Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pamant, una dintre
ele balena albastra fiind chiar cel mai mare animal al tuturor vremurilor. Sunt
animale blande, inteligente; se hranesc cu microorganisme din ocean planctonul. m1m18mq
Cetaceele sunt mamifere marine, candva, stramosii lor au pe uscat.
Se impart in doua mari grupe: cetaceele cu dinti (aici apartin de
exemplu delfinii), respectiv cetaceele cu fanoane (balenele).In acelasi
fel ca si mamiferele terestre, cetaceele respira cu plamanii, isi
alapteaza puii, dar prin dezvoltarea unor strategii aparte s-au adaptat foarte
bine mediului acvatic.
Adaptarea are consecinte considerabile. Balenele au devenit uriase: cea mai
mare dintre ele, balena albastra, are in medie 26 de metri si o greutate corporala
de 150 de tone. Dimensiunile uriase s-au dezvoltat datorita faptului ca temperatura
apei este mult mai scazuta decat cea a corpului balenelor, astfel incat
asemenea altor animale acvatice, ar pierde foarte multa caldura si ar ajunge
repede la hipotermie.Dar cu cat corpul este mai mare, cu atat suprafata
raportata la greutatea corporala este mai mica.Ca urmare, animalele mari cedeaza
relativ mai putina caldura in apa, decat cele de talie mica. Pentru
a inlatura riscurile traiului in apele reci, balenele au dobandit
niste dimensiuni uriase in cursul evolutiei. Intreaga lor conformatie
serveste la economisirea energiei. Stratul adipos cu care sunt inzestrate
ajuta la pastrarea temperaturii corporale constante la 36-37 de grade C. In
cazul balenei de Groenlanda, acest strat adipos poate avea pana la 50
de centimetri grosime. Grasimea nu este insa fixata de musculatura de
dedesupt, ci are o mobilitate considerabila, alunecand practic peste stratul
muscular. Corpul imens al balenelor avanseaza mai usor in apa, deoarece
corpul imens nu produce vartejuri, economisind foarte multa energie. Grasimi
se stocheaza si in ficat iar in oase se depune o cantitate mare
de ulei.
Hranirea: In ciuda dimensiunilor uriase, balenele nu consuma foarte multa
hrana. Datorita conformatei corporale menite sa economiseasca energia, ele nu
au nevoie sa manance cantitati prea mari. Se hranesc cu mici organisme
animale si vegetale-planctoni. Este cea mai bogata sursa de hrana pentru mamiferele
marine. Planctonii fiind microscopici, nu pot insa satisface in
totalitate necesarul de hrana al balenei.
Fanoanele:Pentru a se putea satura cu plancton, balenele au fost inzestrate
in cursul evolutiei cu niste formatiuni numite faloane. Acestea la randul
lor se termina prin niste prelungiri in forma de perie, functionind
ca o sita. Din tonele de apa introdusa in gura, ele retin doar planctonul.
Fanoanele au la origine cutele planseului bucal, nu dintii. Diferitele specii
de balene si-au dezvoltat propriile fanoane in asa fel, incat acestea
sa retina diferite componente ale planctonului, in acest fel impartind
intre ele resursele de hrana. Cetaceele care au fanoane lunghi si subtiri,
ca de exemplu balena albastra, retin din apa microcrustaceele. Balenele care
se hranesc mai mult de la suprafata apei, au nevoie de fanoane mai mari. In
aceasta categorie intra balena de Groenlanda si balena de Vizcaya. Balena albastra,
balena nordica cu innotatoare sau balena nordica iau cate o gua
imensa de apa “atacand” din jos sau din lateral milioanele
de microorganisme. Capul balenei trebuie sa fie foarte mare si puternic pentru
a putea rezista la greutatea fanoanelor si la volumul imens de apa care este
flitrata. Lungimea capului balenei de Vizacaya (balena de culoare deschisa)
reprezinta 40% din lungimea corporala totala, iar vertebrele cervicale sunt
sudate intre ele, pentru a putea mentine greutatea corpului. Toate speciile
de balene duc o viata migratoare. Parcurg cu reguralitate, drumurile intre
apele polare, reci si bogate in hrana si apele tropicale, potrivite pentru
cresterea puilor.Balenele nasc o data la 2-3 ani. In timpul nasterii,
femela mama este inconjurata de cateva “moase” care
vor ajuta noul nascut sa se mentina la suprafata pentru a respira.puiul va suge
lapte matern si are un spor de crestere foarte mare. In apele tropicale
balenele adulte nu au hrana suficienta. Ele vor rabda de foame pana la
sosirea verii, cand stratul adipos termoizolant al puiului va fi suficient
de gros pentru a putea supravietui in apele reci in care se hranesc.
Clasificare
Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ordinul Cetacea. Sunt grupate in
trei famili, care la randul lor se impart in cinci genuri
si in total zece specii.
I Balenele netede (nu au innotatoarea dorsala si brazda guturala): 1.Balena
groenlandeza-(balaeria misticetus), lungimea medie este de 17 m., greutatea
corporala 60-80 de tone; 2.Balena de Vizacaya-(B. glacialis), lungimea de
15 m., greutatea de 50-55 tone; 3.Balena pitica-(Caperea marginata), lungimea
medie 5 m., greutatea de 3-3,5 tone.
II Balene cenusii (nu au innotatoare dorsale, cu doua brazde guturale
scurte: 1.Balena cenusie-(Eschirichitius robustus), lungimea de 12-15 m., greutate
corporala medie de 16 tone.
