant-trasanta. Tulpina dreapta, inalta
pana la 25-30(35)m. Scoarta cu ritodom gros, adanc-crapat,
aparut de timpuriu. Lemn cu durament brun-rosiatic, alburn galbui-rosiatic,
raze medulare mari, bine vizibile, inele anuale vizibile. Frunze variabile ca
forma, cu latimea mai mare la mijloc sau spre varf, iar
lobii mijlocii aproape perpendiculari pe nervura mediana, pe fata superioara
verzi-intunecat, pe cea inferioara cenusii-brumarii, glaucescente,
de regula pubescente, rareori glabre. Unisexuat-monoic, cu inflorescente
femele lung-pedunculate, iar in cadrul florilor stigmate late, capitate,
plane si intinse orizontal. Inflorire luna a V-a. Fructe, achene
( ghinde ) mari, lungi de 3-5 cm, grosime 2 cm, prinse pe un peduncul lung pana
la 15 cm. Cupa cu solzi asezati
in randuri circulare.
Industrie :
Lemn tare, elastic, durabil, rezistent. Folosit la fabricarea mobilei, tamplarie,
dogarie, constructii si lucrari sub apa. Scoarta este folosita
in tabacarie. Crengile sunt utilizate la foc. Ghindele
pot fi utilizate la fabricarea spirtului.
Medicina :
Aceleasi utilizari ca si la stejar.
Apicultura :
Specie melifera Furnizeaza albinelor culesuri de polen si mana.
Productia de miere de mana este de 20 kg/ha.Pondere economico-apicola
mijlocie.
Ornamental :
Specie decorativa prin port, utilizata in dumbravi, individual
sau in grupe mici. Inmultire prin seminte.
STEJARUL PUFOS
Quercus pubescens
Arbore intalnit sub forma de arborete, dumbravi,
palcuri si tufarisuri izolate in sub- zona silvostepei si
colinar in Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, vestul Transilvaniei.
Se mai numeste : ceretic, garneata, goron, lemn tare, stejar negru,
stejar rosu, stejar scamos, stejarica, sledun, tufan, tufa,
tufa riioasa. Iubitor de caldura, rezistent
la seceta, uscaciune. Vegeteaza bine pe soluri cernoziomice,
calcaroase, relativ compacte, cu regim de apa deficitar.
Raspandit in regiunea mediteraneana si submediteraneana.
Alcatuire :
Radacina pivotant-trasanta. Tulpina frecvent
stramba, inalta pana la 15 m. Scoarta
cu ritidom brun-negricios, tare, des si adanc-crapat, format de
timpuriu. Coroana rara, larga, luminoasa. Lujeri
cenusiu-pubescenti. Muguri mici, ovoizi, tomentosi. Frunze mici ( 4-8 cm ),
lat-obovate, tari, neregulat-sinuat-lobate, cu 3-6 perechi de lobi incretiti,
ondulati, despartiti prin sinusuri inguste, pe fata inferioara
cenusiu-tomentoase. Inflorire luna a V-a. Fructifica la 8-12 ani.
Fructe, achene ( ghinde ) mici, cca 1,5 cm, asezate in cupe cu solzi mici,
cenusiu-pubescenti, sesile.Longevitate limitata.
Industrie :
Lemn cu bune insusiri tehnologice. Din cauza dimensiunilor reduse nu poate
fi folosit decat pentru foc. Scoarta contine mult tanin; folosita
in industria tabacariei pentru tabacitul
pieilor.
Medicina :
Aceleasi utilizari ca la stejar.
Apicultura :
Specie melifera. Furnizeaza albinelor culesuri de polen si mana.
Productie miere-mana 20 kg/ha. Pondere economico-apicola mijlocie.
Protectia mediului :
Specie foarte importanta pentru perdelele de protectie din stepa.
Ornamental :
Rustic. Utilizat ca arbore decorativ prin parcuri, spatii verzi, individual
sau in grupuri, pe alocuri uscate ( unde exista conditiile ecologice
propice ), din silvostepa si stepa, in sudul si vestul tarii.
Uneori folosit ca arbore de alei. Decorativ prin port, coronament larg, lujeri
tomentosi, frunze. Inmultire prin seminte.
Silvicultura :
Specie de interes forestier. Indicata pentru statiuni extreme. Lemnul
un bun combustibil.
STEJARUL ROSU
Quercus borealis
Arbore foios, exotic, cu amplitudine ecologica larga, vegetand
bine pe soluri podzolice, argiloiluviale, pseudogleizate si gleice, afanate,
textura usoara, suficient de umede; prezent si pe soluri sarace,
soluri argiloase compacte.Se mai numeste stejar rosu american. Originar din
jumatatea estica a Americii de Nord. Introdus in Romania
la inceputul secolului, in culturile forestiere de la Mihaiesti,
Lipova, Risnov si pe marginea strazilor, prin parcuri, ca arbore
decorativ.
Alcatuire :
Radacina pivotanta, cu ramificatii laterale, profunda,
puternica. Tulpina dreapta, cilindrica, bine elagata,
inalta pana la 30 m, diametrul pana la
1 m. Scoarta subtire, cenusie, neteda. Ritidom subtire, cu crapaturi
rare, apare catre baza tulpinii dupa 40 de ani. Lemn cu durament
galbui, inele anuale vizibile. Lujeri rosii-bruni, cu lenticele galbui.
Muguri rosii-bruni, glabrii, lungi de cca 6 mm. Frunze oblongi, mari (10-22
cm), adanc-lobate, cu lobii triunghiular-ovati, lobolati, terminati cu varfsetaceu,
alungit, pe dos cu smocuri de peri ruginii in axilele nervurilor.Toamna
,frunzisul se coloreaza in rosu sau portocaliu. Fructifica la
2-3 ani.Fructe ,achene (ghinde) mari, lat-ovoide, brune asezate intr-o
cupa putin adanca ,usor conica ,scurt-pedunculata.
Maturatie bianuala.
Industrie :
Lemn dur, durabil, dar inferior celui de stejar si gorun. Se impregneaza
usor. Folosit la producerea de placaje, mobila ,tamplarie , traverse,
caroserii, parchete, dusumele. Poseda pori si nu poate fi folosit la
doage. Scoarta cu aceleasi utilizari ca la stejar.
Apicultura :
Specie melifera. Furnizeaza albinelor culesuri de polen si mana.
Silvicultura :
Specie de interes forestier. Crestere rapida, mai ales in tinerete.
Utilizat frecvent ca genitor in lucrarile de selectie.
Ornamental :
Decorativ prin portul drept, coroana globuloasa, coloritul frunzelor
verzi, vara si galben-rosiatice, toamna.Cultivat in parcuri si plantatii
de aliniament. Nu se recomanda plantarea pe strazi si bulevarde.Creste
incet, sufera de parlirea scoartei si daunatori
criptogamici.