i2n1ns
Poluarea apeicurgatoare este de obicei invizibila deoarece agentii poluanti se 
dizolva in apa. Oricum , exista si exceptii cum ar fi detergentii care produc 
spuma ,sau titeiul si reziduurile netratate care plutesc la suprafata . Toti agentii 
poluanti pot fi detectati in laboratoare prin teste biochimice standardizate . 
Din aceste teste rezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluarii 
si cel de puritate relativa a apei . 
Se poate monitoriza si efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor si animalelor 
si aceasta este o alta metoda prin care oamenii de stiinta pot determina nivelul 
de poluare . 
 Modul de infestare al apelor
 Poluantii ajung in apa printr-o serie de surse , direct sau indirect , invariabil 
  prin actiuni umane , fie ele acide , deversari deliberate , revarsari sau infiltrari 
  .
  Sursa cu cel mai mare numar potential de poluare este agricultura , care in 
  Anglia si Tara Galilor ocupa aproape 80% din totalul uscatului . Reziduurile 
  netratate de la fermele zootehnice sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi 
  croiesc drum pana la cursurile de apa . 
  Anual , fermierii din Anglia si Tara Galilor imprastie pe terenurile lor 2,5 
  milioane de tone de azotati , fosfati si alte ingrasaminte si o parte din acesti 
  fertilizatori ajung in apa . Unii sunt compusi organici care persista in mediu 
  mai multi ani , patrunzand in lantul alimentar si cauzand probleme ecologice 
  . Compusii organici clorurati , care au proliferat in anii 1950 , sunt astazi 
  complet interzisi in Marea Britanie .
  Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de reziduurile care se 
  scurg din fermele piscicole , din cauza produselor farmaceutice folosite aici 
  pe scaralarga pentru a preveni raspandirea bolilor .
  Silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si ele deversarea 
  unor substante toxice in apele curgatoare , mai alesfier, aluminiu si cadmiu 
  . Cu imbatranirea padurii , solul devine mai acid, iar in timpul ploilor torentiale 
  cantitati mari de acid se preling pe pante ucigand flora si fauna din jur . 
  
  Reziduurile de la animale sunt de 100 de ori mai toxice decat apele reziduale 
  tratate rezultate din instalatiile de canalizare si deversate in cursurile de 
  apa , cauzeaza catastrofe ecologice majore . In Marea Britanie 95% din apele 
  de canalizare sunt tratate dar restul este deversat in rauri , cauzand proliferarea 
  bolilor .
  Poluantii sunt de doua tipuri : particule poluante, cum ar fi cenusa , funinginea 
  , praful si suspensiile solide minuscule , sau gaze, ca bioxidul de sulf sau 
  oxidul de azot . Acestea sunt emise de industrie sau agricultura . acizi concentrati 
  (sulfurici sau azotici ) .
 
 Deplasarea poluantilor 
  Termenul care descrie modul in care poluantii patrund in rezervele de apa este 
  ,,percolare”. 
  Poluantii pot fi sub forma solida sau lichida .
  Atunci cand pe uscat se depoziteaza resturi , o cantitate mica este dizolvata 
  de ploaie si se infiltreaza in apa freatica . In cele din urma aceasta patrunde 
  in cursurile locale de apa . 
  Daca reziduurile sunt lichide , patrund mai repede in rezervele de apa potabila 
  . Substantele aplicate pe plante devin inactive in contact cu solul si patrund 
  in sistemul hidrologic local , sau se infiltreaza in sol amestecandu-se cu apa 
  freatica . Pana la 80% din substantele cu care se trateaza plantele se pierd 
  imediat dupa aplicare deoarece ele nu pot fi aplicate exact pe planta si patrund 
  astfel in sol.
  Timpul necesar poluantilor (nitrati sau fosfati ) pentru a patrunde din sol 
  in panza de apa freatica nu este cunoscut cu exactitate , dar in multe cazuri 
  pare a fi de zeci pana la cateva mii de ani . Poluantul este in aceste cazuri 
  considerat un deversat in mediu .
 Efectele asupra florei si faunei 
 Unul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este vegetatia verde 
  de la suprafata , cunoscuta ca eutrofie . Plantele acvatice si algele se dezvolta 
  la suprafata apelor , atunci cand apa este imbogatita cu un amestec de compusi 
  care s-au infiltrat din solurile din apropiere .
  In ultimii 20 de ani situatia a devenit alarmanta deoarece 500 din marile bazine 
  din Marea Britanie sunt astazi verzi si toxice datorita poluarii . 
  Apa poluata a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii 
  periculoase debacterii, protozoare si ciuperci . Specii de bacterii , cum ar 
  fi salmonella si listeria sau de protozoare , cum ar fi criptosporidium si giardia 
  , sunt foarte periculoase pentru om, la fel cum , in secolul XIX , a fost si 
  holera in Europa . 
  Stratul verde de la suprafata apelor actioneaza ca un invelis gros prin care 
  razele soarelui nu pot patrunde spre straturile din adancuri . Astfel , plantele 
  acvatice care produc oxigenul necesar nevertebratelor sau vertebratelor acvatice 
  mor .In plus , anumite specii de alge albastre produc substante toxice care 
  omoara pestii si alte organisme acvatice . Ca urmare , multe activitati de agrement 
  pe lacuri sunt interzise in lunile de vara din cauza algelor si a toxicitatii 
  . Proliferarea algelor apare in lacuri si bazine si din alte doua cauze : defrisarea 
  padurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor din paduri , in urma carora 
  apar infiltratii de substante chimice in apa .
  Ploaia acida a cauzat catastrofe ecologice majore in Canada , Statele Unite 
  si in nord-vestul Europei . Din cele 85.000 de lacuri din Suedia, 16.000au devenit 
  acide si 5.000 sunt complrt depoluate de pesti . Din 1976, 4.000 de lacuri au 
  fost tratate cu apa de var pentru a neutraliza acidul si a restaura echilibrul 
  .