III Balene brazdate (au innotatoare dorsale si brazde (cute) guturale
foarte pronuntate.: 1.Balena albastra-(Balaenoptera musculus), lungimea medie
26 m., greutatea corporala 150 de tone; 2. Balena nordica cu innotatoare-(B.
physalus), lungimea 25 m., greutatea 80 de tone; 3. Balena nordica-(B. borealis),
lungimea 18 m., greutatea 30 de tone; 4. Balena tropicala-(B. endeni), lungimea
13 m., greutatea 26 de tone; 5.Balena cu coasa-(Megaptera novaeangliae), lungimea
16 m., greutatea de 65 de tone;
6. Balen-stiuca-(B. acutorostrata), lungimea de 11 m., greutatea corporala de
10 tone.
Balena cu cocoasa- Este o “cantareata” si acrobata innascuta,
chiar daca este un lucru greu de crezut despre un animal lung de 14-17 metri
si o greutate de 65 de tone. “Cantecul” ei exprima atat
de sugestiv misterele adancurilor, incat s-au facut numereoase
inregistrari de sunet. Fiecare populatie de palene cu cocoasa are cantecul
ei specific, care se modifica putin in fiecare an. Nimeni nu stie exact
rostul cantecelor. Se pare ca masculii singuratici sunt cei care se fac
auziti cel mai des, este posibil ca aceste cantece sa fie un mijloc de
a-si gasi perechea. Se presupune ca fiecare cantec ar contine un mesaj.
Vocea balenelor este puternica, ele pot comunica de la distante de pana
la 185 de kilometri.
Balena de Vizcaya-Este una din speciile amenintate cu diaparitia. Nu are innotatoare
dorsala si nici brazde guturale, are insa niste proeminente pe cap si
in regiunea narilor. In zilele noastre mai exista aproximativ 2000
de exemplare. Traiesc in apele putin adanci, iar pentru imperechere
migreaza in apele ecuatoriale, mai calde. Femelele isi alapteaza
puii in timp de un an, dar ii ingrijesc inca 2-3 ani
dupa aceea.
Balena cenusie-Balena cenusie sta in apropierea tarmului. Vara migreaza
in regiunile arctice pentru a se hrani. In aceste locuri, ca urmare a
prelungiri zilelor lumina, microorganismele se inmultesc, co0nstitiuind
o sursa de hrana extrem de bogata. In apele mici se hranesc cu microcrustacee
si alte nevertebrate. Curmand prin sedimentul din fundul oceanului, impreuna
cu miile de organisme nevertebrate aspira in gura o cantitate imensa de
namol, nisip si pietris.
Balena albastra-Corpul acesteia, la fel ca si al celorlartor “balene brazdate”
are o forma hidrodinamica, oricat de mare ar fi.Incepand de
la barbie si intinzandu-se posterior pana la zona abdominala,
se gaseste un rand de brazde(cute). In momentul in care balena
isi umple gura cu apa, cutele se intind si maresc capacitata cavitatii
bucale.Terminatiunile fanoanelor sunt mai aspre si retin aproape exclusiv microcrustaceele.
Acestea ii asigura in totalitate necesitatile de hrana, astfel incat
in timpul migrarilor respectiv in perioada de reproducere in apele
tropicale nici nu rtebuie sa se hraneasca.
Balena albastra poate traii pana la 80 de ani. In trecut a fost
vanata excesiv, in prezent fiind o specie pe cale de disparitie.Ajunge
la maturitate la varsta de 23 de ani, femelele nasc odata la 3 ani.Daca
nu reusim sa protejam microcrustaceele-hrana principala a balenelor albastre;-de
efectele nocive ale poluarii apelor din zona Antartica, atunci populatia de
balena albastra chiar - daca nu sunt vanate - nu va mai avea numarul de
exemplare din trecut.
w Balenele cu cocoasa sunt jucause si deosebit de abile; sunt atat de
puternice incat ele pot sarii din apa. In reginea Antartica
se hranesc cu microcrustacee in regiunile nordice insa cu moruni
si sardele.
w Balena cu cocoasa are cele mai mari “terminatiuni in perie”
la nivelul fanoanelor. Balenele “netede” (fara innotatoare
dorsale) au fanoanele mult mai mari decat cele “brazdate”
Apratul de filtrare a hranei la balena de Groenlanda are fanoanele de 4 metri
lungime.
w Balenele nou nou nascute de Vizcaya au peste 5 metri lunghime.
Femele isi tine puiul de coada sau de spate, pana cand acesta
invata sa innoate. In timpul alaptarii trebuie sa ajunga sub
corpul mamei, si dupa un timp hranirea va devenii “joaca” lui preferata.
w Singurul dusman al balenei cenusii este orca (balena ucigasa). Aceasta ataca
din cand in cand puii, pe care parintii ii apara cu
trupul. Balenele ucigase pot ataca in grup chiar si balenele adulte.
w Balena cu cocoasa din Alaska are o tehnica de vanatoare cu totul aparte.
Se scufunda sub bancurile de pesti, sufland un “nor de bule de aer”
care ii va dezorienta, dupa care se ridica brusc la suprafata si ii
inghite cu sutele.
w Balena cu cocoasa are o innotatoare dorsala mica, dar cea caudala este
lata, iar cele pectorale sunt mai mari decat ale oricarei cetacee: pot
ajunge 4 metri.
